Tag: imprumut

  • Costul de împrumut al Italiei a atins un nou maxim, randamentul obligaţiunilor depăşind pragul de 7%

    Randamentul a ajuns la 7,09%, în urcare cu 51 de puncte de bază, sau 0,51 puncte procentuale, faţă de nivelurile de marţi, potrivit FactSet Research, după ce firma de clearing LCH.Clearnet a ridicat marja minimă pentru tranzacţionarea de obligaţiuni italiene, transmite MarketWatch. Depăşirea pragului de 7% este considerată de analişti şi economişti trecerea datoriei unui stat din zona euro în plaja de nesustenabilitate. Creşterea randamentelor obligaţiunilor de stat peste acest prag a determinat Grecia, Portugalia şi Irlanda să solicite acorduri de finanţare externă cu FMI şi Comisia Europeană pentru a putea evita împrumuturile prea scumpe din pieţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune pentru cei care vor împrumut pentru locuinţă: Creditele imobiliare nu vor fi afectate de noile reglementări ale băncilor

    “Avem veşti bune de la discuţiile cu BNR. Noul regulament nu afectează achiziţiile de locuinţe, care se vor face în condiţiile existente. De asemenea, nici achiziţia de locuinţe prin programul Prima Casă nu nu va fi afectată”, a declarat Gheţea la Romania Financial Forum 2011, eveniment organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR.

    BNR a pregătit un regulament prin care va limita, printre altele, accesul populaţiei la creditele în altă monedă decât leul.

    Potrivit proiectului, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul ar trebui să fie de cel puţin 30%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea de-a şasea tranşă de împrumut pentru Grecia, amânată până în noiembrie

    Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit, într-o reuniune la Luxembourg, că Grecia poate aştepta până la mijlocul lunii noiembrie cea de-a şasea tranşă, de 8 miliarde euro, din împrumutul extern convenit în luna mai a anului trecut cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Preşedintele Eurogroup, Jean-Cladue Juncker, a declarat că miniştrii reevaluează mărimea contribuţiei sectorului privat la cel de-al doilea acord de salvare a Greciei, convenit în iulie 2011.

    Creditorii privaţi ai Greciei au acceptat atunci să înregistreze o pierdere de 21% pe deţinerile de obligaţiuni de stat greceşti care au maturitatea până în 2020.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lista bancilor care au anuntat pana acum ca se implica in programul de finantare a Greciei

    Liderii europeni au convenit in aceasta saptamana termenii
    noului acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea
    caruia tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii
    trei ani, din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a
    creditorilor privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si
    cumparari de titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor
    reprezenta contributia statelor zonei euro si a FMI.

    Institutul International de Finante (IIF), care a condus
    negocierile cu bancile si companiile de asigurari detinatoare de
    creante in Grecia, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii
    de obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor ar putea ajunge la 54 de miliarde de euro pana in
    2014 si la 135 de miliarde pana in 2020.

    Conform IIF, lista institutiilor financiare participante este pana
    la ora actuala urmatoarea:

    Grecia
    Alpha Bank
    National Bank of Greece
    EFG Eurobank Ergasias

    Cipru
    Hellenic Bank
    Bank of Cyprus

    Germania
    Allianz
    Munich Re
    Deutsche Bank
    Commerzbank
    Bayern LB

    Franta
    AXA
    BNP Paribas
    Societe Generale

    Elvetia
    Swiss Credit Suisse
    Swiss Re
    Zurich Financial

    Spania
    BBVA

    Turcia
    AK Bank

    Marea Britanie
    HSBC
    Standard Chartered

    Italia
    Generali
    Intesa Sanpaolo

    Olanda
    ING

    Suedia
    SEB

    Belgia
    Dexia

    Canada
    Scotiabank

    Coreea de Sud
    KB Financial Group

    Peru
    Banco de Credito de Peru

    Kuweit
    National Bank of Kuwait.

    “Ne asteptam ca numarul institutiilor financiare care sustin
    programul sa creasca, pe masura ce variantele de implicare
    disponibile vor fi mai bine cunoscute”, afirma IIF intr-un
    comunicat.

    Creditorii privati ai Greciei vor avea de optat intre trei formule
    de preschimbare a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la
    scadenta pana la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de
    15 sau 30 de ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor
    detinute, cu durate si dobanzi diferite. In medie, investitorii
    privati isi vor asuma o pierdere de 21% din valoarea actuala a
    detinerilor de obligatiuni elene.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc in
    urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

  • Ministerul Finantelor imprumuta aproape 388 mil. lei prin obligatiuni pe zece ani

    Licitatia de joi, prin care se redeschide emisiunea de titluri
    din luna mai, s-a finalizat cu un randament mediu de 7,46% pe an,
    usor inferior celui obtinut la licitatia din iunie pentru aceeasi
    emisiune, cand Finantele au atras aproape 294 de milioane de lei cu
    un randament mediu de 7,47% pe an.

    Valoarea initiala a emisiunii a fost de 350 de milioane de lei, iar
    volumul total al cererii a fost de 624,19 milioane de lei, rezultat
    din ofertele a 12 banci de pe piata romaneasca, potrivit BNR. Data
    scadentei este 11 iunie 2021.

    Este a treia licitatie de obligatiuni de stat de dupa decizia Fitch
    din 4 iulie de imbunatatire a ratingului Romaniei, dupa cele din 8
    iulie (obligatiuni pe 3 ani in valoare de 700 mil. lei) si 14 iulie
    (obligatiuni pe 5 ani in valoare de 500 mil. lei). In afara de
    acestea, Finantele au atras, la 11 si 18 iulie, cate 900 de
    milioane de lei prin certificate de trezorerie pe un an. In toate
    aceste cazuri, randamentul a fost usor in scadere fata de
    precedentele pentru emisiuni similare de acelasi fel.

  • Grecia primeste un nou pachet de salvare de la UE si creditorii privati, in valoare de 159 mld. euro

    Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
    International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
    a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
    la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
    ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
    si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
    pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
    elene.

    IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
    din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
    obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
    la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
    creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
    detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
    Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
    german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
    propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
    duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
    incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
    amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
    implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
    ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
    acord.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
    in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

    Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
    furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
    continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
    se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
    zona euro.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
    declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
    si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
    si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
    continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
    conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.

    UN FOND MONETAR EUROPEAN

    La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
    euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
    dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
    Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
    rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.

    In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
    de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
    care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
    imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
    oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
    cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
    exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.

    Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
    ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
    European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
    ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.

    In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
    asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
    implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
    investitii in economia elena.

    Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
    incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
    instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
    cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
    finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.

  • Emil Boc: Prima masura pe care am luat-o pentru mediul de afaceri a fost acordul cu FMI

    “Guvernul a permis ca prin imprumutul de la FMI din 2010 sa se
    conserve rezervele valutare ale BNR, diminuandu-se atunci cand a
    fost nevoie aceste rezerve valutare, pentru a exista bani pe piata,
    ca in acelasi timp sa se mentina un curs echilibrat euro – leu.
    Ganditi-va ce ar fi insemnat dublarea cursului asa cum a fost in
    ’96 si ’97, cand va amintiti ca de la o saptamana la alta, de la
    300 s-a facut 6.000 dolarul si de la 6.000 la 12.000. Ce ar fi
    insemnat pentru fiecare dintre dumneavoastra daca noi nu eram in
    acest acord si Guvernul ar fi spus, cum se spune de multe ori,
    ‘asta-i viata!’?” a intrebat retoric prim-ministrul, luni, la o
    intalnire cu oamenii de afaceri din judetul Prahova.

    “Ganditi-va ce ar fi insemnat si pentru afacerile dumneavoastra, si
    pentru cetatenii care aveau credite in valuta. Dar cu ce eforturi
    s-a facut asta de catre Romania, cu eforturile respectarii
    angajamentelor din acordul cu FMI si Comisia Europeana. Asa a fost
    posibil sa pastram un curs echilibrat intre euro si leu”, a adaugat
    Boc.

    El a explicat ca suma de 9,7 miliarde de euro de la FMI reprezinta
    bani luati de Banca Nationala si tot BNR urmeaza sa-i returneze FMI
    din profitul propriu. In ce priveste Guvernul, acesta a primit 2,1
    miliarde de euro de la FMI, reprezentand doua jumatati de transa de
    credit, pentru finantarea deficitului bugetar.

    “Daca cineva ne intreaba deci unde sunt banii imprumutati,
    raspunsul il aveti aici foarte clar: aproape 10 miliarde la Banca
    Nationala pentru finantarea rezervelor si pastrarea cursului, 4,8
    miliarde de euro de la Comisia Europeana si inca 2,1 miliarde de la
    FMI la bugetul statului pentru finantarea deficitului. Deficit
    inseamna si investitii, si salarii, si pensii si toate cheltuielile
    pe care statul le are”, a rezumat Emil Boc.

    Premierul a precizat ca Guvernul sustine la revizuirea Constitutiei
    limitarea deficitului bugetar la o cifra maxima de 3% si a
    plafonului maxim de indatorare de 60% din PIB, conform Tratatului
    de la Maastricht.

    “Germania are deja o asemenea prevedere de limitarea a deficitului,
    Franta se pregateste si ea sa introduca, Romania nu poate rata
    ocazia de a impune prin Constitutie o pavaza impotriva
    populismului, oi bariera mai bine spus impotriva populismului
    politicienilor”, a spus premierul, sustinand ca in acelasi timp sa
    se introduca in Constitutie si prevederea ca orice ban care se
    imprumuta merge doar spre investitii, cu exceptia cazurilor cu
    totul exceptionale, de cataclisme, cand pe baza de aprobare
    speciala a Parlamentului, Guvernul se poate imprumuta peste
    plafonul de 3% din PIB.

    El a adaugat ca prognoza de crestere economica pentru Romania,
    “validata cu Comisia Europeana si de Fondul Monetar International”,
    este de 1,5-2% in 2011 si 3,5-4% in 2012.

  • Voiculescu da bani cu imprumut: Mihai Gadea a luat 785.000 lei. Vezi cine ii mai este dator

    Conform declaratiei de avere actualizate, vicepresedintele
    Senatului Dan Voiculescu a mai acordat imprumuturi catre: Camelia
    Voiculescu – 8,9 milioane lei, Elena Voiculescu – 48 mii lei si 2,7
    milioane USD, Sorin Pantis – 950 mii lei si 540 mii USD, Gheorghe
    Croitoru – 4 mii euro, Daniel Breahnea – 47,6 mii euro, Luiza Spiru
    – 42 mii lei.
    De asemenea, Dan Voiculescu are de incasat o creanta de la Editura
    Intact de 164.520 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia nu va primi urmatoarea transa daca nu va lua noi masuri de austeritate

    Oficialii europeni au precizat ca estimeaza plata transei pana
    la mijlocul lunii iulie. Grecia are nevoie de bani pana la
    jumatatea lunii viitoare pentru a evita intrarea in default
    (incapacitate de plata). Liderii europeni insista ca deblocarea
    urmatoarei transe sa fie conditionata de aprobarea, de catre
    parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale si
    privatizarea activelor statului. Intre timp, populatia elena isi
    exprima tot mai zgomotos dezaprobarea fata de masurile de
    austeritate si privatizarile impuse de institutiile financiare
    internationale. “Pentru a trece la plata urmatoarei transe, trebuie
    sa fim siguri ca parlamentul elen va da votul de incredere
    guvernului si va sustine programul, asa ca decizia va fi luata la
    inceputul lunii iulie”, a declarat ministrul belgian al Finantelor,
    Didier Reynders.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania a imprumutat 11,5 mld. euro in cinci luni pentru functionarea statului

    La aceasta se adauga aproape 29 mld. lei (circa 7 mld. euro) sub
    forma de imprumuturi in lei de la bancile locale, rezultand un
    total de 11,5 mld. euro luate pe datorie in mai putin de sase luni
    pentru functionarea statului. O buna parte din bani, inclusiv
    emisiunea de titluri in euro de 1,5 mld. euro pe cinci ani, cu
    cuponul de 5,25% pe an, este destinata refinantarii datoriilor mai
    vechi. In a doua jumatate a lunii iulie Finantele au de acoperit un
    varf de plata de aproape 2,5 mld. euro. Necesarul va fi completat
    din imprumuturi pe piata locala, in timp ce pentru a doua jumatate
    a anului a fost anuntata o noua emisiune pe piata externa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro