BusinessMagazin

Tag: calitate

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Anunţul care ar putea îngropa Apple. Toţi oamenii care au cumpărat iPhone 6 ar putea avea această problemă

    Apple a confirmat că una din piesele ce alcătuiesc camera foto pentru iPhone 6 Plus poate ceda în anumite cazuri, scriu cei de la Market Watch. Această defecţiune va afecta calitatea imaginilor, făcându-le neclare.

    Unităţile cu această problemă au fost comercializate în perioada septembrie 2014-ianuarie 2015, iar compania a anunţat că va înlocui gratuit camerele celor care solicită acest lucru. Pentru a verifica dacă dispozitivul se încadrează în categoria respectivă, posesorii de iPhone pot intra pe site-ul Apple, la secţiunea dedicată.

    Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015, în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, datorită vânzărilor noilor modele de iPhone-uri lansate în luna septembrie a anului trecut.

    Vânzările de iPhone-uri din perioada octombrie-decembrie 2014 au avansat cu 46% comparativ cu acelaşi interval din 2013, la numărul record de 74,5 milioane de unităţi, peste aşteptările analiştilor, care estimau că Apple va livra 64,9 milioane de unităţi. De asemenea, cifra este mai mare decât volumul de vânzări de iPhone-uri din întregul an fiscal 2011, când Apple a livrat 72,3 milioane de unităţi.

    În luna septermbrie a anului trecut, Apple a lansat două noi modele de smartphone-uri, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus. În primul weekend de la debutul pe piaţă al celor două iPhone-uri, Apple a vândut un număr record de peste 10 milioane de unităţi, cumpărătorii luând cu asalt magazinele clasice şi virtuale pentru a cumpăra telefoanele cu ecrane mari ale companiei.

  • Pe când o “Mafie Românească”, asemănătoare cu “Indian Mafia”?

    Aşadar, avem un val de şefi de companii de origine indiană, o schimbare semnificativă, atât de importantă încât profesorii de economie au început să o analizeze, pentru a determina ce au aceştia în plus şi de unde vine calitatea managerului indian.

    Şi nu este vorba aici numai de executivii enumeraţi mai sus; practic putem lua orice mare companie din lume şi veţi descoperi lesne în top management cel puţin un indian, dacă nu mai mulţi. În Silicon Valley un inginer din trei este de origine indiană, şi mulţi dintre ei vor rămâne în istoria tehnologiei, pentru că au inventat sau au contribuit la portul USB, procesorul Pentium de la Intel, sistemul de operare Android, browserul Chrome sau serviciul de mesagerie electronică Hotmail; probabil, practic vorbind, orice produs major din zona tehnologiei apărut în ultimele două decenii are cel puţin un naş indian.

    Cunoscătorii vorbesc despre o „Indian Mafia” – formulare care defineşte influenta reţea de ingineri, antreprenori şi executivi de origine indiană din Silicon Valley. Indian Mafia este fie şcolită în occident, fie la IIT, Indian Institutes of Technology, un grup de 19 centre de studii superioare din mai multe oraşe indiene, socotite a fi cu nimic mai prejos decât MIT, Massachusetts Institute of Technology – este cazul chiar al lui Sundar Pichai.

    Atingem aici fondul problemei: unu, de ce au indienii succes? şi doi, cum au acţionat?

    Specialiştii spun că au succes pentru că ştiu bine engleză, pentru că sunt ambiţioşi, pentru că înţeleg în mod profund pieţele emergente, pentru că au vocaţia inginerească în sânge şi pentru că sunt persoane modeste. Engleza o stăpânesc pentru că sistemul educaţional a rămas profund influenţat de cel britanic, ambiţia se traduce prin dorinţa de a-şi depăşi condiţia, de a „ieşi din sărăcie”, cunoaşterea pieţelor emergente nu mai trebuie să o explic, dar o exemplific cu Skype Translator, instrumentul pus la punct de Gurdeep Singh Pall, cu Android One – sistemul de smartphone-uri accesibile propus de Sundar Pichai pentru India – sau cu lansarea Windows 10 în Kenya, la care a participat Satya Nadella, CEO Microsoft. Vocaţia de ingineri este cumva firească, iar modestia vine din educaţie şi din felul lor de a fi – Microsoft şi Google au căpătat, influenţate de Nadella şi de Pichai, dimensiuni mult mai „umane”, companiile au devenit mult mai apropiate de angajaţi decât au fost sub Bill Gates, Steve Ballmer sau Larry Page. 

    Cum au acţionat? Pomenitul IIT a apărut în 1961, printr-o lege specială, dar prima idee a unei astfel de reţele de şcoli a apărut încă din 1946. Primul institut a fost înfiinţat în 1950; iniţial au fost şapte instituţii de învăţământ, declarate de importanţă naţională, iar în 2008 au fost adăugate alte nouă. Sunt autonome, dar supravegheate de un consiliu, iar preşedintele Indiei este, practic, liderul organizaţiei. Şi chiar dacă în topurile universităţilor realizate de occidentali indienii nu se plasează pe poziţii tocmai fruntaşe, în ansamblu organizaţia a devenit un brand, iar rezultatele se văd cât se poate de limpede tocmai prin absolvenţii pe care îi livrează lumii, foarte bine pregătiţi, trecuţi prin filtrele unor examene şi având cunoştinţe la care occidentalii nici nu visează.

    De o bucată de vreme Business Magazin a început să identifice un contingent important de executivi români care lucrează în străinătate, în occident, în Japonia, în Rusia sau în Africa. Silviu Popovici tocmai a devenit expatul român cu cel mai mare business în administrare, director general al Pepsico pentru Rusia, Ucraina şi CIS, adică pentru 12 pieţe, 36 de fabrici, 27.000 de angajaţi şi peste 300 de milioane de consumatori, Călin Drăgan îl urmează îndeaproape din Japonia, unde conduce afacerile de 4 miliarde de euro ale Coca-Cola East Japan, iar Angela Creţu a preluat recent conducerea unei regiuni de 17 ţări din poziţia de group vicepresident pentru Turcia, Orientul Mijlociu şi Africa în cadrul Avon; românii conduc bănci, operaţiuni industriale şi companii în multe ţări ale lumii. Totuşi, nu se poate vorbi de o „Mafie românească”, asemănătoare cu „Indian Mafia” din Silicon Valley, ceva care s-ar dovedi cât se poate de folositor pentru amărâta Românie – un corp de executivi mai eficienţi şi mai influenţi decât ambasadorii, un grup de creiere care să educe, să influenţeze, să fie invocate drept exemple că „se poate” şi care să scoată ţara asta din mlaştină.

    Glumeţii care îmi vor oferi exemple de mafioţi români reali, de hoţi adică, să se abţină.

    Restul, să recapitulăm: educaţie de top, o acţiune coerentă a autorităţilor, limbi străine, ambiţie, vocaţie şi, partea care îmi place cel mai mult, modestia, umilinţa. Pare atât de simplu şi este, în realitate, atât de complicat.

  • Google News şi-a lansat versiunea românească

    Google News poate fi accesat pe web la adresa news.google.ro şi prin aplicaţiile de pe Android şi iOS. Cei interesaţi vor putea accesa Google News intrând şi pe secţiunea “Ştiri” din partea de sus a rezultatelor căutării.

    Internauţii Google News pot să citească unele dintre cele mai recente ştiri şi articole de la unele dintre cele mai importante publicaţii şi bloguri din ţară. Aceştia pot să îşi personalizeze căutările pentru a putea să urmărească subiectele de interes.

    Potrivit Google, indiferent din ce ţară provin sau ce limbă vorbesc, oamenii apelează la Google News pentru a citi despre fapte, opinii şi perspective asupra subiectelor ce îi interesează. Cu această nouă ediţie în limba română, Google speră să poată aduce ştirile mai aproape de un număr cât mai mare de români, conform unui comunicat remis MEDIAFAX de reprezentanţii Google.

    În prezent, serviciul Google News este disponibil în 28 de limbi, acoperind 45 de ţări.

    Conform Google, în general, Google News îşi propune să promoveze jurnalismul autentic şi să expună utilizatorii la diverse perspective. Nu există moderare manuală pentru selectarea importanţei unei ştiri. Ierarhizarea ştirilor este determinată de mai mulţi factori, printre care: prospeţimea conţinutului, diversitatea conţinutului, conţinutul textual bogat, originalitatea conţinutului.

    Pentru a fi incluse, publicaţiile trebuie să îndeplinească cerinţele prezentate în Centrul de ajutor (support.google.com). Cei care îndeplinesc aceste cerinţe pot solicita direct includerea accesând Google News Publisher Center.

    Totodată, Google precizează că Google News se străduieşte să includă site-uri de ştiri care sunt credibile şi au reputaţie şi caută mereu să îmbunătăţească calitatea ediţiei locale. Scopul este să ofere conţinut de calitate dintr-o varietate de surse, de la cele mai mari publicaţii şi bloggeri până la cei mai mici, mai spune Google.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • Un român i-a înnebunit pe americani cu shaorma de pui. Acum vrea să deschidă tot mai multe restaurante

    Bogdan Tarasov a plecat în Detroit, Statele Unite, în urmă cu opt ani. Iniţial el a deţinut o companie în construcţii, dar a reuşit apoi să pună bazele unui restaurant de tip fast-food ce vinde shaorma.

    Dacă în 2007 puţină lume auzise de Bucharest Grill, el este astăzi unul dintre cele mai populare localuri din Detroit, fiind inclus de eater.com în topul celor mai bune restaurante ieftine din oraş.

    Tarasov a povestit în cadrul unui interviu acordat eater.com că ideea i-a venit în timp ce căuta un loc unde să se poată relaxa seară de seară. Românul spune că a vrut ca Bucharest Grill să vândă numai produse de calitate, astfel că i-a luat trei luni de zile doar pentru a perfecţiona reţeta shaormei cu pui.

    Restaurantul este astăzi unul dintre cele mai apreciate din Detroit iar Tarasov se pregăteşte să deschidă al treilea local. Primul Bucharest Grill onorează peste 1.000 de comenzi zilnic, astfel că succesul pare garantat.

    “Evident, suntem în această afacere pentru a face bani”, a mai spus Tarasov. “Dar satisfacţia clienţilor este de asemenea extrem de importantă. Dacă avem posibilitatea de a deschide mai multe restaurante fără să afectăm în vreun fel calitatea produselor, o vom face. Dacă nu, ne vom concentra în continuare pe cele existente.”

  • Absolventa de ASE care vinde prăjituri de 200.000 de euro

    Probabil că Alina Sudriu este pe cale să devină un antreprenor în serie, deşi nu se defineşte astfel. Este absolventă de ASE şi are un master în marketing şi strategii tot acolo. Şcoala i-a folosit pentru experienţă, dar nu în business, ci ca experienţă de viaţă.

    Cu trei ani în urmă, după concediul de maternitate, inima n-a mai tras-o spre imobiliare, unde lucrase înainte, aşa că s-a mobilizat şi în câteva luni a obţinut toate autorizaţiile, avizele şi aprobările necesare şi a pornit un laborator de cofetărie micuţ, cu un singur angajat. Ideea era de a oferi torturi de bună calitate şi arătoase, pentru evenimente speciale, fără să facă rabat de la calitatea ingredientelor folosite.

    Era undeva la finele anului 2012. „Am început prin a trimite mostre din produsele noastre pentru că nu ştia nimeni de existenţa noastră şi am zis: cum o să ne facem cunoscuţi? Nu avem bani pentru campanii de PR, nu avem bani de reclame în reviste, aşa că hai să ne facem cunoscuţi altfel, să trimitem mostre, oamenii să ne spună cum li se pare şi în timp să ajungă să comande de la noi, ceea ce chiar s-a întâmplat“.

    În primăvara lui 2013 numărul comenzilor crescuse şi a trebuit să aducă încă doi angajaţi. Anul trecut cifra de afaceri a fost în jur de 200.000 de euro şi lucrau 10 oameni. „Acum suntem 15 şi până în iunie cifra de afaceri este la circa 150.000 de euro. Cred că suntem îndreptăţiţi să estimăm undeva la 300.000 de euro la sfârşitul anului“.

    Important este să o priviţi pe Alina Sudriu ca pe o antreprenoare şi nu ca pe o pasionată de domeniu. Reţineţi că în echipa Grace Coutures sunt doi artişti plastici, responsabili cu partea vizuală, dar şi o echipă de vânzări, trei fete care răspund la mailuri şi asigură consultanţă pentru clienţi.

    A fost o pasiune sau e mai degrabă business nişat? „Este într-adevăr un business nişat. N-aş putea spune că am fost toată viaţa pasionată de cofetărie, dar am simţit în piaţă nevoia de a face altceva, de a oferi un produs personalizat pentru orice fel de eveniment.“

    Am vorbit despre Alina Sudriu ca despre un „serial entrepreneur“ pentru că îşi alege cu grijă nişele şi, după cum aţi putut constata, îşi organizează afacerile după reguli precise – cofetărie cu trei oameni de vânzări! Recent, împreună cu cea mai bună prietenă, tot mămică tânără, a lansat un serviciu de livrare de mâncare proaspătă pentru bebeluşi, livrată la precomandă a doua zi, la mămici acasă. „Sunt multe mămici care muncesc şi sunt foarte ocupate, dar care vor totuşi să ofere copilului un preparat bio şi poate nu au timp să alerge prin toate pieţele după produsele bio, poate nu au timp să studieze toate reţetele. Cumva ne-am gândit ca businessul nostru să ofere ceva în plus, ceva ce nu există şi aşa am început şi Baby fresh food.“

    Pentru moment spune că se concentrează pe Grace Couture şi pe lansarea Baby Fresh Food, „dar la anul sigur mai coacem noi ceva. Devine cumva o adicţie. Vrei şi îţi vin idei şi crezi atât de mult în ele încât, prin asocierea cu oamenii potriviţi, în timp putem să dezvoltăm şi alte concepte. Dar să fie ceva de calitate“.

  • (P) Fă ca fiecare imprimare să conteze – foloseşte doar consumabile originale HP pentru echipamentul tău

    Nu face compromisuri la performanţă! Pentru cartuşele de toner pe care poţi conta, alegerea e simplă. Doar tehnologia HP originală livrează fiabilitate excepţională şi calitate superioară a imprimării (1).
    Redu numărul întreruperilor şi al reparaţiilor; maximizează viaţa imprimantei cu cartuşele de toner HP originale (8). Imprimare de calitate pe care afacerea ta se poate baza. Evită costurile ascunse cu reimprimarea, cu timpul de nefuncţionare a imprimantei şi cu întreruperea fluxului normal de lucru. Cartuşele de cerneală şi toner HP originale au în spate 20 de ani de dezvoltare, oferind imprimări de cea mai bună calitate.

    Găseşte tonerul perfect de la HP – Portofoliul larg al HP se potriveşte unei game variate de cerinţe şi bugete pentru imprimare.

    Acum îţi poţi alege cartuşul de toner potrivit nevoilor tale de imprimare:

    • Cartuşe de toner HP Economy – Pentru un volum redus de imprimare la cel mai mic preţ.
    • Cartuşe de toner standard HP – Pentru un volum standard de printare la un preţ standard.
    • Cartuşe de toner HP cu randament ridicat – Randament ridicat – pentru un volum ridicat de printare la un cost redus pe pagină.
    • Pachete HP duble şi multipackuri – Pachetele duble HP conţin două tonere negre, iar multipackurile color conţin tonere CYM care sunt confortabile pentru printările frecvente, oferind şi cel mai bun preţ.

    Noi îţi spunem „adevărul despre toner”

    Cartuşele non-HP nu se ridică mereu la nivelul promisiunilor. Află tot ce trebuie să ştii ca să poţi decide corect cum investeşti bugetul de imprimare – şi ca să protejezi afacerea ta.

    Mitul 1: Cartuşele non-HP sunt la fel de fiabile ca cele HP originale.

    Când crezi că un cartuş de toner non-HP va funcţiona exact ca un cartuş de toner LaserJet HP original, te înşeli. Într-un studiu al utilizatorilor de HP LaserJet, Photizo Group a aflat că 45% dintre utilizatorii de cartuşe de toner non-HP întâmpină probleme cu aceste cartuşe (5). De fapt, 17% dintre utilizatorii de HP mono LaserJet şi 20% dintre utilizatorii de HP color LaserJet care folosesc cartuşe non-HP au probleme cu blocajele şi scurgerile şi rămân fără toner prematur (5). În plus, un test SpencerLab a demonstrat că toate cartuşele HP LaserJet originale testate au funcţionat din prima de fiecare dată, în timp ce dintre cartuşele non-HP testate, 53% au avut probleme. De fapt, 28% erau nefuncţionale de la cumpărare sau au avut un timp de utilizare scurt (1).

     Mitul 2: Cartuşele non-HP nu vor dăuna imprimantei tale.

    Problemele de fiabilitate asociate cartuşelor non-HP pot cauza probleme la imprimare şi pot chiar să dăuneze imprimantei tale. După acelaşi studiu Photizo Group, mai mult de 1 din 15 utilizatori de LaserJet care folosesc cartuşe non-HP ajung să aibă o imprimantă stricată care necesită curăţare sau reparaţii şi 18% au momente când imprimanta nu funcţionează din cauza problemelor cartuşelor (5). Photizo Group a mai descoperit că 65% dintre utilizatorii de HP mono LaserJet care au o problemă cu un cartuş de toner non-HP apelează la o companie sau la o sursă externă pentru ajutor (5). Acest lucru poate deveni costisitor foarte rapid.

     Mitul 3: Calitatea imprimării cartuşelor non-HP este mereu egală cu cea a cartuşelor HP.

    Deşi calitatea imprimării folosind cartuşe de toner non-HP poate părea „destul de bună”, ea se degradează adesea, rezultând în materiale care nu mai pot fi distribuite în companie sau în afara ei. De fapt, Photizo Group a aflat că dintre cei care folosesc cartuşe de toner non-HP, 43% au probleme cu calitatea imprimărilor (5). Un test SpencerLab a scos la iveală că toate cartuşele de toner LaserJet HP originale testate au produs pagini acceptabile pentru orice utilizare în 95% din cazuri, în timp ce, în medie, 43% dintre paginile inspectate care au fost produse de cartuşele de toner non-HP erau puţin sau deloc utilizabile (1). Asta înseamnă mai puţină frustrare şi mai puţine imprimări repetate cu cartuşele de toner LaserJet HP originale.

     Mitul 4: Cartuşele de cerneală non-HP te ajută să economiseşti bani

    Cartuşele non-HP pot costa mai mult decât crezi. Nu te lăsa păcălit de preţurile mici şi de promisiunile legate de calitate. Orice economie făcută azi la cartuşele de toner non-HP te poate costa mâine. Cartuşele non-HP te pot costa de două ori mai mult decât cartuşele de toner LaserJet HP originale dacă iei în calcul problemele de reimprimare şi fiabilitate (2).

     Mitul 5: Numărul de pagini imprimate cu cartuşelor non-HP este mereu egal cu cel al cartuşelor HP.

    HP aderă la standardele ISO/IEC 19752 şi 19798 pentru măsurarea randamentului paginilor, aşa că poţi să ai încredere în afirmaţiile noastre legate de randamente. Acest lucru s-ar putea să nu fie adevărat pentru toate cartuşele non-HP. Unii distribuitori de cartuşe non-HP nu folosesc standarde ISO obiective pentru a măsura randamentul paginilor – lucru care face o comparaţie reală a randamentelor, imposibilă. Un test SpencerLab a descoperit că toate cartuşele de toner LaserJet HP originale testate, au produs pagini acceptabile pentru orice utilizare în 95% din cazuri, în timp ce, în medie, 43% dintre paginile inspectate produse de cartuşele de toner non-HP testate, erau puţin sau deloc utilizabile (1). Asta înseamnă mai puţină frustrare şi mai puţine imprimări repetate cu cartuşele de toner LaserJet HP originale.

     Mitul 6: Cartuşele non-HP sunt mai bune pentru mediu fiindcă sunt refabricate.

    Nu toate cartuşele non-HP sunt refabricate din cartuşe goale HP. Cartuşele non-HP pot fi de asemenea nou fabricate. Refolosirea sau refabricarea unui cartuş gol HP nu sunt acelaşi lucru ca reciclarea acestuia. Refabricarea previne rareori aruncarea la gunoi a cartuşelor. De fapt, conform unui studiu InfoTrends, aproape 91% din cartuşele de toner vândute de refabricanţii intervievaţi vor fi aruncate în cele din urmă (6). Majoritatea refabricanţilor chestionaţi nu-şi colectează propriile produse (6). Mai mult, cartuşele non-HP cauzează adesea reimprimări costisitoare datorită calităţii proaste a imprimărilor. În medie, 43% dintre paginile inspectate produse de cartuşele de toner non-HP în timpul testărilor, erau puţin sau deloc utilizabile (1). Folosirea hârtiei în timpul imprimării – nu procesul de fabricaţie sau producţie – este cel mai mare contribuitor la impactul cartuşelor de toner asupra mediului (7). În comparaţie cu cartuşele non-HP, cartuşele de toner LaserJet HP originale oferă calitate superioară şi fiabilitate, care înseamnă adesea mai puţine reimprimări şi mai puţină hârtie consumată (1) şi conform studiului LCA: un studiu Four Elements Environmental Impact a descoperit că, în toate zonele studiate, cartuşele de toner LaserJet HP originale au avut acelaşi impact asupra mediului sau mai mic, în comparaţie cu cartuşele refabricate – făcând din cartuşele de toner LaserJet HP originale o alegere înţeleaptă (7). HP face reciclarea cartuşelor uşoară cu HP Planet Partners, un program internaţional de returnare şi reciclare. Recuperăm materiale reciclabile din cartuşele folosite şi le transformăm în produse noi, inclusiv în cartuşe HP noi (3). Cumpărând un cartuş de toner LaserJet HP original şi reciclându-l prin programul HP Planet Partners, poţi să te asiguri că nu va ajunge niciodată într-o groapă de gunoi.

     Mitul 7: Fabricanţii de cartuşe non-HP pot reproduce tehnologia HP.

    Specificaţiile tehnice HP sunt protejate de drepturi de autor şi nepublicate, iar producătorii de cartuşe alternative nu le pot replica exact. Cartuşele HP originale au o tehnologie avansată gândită pentru a funcţiona perfect cu imprimantele, tonerele şi hârtia HP. „Reţeta” fiecărui toner HP este formulată unic pentru a oferi imprimare de calitate excelentă şi o performanţă de încredere a cartuşului.

    Fără mituri, doar realitatea

    Pentru cartuşe de toner pe care poţi conta, alegerea e simplă. Tehnologia HP oferă fiabilitate excelentă şi calitate consistentă a imprimării (1). Şi, cu un trecut în imprimarea de excelenţă, mai mult de 13.000 de brevete de imprimare şi imagistică în toată lumea şi un program convenabil de reciclare, HP continuă să ofere soluţii inovatoare de imprimare.

     

    (1). Un studiu SpencerLab 2013, comandat de HP, a comparat cartuşele de toner LaserJet mono HP originale cu opt mărci importante de cartuşe de toner non-HP disponibile în Europa, Estul Mijlociu şi Africa pentru imprimantele HP LaserJet P2035 şi P1102 şi cartuşele HP 05A şi 85A. Pentru detalii, vezi www.spencerlab.com/reports/HP-Reliability-EMEA-2013.pdf (PDF, 2.72MB).

    (2). [DOAR PENTRU EUROPA DE VEST:] Calculele HP sunt bazate pe rezultatele medii ale unui studiu SpencerLab din 2013, comandat de HP, care compară cartuşele de toner LaserJet mono HP originale cu opt mărci de cartuşe non-HP disponibile în EMEA pentru imprimantele HP LaserJet P2035 şi P1102, HP 05A şi 85A. Pentru detalii, vezi www.spencerlab.com/reports/HP-Reliability-EMEA-2013.pdf (PDF, 2.72MB). Calculul include hârtia, înlocuirea cartuşului şi manopera pentru imprimări repetate. Presupunând că preţul cartuşului HP este 141 € şi un preţ de cumpărare cu 43% mai mic pentru un cartuş de toner non-HP.

    (3). Când se reciclează prin programul HP Planet Partners. Disponibilitatea programului variază. Returnarea şi reciclarea cartuşelor HP originale este în prezent disponibilă în mai mult de 50 de ţări, teritorii şi regiuni din Asia, Europa şi America de Nord şi de Sud prin programul HP Planet Partners. Pentru mai multe informaţii, vezi: www.hp.com/recycle.

    (4). Calcule HP bazate pe rezultate dintr-un studiu SpencerLab în EMEA, în 2013, asupra fiabilităţii imprimantelor monocrome, www.spencerlab.com/reports/HP-Reliability-EMEA-2013.pdf (PDF, 2.72MB). Calculele includ hârtia folosită pentru reimprimare. Utilizarea paginilor implică 33% uz extern, 35% uz intern şi 32% uz personal. Rezultatele reale pot varia.

    (5). Dintr-un studiu EMEA Photizo Group/Lyra Research, din 2012, comandat de HP. Rezultate bazate pe un total de 1050 de utilizatori de HP Monochrome LaserJet şi 1050 de utilizatori de HP Color LaserJet care au folosit cartuşe de toner HP originale dar şi cartuşe non-HP. Rezultatele sunt media ambelor grupuri de utilizatori şi sunt calculate în funcţie de proporţia dispozitivelor monocrome şi color în piaţa din EMEA. Studiul a fost realizat în DE, FR, IT, PL, RU, TR şi UK. Pentru detalii, vizitează PhotizoGroup www.photizogroup.com/information-hub.

    (6). InfoTrends, studiu privind reciclarea consumabilelor în Europa de Vest, 2011. Studiu comandat de HP. Rezultate bazate pe interviurile realizate cu 12 refabricanţi şi distribuitori. Pentru detalii vezi: www.hp.com/go/suppliesstudy-emea

    (7). Studiul companiei Four Elements Consulting, efectuat în 2011 la comanda HP, a comparat cartuşele laser de toner negru HP LaserJet originale CB436A şi CC364A cu câte o mostră de produse alternative refabricate din opt categorii de impact. Pentru informaţii suplimentare, vizitează www.hp.com/go/lj-lca-emea

    (8). Studiul 2A din 2014, al Market Strategies International, comandat de HP. Rezultate bazate pe 206 de chestionare de la partenerii HP ServiceOne care au cel puţin 6 luni experienţă în reparaţia de imprimante HP monocrome sau Color LaserJet cu cartuşe HP sau non-HP instalate şi au procedat astfel în ultimele 12 luni anterioare studiului. Studiul a fost întreprins în 26 de ţări: UK, IE, FR, DE, IT, LU, AT, CH, BE, PT, ES, SE, RU, UA, PL, HU, CZ, HR, RO, ZA, SA, AE, EG, MA, QA şi TR. Pentru detalii vezi: www.marketstrategies.com/hp/emeaSOPstudy.pdf (PDF, 193KB).

    © 2014 Hewlett-Packard Development Company, L.P. Informaţiile din acest document pot fi modificate fără notificare prealabilă. Singurele garanţii pentru produsele şi serviciile HP sunt stabilite în declaraţiile exprese de garanţie care însoţesc aceste produse şi servicii. Nimic din acest document nu trebuie interpretat ca o garanţie suplimentară. HP nu este răspunzătoare pentru erorile sau omisiunile tehnice sau editoriale conţinute de acest document.

    http://www8.hp.com/ro/ro/ads/supplies/toner.html

     

  • (P) Viteze de imprimare de două ori mai mari, calitate, costuri reduse pentru un birou eficient – echipamentele din gama HP OfficeJet Pro, acum cu garanţie extinsă până la 3 ani!

    Pe de altă parte, utilizatorii din firmele mici şi mijlocii au nevoie de soluţii de imprimare care să le reducă cheltuielile şi să le crească eficienţa proceselor de lucru. Echipamentele de imprimare din seria HP Officejet Pro se pot conecta la internet şi asigură viteze de imprimare de două ori mai mari la costuri cu 50% mai mici faţă de imprimantele laser color din clasa lor.

    Toate echipamentele se pot conecta la internet pentru a permite printarea documentelor direct din imprimantă şi de pe orice dispozitiv mobil, au caracteristici de productivitate avansate şi imprimă documente color de calitate profesională la jumătate din preţul pe pagină al imprimantelor laser de la competiţie.*

    Imprimare de calitate şi durabilă la costuri reduse

    Pentru firme mici şi mijlocii, HP oferă soluţiile cu jet de cerneala HP Officejet Pro menite să ofere costuri de imprimare foarte scăzute, cu până la 50% mai mic decât imprimantele laser color din clasa lor, adaugând totodată extra funcţii în utilizare. Utilizând aceleaşi echipamente HP Officejet Pro care printează documente color de calitate profesională la jumătate din preţul pe pagină al imprimantelor laser de la alţi producători. Conform aceluiaşi standard ISO 11798 ca şi imprimantele laser, seria HP Officejet Pro a fost realizată pentru a spori productivitatea într-o companie prin caracteristici legate de rezistenţa în timp a culorii, viteza şi capacitatea de imprimare.

    Astfel, documentele imprimate se pot utiliza imediat, cerneala rezistând la decolorare, apă sau sublinierea cu markerul. În plus, viteza de imprimare ajunge la 34 de pagini pe minut pentru documente alb-negru şi 16 pagini pe minut pentru cele color, cu un ciclu lunar de funcţionare de până la 30.000 de pagini. Utilizatorii pot alege cartuşe de cerneală separate pe fiecare culoare, de capacitate foarte mare, care pot imprima pana la 2200 pagini fiecare, astfel costul unei pagini alb-negru imprimate fiind doar de 5 bani. Se pot scana documente şi salva în diferite formate (chiar şi pdf) direct pe un card de memorie sau stick USB, sau se pot chiar trimite prin e-mail.

    Mobilitate cu HP ePrint

    Seria HP Officejet Pro dispune de tehnologia de imprimare HP ePrint, prin care un utilizator poate imprima de la distanţă orice document ataşat unui e-mail trimis către adresa unică a echipamentului. Astfel, utilizatorii pot imprima de pe aproape orice dispozitiv mobil, indiferent de locul în care se află, deoarece nu au nevoie decât de o conexiune la o reţea Ethernet sau wireless care să permită accesul la Internet. Imprimantele HP Officejet Pro oferă şi posibilitatea imprimării direct de pe stickuri de memorie USB, eliminând şi prin această caracteristică nevoia de a utiliza un calculator. Totodată sunt disponibile şi o întreagă serie de aplicaţii web, prin care utilizatorii vor putea imprima direct ştiri, hărţi, formulare, calendare sau jocuri. Utilizatorii vor putea imprima fără griji, garanţia echipamentelor fiind extinsă la 3 ani – www.hp.ro/promo/3ani.

    Impact redus asupra mediului

    O altă caracteristică importantă a echipamentelor din seria HP Officejet Pro este componenta eco. Acestea utilizează mai puţină energie decât imprimantele laser şi sunt produse certificate Energy Star®. Au încorporată posibilitatea de a seta timpul de pornire sau oprire şi consumă cu 50% mai puţină hârtie prin imprimarea automată pe ambele feţe ale colii. Cartuşele sunt uşor de reciclat şi folosesc cu până la 70% mai puţin ambalaj şi consumabile faţă de imprimantele laser. Mai mult decât atât, seria HP Officejet Pro a primit premiul Buyer’s Lab Inc în 2012 pentru performanţe excelente în eficienţă energetică.

    Programul de garanţie extinsă** – Orice client care achizitionează pana la data de 31.10.2015 un echipament din seria HP Ofiicejet, beneficiază de extinderea de garanţie până la 3 ani: www.hp.ro/promo/3ani

    În perioada 01.05.2015 – 31.10.2015, toţi clienţii care au achiziţionat o imprimantă HP Officejet Pro beneficiază gratuit de o extindere de 3 ani a garanţiei. Pentru a primi această extindere, clienţii pot înscrie echipamentul cumpărat la adresa:

    www.hp.ro/promo/3ani

    Echipamente eligibile:

    PN

    Model

    E3E03A

    HP Officejet 6230 e-AiO

    CR768A

    HP Officejet 7110wf ePrint

    G1X85A

    HP Officejet 7500A wf

    G3J47A

    HP Officejet 7510A wf e-AiO

    G1X85A

    HP Officejet 7612A wf e-AIO

    CV136A

    HP Officejet Pro 251dw

    CR770A

    HP Officejet Pro 276 dw

    E3E02A

    HP Officejet Pro 6830 e-AiO

    CR769A

    HP Officejet Pro 7610 wf e AiO Printer

    CM752A

    HP Officejet Pro 8100 ePrint

    CM750A

    HP Officejet Pro 8600 Plus e-AiO

    A7F64A

    HP Officejet Pro 8610 e-AiO

    D7Z36A

    HP Officejet Pro 8615 e-AiO

    A7F65A

    HP Officejet Pro 8620 e-AiO

    * Comparativ cu majoritatea echipamentelor AiO laser color sub 400 € conform situaţiei din august 2013; pe baza cotei de piaţă raportate de IDC în Trim. II 2013. Comparaţiile privind costul pe pagină (CPP) pentru consumabilele laser se bazează pe specificaţiile publicate de producători pentru cartuşele cu cea mai mare capacitate. CPP pentru consumabilele de cerneală de mare capacitate HP se bazează pe specificaţiile publicate de producătorii cartuşelor de mare capacitate. CPP bazat pe preţul estimat al pieţei şi pe capacitatea în pagini pentru cartuşele de cerneală de mare capacitate. Capacitatea ISO se bazează pe imprimare continuă în mod implicit. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi hp.com/go/learnaboutsupplies.

    **Ofertă valabilă doar la cumpărarea unei imprimante eligibile HP Officejet Pro – www.hp.ro/promo/3ani

     

  • Meserie de viitor

    Cu toate că maşina poate înlocui omul în multe domenii, casele de modă pun în continuare preţ pe articolele lucrate manual, considerând că numai un om poate oferi calitatea dorită, cum este cazul broderiilor. Brodezele pricepute sunt la mare căutare, scrie Financial Times.

    Una din firmele europene specializate în broderie manuală, care colaborează cu Tom Ford, Louis Vuitton sau Chanel, este Hand & Lock, înfiinţată în 1767. Chanel are şi propriul său atelier de broderie, fostul Lesage, achizionat în 2002, care are şi şcoală pentru brodeze.

    Ca să facă faţă cererii, alte case apelează la ţări care mai pun încă preţ pe lucrul manual, cum ar fi India, unde broderia e lucrată de bărbaţi, dar tot ar mai avea nevoie de mână de lucru pentru a satisface cererea, dat fiind că tineretul nu prea se înghesuie să înveţe această artă.

     

  • Tineri manageri de top: Rareş Marinescu, Grupul BRD Cluj

    A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai şi tot aici s-a specializat în „Strategii financiare în afaceri“ cu disertaţia „Eficienţa sectorului bancar românesc“.

    În ianuarie 2002 a ocupat funcţia de administrator de produse şi servicii bancare la BRD Târgu-Mureş, unde a realizat mai multe programe informatice ce au uşurat munca colegilor.

    Pe rând, a fost consilier IMM, perioadă în care a crescut portofoliul de clienţi cu 40%, şi consilier corporate la sucursala Târgu-Mureş. În decembrie 2005 este numit director comercial adjunct al BRD Grup Mureş, iar în 2010 devine director comercial, funcţie pe care o ocupă timp de patru ani.

    În septembrie 2014 preia conducerea executivă a BRD Grup Cluj. Este pasionat de tenisul de câmp şi de drumeţiile montane.