Tag: fabrica

  • Tractorul Universal 650 revine pe piaţa româneasca la 10 ani de la închiderea fabricii din Braşov. Cât va costa

    Din vara acestui an vânzarile vor fi reluate şi pe piaţa locală, preţul unui tractor fiind de circa 16.000 de euro, potrivit firmei Total Gimpex, unul dintre primii dealeri care vor vinde tractorul. Acesta va fi din nou cel mai accesibil tractor de pe piaţa locală, având o putere de 65 CP şi o cutie de viteze manuală cu zece trepte. 

  • Coreea de Nord îşi poate fabrica propriile motoare de rachetă, fără să fie nevoie să importe

    Considerăm că au abilitatea de a-şi fabrica propriile motoare de rachete”, a declarat un oficial american pentru agenţia de ştiri Tass, comentând informaţiile publicate de cotidianul The New York Times referitoare la presupusa utilizare de către Phenian a unor motoare puternice de rachete achiziţionate probabil dintr-o fabrică ucraineană care are legături cu programul balistic rus.

    “Avem informaţii care sugerează că statul nord-coreean nu este dependent de importul de motoare”, a adăugat oficialul.

    Ucraina nu a exportat niciun tip de tehnologie balistică în Coreea de Nord, a anunţat Administraţia de la Kiev, respingând informaţiile publicate în cotidianul american The New York Times. “Ucraina nu a vândut niciodată rachete sau alt tip de tehnologie balistică în Coreea de Nord”, a declarat Oleksandr Turcinov, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate şi Apărare, citat de cotidianul francez Le Figaro.

  • Şi-a început cariera ca asistent în marketing, iar acum conduce un business de peste 14 mil. euro

    „Cred că tot parcursul profesional de până acum a fost o călătorie captivantă începută în anii facultăţii în care am avut norocul de a avea oameni extraordinari alături. Uitându-mă în urmă, cred că evoluţia a fost una sănătoasă, facută pas cu pas, cu multă muncă şi dorinţă de a învăţa şi de a oferi”, îşi descrie evoluţia profesională CEO-ul Xella Ro, subsidiara locală a producătorului german de blocuri de zidărie termoizolantă Xella. Dragne a studiat marketingul, la ASE (1999-2003), şi a urmat şi un program masteral în educaţie, tot la ASE (2004-2006). A început să lucreze încă din facultate, în 2004, în funcţia de asistent în marketing pentru producătorul de plăci ceramice Lasselsberger România, de unde a evoluat în funcţia de marketing manager. De altfel, şi cariera la Xella şi-a început-o în funcţia de regional marketing manager la nivel regional, în 2009; doi ani mai târziu făcea pasul spre postul de director regional de marketing şi vânzări în SEE (România, Ungaria şi Bulgaria). Spune că cel mai dificil moment din cariera de peste 13 ani în industria materialelor de construcţii se leagă de această bornă profesională; avea doar 31 de ani, era plină recesiune economică şi compania deschisese de doi ani fabrica de cărămizi YTONG din România. A trecut cu bine de acest prag, iar în 2013 a preluat conducerea afacerii.

    Spune că încă din 2014, patru ani de la deschiderea fabricii YTONG România de la Păuleşti, judeţul Prahova, au depăşit pragul de un milion de metri cubi de zidărie ieşiţi pe poarta fabricii – cantitate suficientă pentru a construi peste 20.000 de case. În tot acest timp, zidăria din Păuleşti a fost folosită în proiecte ca AFI Cotroceni, Mega Mall, Veranda sau Promenada în Bucureşti, Iulius Mall din Cluj-Napoca sau Palace din Iaşi şi până la clădiri de birouri precum Aviatorilor 8 şi Hermes Business Campus în Bucureşti; la fel de bine, compania a fost furnizor şi pentru proiecte logistice şi de retail, chiar şi pentru ferme agricole. „Anul 2016 a fost unul de consolidare a businessului Xella în România, în care am înregistrat o creştere peste media industriei de zidărie în care activăm.” Anul trecut, compania a ajuns la o cifră de afaceri de peste 63 de milioane de lei, în creştere cu circa 18% faţă de 2015.

    MARIUS DRAGNE

    37 DE ANI

    CEO, XELLA ROMÂNIA

    CIFRĂ DE AFACERI NETĂ 2016: 63,88 MIL. LEI   /   NUMĂR DE ANGAJAŢI: 121

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.


     

  • Ce se întâmplă cu managerul străin de la fabrica de textile din Păuleşti (Prahova) care şi-a jignit angajaţii: Primeşte o amendă de până la 1.000 de lei, însă, ironic, profilul de Facebook îi aduce dosar penal

    Inspectoratul de poliţie Prahova şi Inspectoratul teritorial de muncă Prahova fac verificări în cazul fabricii de textile Unique Clothing din Păuleşti (judeţul Prahova), în care un cetăţean străin, Eleftherios Vanellis, jigneşte angajaţii pentru că aceştia şi-au cerut salariile. Înregistrarea, care s-a făcut în data de 16 iunie, a fost publicată ieri de către Observatorul Prahovean şi arată cum un cetăţean străin a ţipat la angajaţi şi a început să îi ameninţe şi să îi jignească pentru că şi-au cerut plata salariilor la timp.

    „Ne-am autosesizat nu doar nu privire la conţinutul filmării, unde sancţiunea pentru adresarea de cuvinte jignitoare ar fi o amendă cuprinsă între 200 şi 1.000 de lei, ci şi cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Tot Observatorul Prahovean a publicat un articol în legătură profilul de Facebook al persoanei respective, unde apar nişte semne naziste, o infracţiune care ţine tot de competenţa noastră. Acolo nu este vorba de amendă, ci de dosar penal”, a spus Marian Popescu, purtător de cuvânr al Inspectoratului judeţean de Poliţie Prahova

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ce se întâmplă cu managerul străin de la fabrica de textile din Păuleşti (Prahova) care şi-a jignit angajaţii: Primeşte o amendă de până la 1.000 de lei, însă, ironic, profilul de Facebook îi aduce dosar penal

    Inspectoratul de poliţie Prahova şi Inspectoratul teritorial de muncă Prahova fac verificări în cazul fabricii de textile Unique Clothing din Păuleşti (judeţul Prahova), în care un cetăţean străin, Eleftherios Vanellis, jigneşte angajaţii pentru că aceştia şi-au cerut salariile. Înregistrarea, care s-a făcut în data de 16 iunie, a fost publicată ieri de către Observatorul Prahovean şi arată cum un cetăţean străin a ţipat la angajaţi şi a început să îi ameninţe şi să îi jignească pentru că şi-au cerut plata salariilor la timp.

    „Ne-am autosesizat nu doar nu privire la conţinutul filmării, unde sancţiunea pentru adresarea de cuvinte jignitoare ar fi o amendă cuprinsă între 200 şi 1.000 de lei, ci şi cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Tot Observatorul Prahovean a publicat un articol în legătură profilul de Facebook al persoanei respective, unde apar nişte semne naziste, o infracţiune care ţine tot de competenţa noastră. Acolo nu este vorba de amendă, ci de dosar penal”, a spus Marian Popescu, purtător de cuvânr al Inspectoratului judeţean de Poliţie Prahova

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Un gigant canadian vine în România. Se fac angajări

    Compania canadiană Litens Automobile Group construieşte o fabrică de componente auto de 7.500 mp în comuna Giarmata, judeţul Timiş, care va avea 250 de angajaţi. În cadrul fabricii se vor realiza role pentru curelele de distribuţie şi pentru curelele de antrenare pentru Volkswagen sau General Motors. Investiţia se află în curs, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică. „Clienţii vor fi din zona de aftermarket (alt pro­ducător decât cel original – n. red.), cât şi OEM (producă­tori de echipamente originale), precum Volkswagen sau General Motors

    Citeste mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Apărării: Elicopterele de luptă care vor fi produse în România vor merge şi la export

    “Avem o analiză şi am stabilit un necesar de înzestrare pentru următorii 10 ani cu elicoptere de luptă. Majoritatea acestor elicoptere vor fi produse în România. Am discutat de producţia a câteva dintre ele în Statele Unite, dar cu muncitori români care vor merge la specializare acolo. Evident că o fabrică de elicoptere în România nu va fi construită doar pentru nevoile armatei naţionale. Ea va fi şi exportator pe alte pieţe, dar asta este o chestiune comercială care nu are legătură cu MApN”, a declarat Adrian Ţuţuianu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au rămas şomeri, aşa că au deschis o brutărie în curtea casei. Acum vând pâine de 5 milioane de euro pe an

    Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.

    Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece. Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.

    La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.

    Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.

    De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

    În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

    Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.

    Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.

  • Cel mai mare angajator din textile din Vaslui ameninţă cu închiderea fabricii dacă salariul minim creşte cu 40%

    Intenţia guvernului PSD de a majora salariul minim pe economie cu 38% începând cu anul viitor (de la 1.450 de lei brut pe lună la 2.000 de lei brut pe lună) este văzută diferit de jucătorii din economice: cei care operează în lohn, cu marje reduse, ameninţă cu închiderea fabricilor în cazul acestei majorări; în schimb, alţii spun că măsura este benefică dacă stimulează consu­mul de produse româneşti.

    „Dacă salariul minim va creşte aşa cum s-a anunţat, noi vom închide fabrica, pentru că nu putem face faţă acestor costuri. Suntem de 22 de ani pe piaţă, avem 600 de angajaţi acum, iar pe întreaga platformă de aici lucrează peste 1.100 de angajaţi care vor rămâne fără loc de muncă dacă va creşte salariul minim la 2.000 de lei brut“, a spus Luiza Iacob, acţionar şi director al producătorului de confecţii Pancarprod din Vaslui, cel mai mare angajator din industria textilă din judeţ, care exportă produsele în Franţa.

  • Femeile care plătesc preţul pentru ca noi sa avem cele mai noi telefoane, otrăvindu-se în fabrici care nu respectă norme de protecţie

    Zeci dintre aceşti muncitori au fost spijiniţi de organizaţia Banolim să obţină compensaţii pentru bolile de care suferă sau au suferit, din pricina condiţiilor de muncă. Grupul s-a constituit iniţial pentru a-l sprijini pe Hwang Sang-ki, un taximetrist a cărui fiică a murit din pricina unei forme agresive de leucemie, boală declanşată pe vremea când ea lucra pentru o fabrică Samsung. 

    Banolim s-a implicat în documentarea mai multor dosare pentru bolnavi de cancer care au suferit din pricina condiţiilor de muncă. Reprezentanţii organizaţiei lucrează acum cu femei care acuză probleme de inferitilitate ca urmare a aceloraşi condiţii de muncă. În prima parte a acestui an, o decizie judecătorească i-a dat câştig de cauză lui Kim Mi-yeon, acesta fiind primul dosar care a acceptat infertilitatea ca boală profesională.



    Park min-sook, acasă împreună cu fiica sa. Park are 44 de ani şi a lucrat vreme de şapte ani într-o fabrică de semiconductori a Samsung. S-a îmbolnăvit de cancer de sân, infertilitate şi a avut mai multe pierderi de sarcină.



    Pozele lui Min-sook de pe vremea când lucra în fabrica de semiconductori.



    Kim Shinyeo o ajută pe fiica sa Han Hye-kyung să coboare din maşină pentru a ajunge la centrul de tratament. Han are 39 de ani şi a lucrat într-o fabrică Samsung de LCD. Are o tumoare cerebrală care îi afectează vorbirea, vederea şi mobilitatea.



    Han Hye-kyung la tratament



    Han Hye-kyung este ajutată de mama sa să urce în scaunul cu rotile după ce şi-a petrecut noaptea protestând în faţa sediului central al Samsung din Seoul. În partea dreaptă a imaginii este Hwang Sang-ki, tatăl lui Hwang Yu-mi, care a lucrat şi ea într-o fabrică Samsung şi a fost răpusă de o formă agresivă de leucemie în 2007.



    Han Hye-kyung şi Kim Shinyeo acasă la ele.



    Han Hye-kyung doarme după un protest în faţa sediului Samsung din Seoul.



    Un altar pentru Hwang Yu-mi, realizat în timpul unui protest în faţa sediului central din Seoul.