BusinessMagazin

Tag: calitate

  • SNSPA, precizări legate de veniturile pe care le-a încasat Alexandru Cumpănaşu

    „Alexandru Cumpănaşu nu a fost cadru didactic titular şi nici profesor asociat al SNSPA. Veniturile menţionate în declaraţia de avere au fost obţinute de Alexandru Cumpănaşu în calitate de expert în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului pentru creşterea calităţii serviciilor publice şi sprijinirea dezvoltăriila nivel local” (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Direcţia pentru Descentralizarea Administraţiei Publice, în parteneriat cu SNSPA”, informează reprezentanţii Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, în cadrul proiectului, şi-au desfăşurat activitatea aproximativ 180 de experţi.

    În declaraţia de avere publicată pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC), Alexandru Cumpănaşu figurează cu un salariu anual de 66.762 lei de la SNSPA.

    BEC a sesizat Parchetul General în privinţa mai multor candidaţi la alegerile prezidenţiale, în contextul în care în urma verificărilor, instituţia a constatat elemente de similitudine în semnăturile depuse de către aceştia. Printre candidaţi se numără Alexandru Cumpănaşu şi Viorel Cataramă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O cooperativă din Sîngeroz-Băi, prima care obţine certificarea “produs montan” pentru lactate

    Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz-Băi, din judeţul Bistriţa-Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obţinut dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultative “produs montan” pentru şase produse lactate, a anunţat, marţi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

    Produsele “Caşcaval”, “Telemea”, “Smântână”, “Urdă”, “Caş din lapte de vacă” şi “Brânză frământată de Sîngeorz-Băi” au fost înscrise în Registrul naţional al produselor montane, în urma Deciziei nr. 59/09.09.2019 eliberată în baza Ordinului 52/2017, cu modificările ulterioare.

    Potrivit MADR, unitatea şi-a început activitatea de producţie în 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obţinere smântână, caş şi brânzeturi cu pasta opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3.000 litri lapte/zi.

    Denumirea de “produs montan” este stabilită ca menţiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora materiile prime, dar şi furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane sau în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

    Dreptul de utilizarea a menţiunii de calitate facultative “produs montan” poate fi obţinut pentru produsele de origine animală, care sunt prelucrate în aceste zone şi de la animale crescute în zona montană, de animale crescute cel puţin în ultimele două treimi ale vieţii lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone şi de la animale transhumante, crescute cel puţin o pătrime din viaţă în transhumanţă şi care au păscut pe păşuni din zone montane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul magnet pentru chiriaşii de birouri

    Companiile din IT&C, banking şi consultanţă, trei domenii care au o pondere semnificativă în profilul chiriaşilor de birouri din Bucureşti, sunt şi printre cei mai activi în ceea ce priveşte tranzacţiile de schimbare a sediului.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi b-dul. Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează
    să-şi schimbe biroul.
    „Criteriile care făceau ca un proiect office să fie un succes în perioada 2005-2012 nu mai sunt neapărat de actualitate. Prin urmare, proprietarii clădirilor respective trebuie să înţeleagă că singura paradigmă aplicabilă în prezent este experienţa totală oferită chiriaşului, iar elemente precum poziţionarea clădirii sau mărimea etajului nu mai garantează o rată de închiriere mare doar prin ele“, a spus George Didoiu, director, tenant services, în cadrul Colliers International România.
    La finele semestrului al doilea, din întreg stocul de clădiri de birouri din Bucureşti, de aproximativ 2,84 milioane metri pătraţi, rata de neocupare era de 7,5%, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. Cu toate că au avut loc câteva livrări importante de noi spaţii de birouri, noua ofertă a fost absorbită de cererea care s-a menţinut la un nivel semnificativ.
    „Totuşi, acest procent variază în funcţie de sub-piaţa la care ne raportăm. Există zone, precum Centru-Nord, Vest sau Floreasca-Barbu Văcărescu, unde procentul de spaţii disponibile este foarte scăzut, între 0% – 1,5%, acest lucru datorându-se lipsei de noi dezvoltări din ultima perioadă“, a spus Alesandra Sin, consultant Office Department din cadrul JLL.
    Tendinţa de relocare în clădiri de birouri noi, mai performante din punct de vedere tehnic, este firească, consideră consultanţii din piaţa imobiliară.
    „Proprietarii clădirilor de birouri sunt nevoiţi ca la un ciclu de aproximativ 10 ani să aducă îmbunătăţiri clădirilor, cum ar fi modernizarea zonei de recepţie, schimbarea sistemului de ventilaţie etc. Din aceste considerente, suntem de părere că proprietarii de clădiri de birouri care vor urma să aibă spaţii generoase vacante vor trebui să investească în reîmprospătarea imobilului pentru a atrage noi clienţi“, a subliniat Alesandra Sin.
    Nu în ultimul rând, un factor important pentru închirierea spaţiilor vacante este zona în care este amplasată clădirea. În acelaşi timp, există chiriaşi care sunt concentraţi pe eficientizarea şi optimizarea costurilor, aşa că o clădire mai veche, renovată, va deveni cu siguranţă atractivă din punct de vedere comercial pentru acest tip de clienţi şi va avea în continuare un grad de ocupare ridicat.
    Anul trecut, dezvoltatorii au finalizat proiecte de birouri noi care au totalizat 145.000 de metri pătrati, în condiţiile în care suprafaţa închiriată prin intermediul consultanţilor imobiliari a fost de 335.000 de metri pătrati, din care 45% (150.000 mp) reprezintă cerere nouă (preînchirieri, contracte noi, extinderi de suprafeţe existente şi relocări din alte imobile decât clădiri de clasă A şi B).
    Potrivit datelor JLL, gradul de neocupare a atins la finele anului trecut un minim istoric de 6,6%, pe fondul livrărilor reduse de noi spaţii şi al menţinerii unui nivel semnificativ al cererii.
    Printre proiectele ce urmează a fi sau care au fost livrate în de­cursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aprox. 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp). Dacă toate aceste proiecte sunt livrate la timp, stocul total al spaţiilor de birouri de clasă A şi B va depăşi pragul de 3 milioane de metri pătraţi la sfârşitul anului 2019.
    Prima mare mutare din acest an a fost cea a birourilor Renault, care începe luna aceasta şi se vă încheia la jumătatea anului. În noul sediu Renault Bucharest Connected dezvoltat de Globalworth vizavi de West Gate pe str. Preciziei, grupul francez a mutat actualele birouri ale Group Renault România alături de cele ale Renault Technologie Roumanie şi ale centrului de design.
    Tot luna aceasta ING a plecat din Crystal Tower în proiectul dezvoltat de Portland Trust în Expoziţiei, iar Enel s-a mutat în Day Tower pe b-dul. Unirii. De asemenea, Deloitte a plecat din America House din Piaţa Victoriei şi s-a mutat în The Mark de pe str. Buzeşti.
    „Decizia de a se reloca este bazată, în principal, pe oportunitatea pe care o oferă noile clădiri de birouri din subpieţe aflate mult mai aproape de cartierele unde locuiesc angajaţii – de aici şi succesul din Centru-Vest şi Timpuri Noi. Chiriaşii pleacă, în general, din clădirile cu probleme tehnice, construite de dezvoltatori fără experienţă, aflate în zone fără acces facil la mijloacele de transport în comun (în special metrou) şi /sau administrate în mod deficitar de proprietari. Din păcate, va fi dificil pentru unele din aceste clădiri să fie închiriate ulterior, dacă proprietarii nu înţeleg că, în mod natural, este nevoie de o îmbunătăţire a specificaţiilor tehnice, de completarea serviciilor oferite chiriaşilor şi de inovaţie în promovare“, a subliniat Sebastian Dragomir, director Office Advisory în cadrul Colliers.
    Pe de altă parte, el a subliniat totuşi că există clădiri care vor avea succes, în ciuda vechimii, ai căror proprietari se bucură de o imagine pozitivă în piaţă de birouri, pentru că au ştiut sau au învăţat să fidelizeze atât companiile chiriaşe, cât şi angajaţii acestora.

  • Cel mai bogat bucătar din lume NU VREA să îşi lase averea copiilor săi. „Averea mea nu va fi lăsată pur şi simplu copiilor, doar pentru simplul motiv că nu vreau să fie răsfăţaţi”

    Gordon Ramsay, chef cunoscut pentru restaurantele sale cu multe stele Michelin şi show-urile televizate, a spus că nu îşi va lăsa averea de milioane de lire sterline copiilor săi, care, după dezvăluirile lui, nu au voie să stea cu el la first class sau să mănânce în restaurante sale.

    Ramsay a declarat că le va da copiilor săi doar 25% din banii pentru un apartament pentru că îşi doreşte ca aceştia „să lucreze din greu“ pentru lucrurile lor. Chef-ul, în vârstă de 52 de ani, a mai spus: „Averea mea nu va fi lăsată pur şi simplu copiilor, doar pentru simplul motiv că nu vreau să fie răsfăţaţi”.

    „Ultima dată când am fost la Royal Hospital Road, restaurantul din Chelsea, a fost la ziua fiicei mele Megan, când a împlinit 16 ani. A fost prima dată când am mâncat aici împreună cu copiii. De asemenea, nu au stat niciodată cu noi la first class. Nu au muncit până acum atât de mult încât să îşi permită asta, iar acestea sunt nişte lucruri pe care le apreciezi altfel după ce ai muncit pentru ele”, a mai spus acesta.

    Domnul Ramsay s-a născut în Scoţia şi a avut un tată violet şi alcoolic, după spusele sale. La 42 de ani s-a căsătorit cu Tana, iar cei doi au patru copii împreună. „Nu pot spune că stau şapte nopţi pe săptămână acasă să gătesc cu copii. Ce am încercat să îi învăţ şi pe ei este, însă, munca etică. Aşadar, timpul nostru împreună este limitat, dar este de calitate”, a declarat chef-ul.

    În 2016 a câştigat la fel de mult ca Beyonce, anume 54 de milioane de dolari, ambii clasându-se pe locul 34 al celor mai bogate 100 de vedete din lume.

    Acesta câştigă zeci de milioane de dolari din cele 25 de restaurante pe care le deţine. 7 din cele 25 de restaurante au stele Michelin. Ramsay a creat un imperiu şi în televiziune cu ajutorul a trei hituri- Hells Kitchen, MasterChef şi MasterChef Junior. Cele trei show-uri au ratinguri mari, iar Ramsay are un salariu de 400,000 de dolari per episod (51 de episoade pe an înseamnă o sumă importantă). De asemenea, acesta a scris mai multe cărţi de bucate care se vând foarte bine. 

     

     

  • Marius Bucşa, MOL România: “Pot spune că ceea ce face diferenţa nu este ţara, ci calitatea echipei”

    Marius Bucşa este lubricant sales manager MOL România şi coordonează în prezent o echipă pluridisciplinară formată din 12 angajaţi cu specializări în vânzări, marketing, tehnic, customer service şi logistică. El s-a angajat la MOL România în 2016, în calitate de manager al departamentului de lubrifianţi şi autochimicale.

    Anterior venirii la MOL, a lucrat la Star Lubricants, importator al ExxonMobil în România, unde şi-a început şi cariera, în anul 2004. În cadrul acestei companii a avut mai multe poziţii de top, precum şi o experienţă de un an ca manager al nou înfiinţatei filiale Star Lubricants din Croaţia.

    Experienţa lui profesională în domeniul lubrifianţilor auto include şi o perioadă de şase ani petrecută la OMV Petrom. „Cariera mea s-a desfăşurat încă de la început în medii internaţionale de business, în cadrul unor companii multinaţionale de succes, ceea ce mi-a permis să acumulez o experienţă foarte valoroasă şi să dobândesc know-how util dezvoltării mele profesionale”, îşi descrie el evoluţia.

    Legat de experienţa sa internaţională, spune că la acel moment (în 2005) se afla la începutul carierei, iar experienţa în străinătate i-a fost utilă în dezvoltarea profesională: „Acum însă, după mai mulţi ani petrecuţi în poziţii cheie în cadrul unor multinaţionale de renume, pot spune că ceea ce face diferenţa nu este ţara, ci calitatea echipei”. 

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Valentin Vasile, director calitate & satisfacţie clienţi, Schneider Electric

    Valentin Vasile este director calitate & satisfacţie clienţi în cadrul Schneider Electric şi spune că mulţumirea clientului este principalul indicator din activitatea departamentului pe care îl coordonează, el având sub conducere directă nouă oameni.

    Cel mai dificil moment din cariera sa spune că a fost mutarea din zona de vânzări la cea de support. „Acum nouă ani am avut oportunitatea de a mă alătura unui departament de suport clienţi care avea o activitate foarte bine definită şi structurată. De la o abordare de vânzări, am făcut tranziţia la una axată pe proces şi rezultate, menită să reflecte o experienţă superioară a clientului în relaţia cu noi.”

    O experienţă importantă pentru dezvoltarea sa ca profesionist spune că a constat într-o întâmplare simplă, care a avut însă un influenţă majoră asupra sa, demonstrându-i importanţa unor acţiuni care, chiar dacă par mici, pot avea un impact extraordinar. „Într-o zi, când activam în centrul de suport clienţi, am observat în sistemul nostru o mică eroare, ce ducea la livrarea unui produs în câteva săptămâni. Nu era nicio plângere, nu era nicio solicitare din partea cuiva de a aduce acel produs mai rapid, a fost o întâmplare faptul că am observat această eroare. După o întrebare pusă responsabililor lanţului logistic, s-a rezolvat şi am livrat în doar câteva zile. După încă o săptămână, am primit un e-mail de la un utilizator final – în care ni se mulţumea că «am adus apa mai devreme» în comunitatea lor”, povesteşte Valentin Vasile.

    El este absolvent al Facultăţii de Inginerie Electrică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti şi nu a avut încă o experienţă internaţională în carieră, deoarece, spune el, „simt că am încă multe de învăţat în România”.

  • Andreea Vasilescu, KPMG România: „În domeniul de activitate în care eu activez, fiecare zi reprezintă un moment cheie”

    Cariera Andreei Vasilescu a început în cadrul companiei KPMG România, unde „am găsit resursele necesare pentru a mă dezvolta şi oamenii potriviţi pentru a creşte profesional în fiecare zi“.

    Spune că momentul cheie al carierei sale îl reprezintă decizia de a-şi continua dezvoltarea în cadrul KPMG. „În zilele noastre, ritmul de schimbare a jobului, a companiei, a mediului este foarte alert, iar în acest tumult eu am făcut alegerea de a continua într-un domeniu care mă reprezintă şi de asemenea în cadrul aceleiaşi companii ce m-a format ca profesionist, dar nu în ultimul rând ca om.”

    După 17 ani alături de KPMG România, consideră că are o vastă experienţă în gestionarea auditurilor marilor companii româneşti, precum şi a grupurilor internaţionale care operează în România. „Am coordonat angajamente de audit în principal pentru sectorul energiei şi utilităţilor, precum şi în alte sectoare, cum ar fi comerţul cu amănuntul, transportul şi telecomunicaţiile. De asemenea, pot adăuga experienţa în tranzacţiile de pe pieţele de capital, deoarece am participat ca auditor la listarea unui mare grup românesc pe bursele de valori Bucureşti şi Londra.”

    Angajamentele sale internaţionale au fost diverse, însă cel mai îndeaproape a colaborat cu Ungaria. „Personal, îmi doresc să rămân în România. Din această cauză am considerat aceste experienţe ca oportunităţi în cariera mea, oferindu-mi şansa de a rămâne în ţară şi de a lua constant contact cu mediul de business internaţional.”

  • Teodorovici despre sistemul de sănătate: Ceea ce lipseşte este calitatea umană. 100% din populaţie ar spune acelaşi lucru

    Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a declarat, miercuri, în cadrul unui eveniment că ceea ce lipseşte atât în domeniul sănătăţii, cât şi în multe alte domenii este „calitatea umană”.

    „Ce ne lipseşte? Poate ne supărăm dacă spunem aşa, direct, cred că totuşi calitatea umană, sau nivelul acesteia lipseşte foarte mult în toate domenile şi, desigur, şi în sănătate. Nu vreau să văd medici care îşi dau diplome. Pentru medici, diploma în sine este pacientul a cărei problemă este rezolvată de medic”, a spus ministrul.

    Potrivit aceleiaşi surse, în ipoteza în care un sondaj ar fi realizat pe această temă, în rândul populaţiei, un procent apropiat de 100% va semnala aceeaşi problemă a „calităţii umane”.

    „Oricât de defect ar fi sistemul, din toate punctele de vedere – infrastructură, medicaţie, orice, când vezi totuşi un altfel de comportament cred că e un lucru de la care se pleacă”, precizează ministrul.

    „Mă uit astăzi la foarte multe zone unde s-au dat şi bani de salarizare şi echipamente, nu poate nimeni să nege că echipamentele zac de ani de zile, nou-nouţe, de ultimă generaţie la acea vreme prin magaziile multor spitale, e un fapt deja cunoscut. (…) Poţi să fi un medic foarte bun, dar fără acest nivel al calităţii umane mai sus decât media nu cred că poţi să faci ceea ce omul aşteaptă de la tine”, a mai adăugat ministrul.

    Eugen Teodorovici a precizat că statul este dispus să sprijine sectorul Sănătăţii „din toate puterile, cu toată forţa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este omul care conduce una dintre cele mai mari afaceri ale celui mai bogat român

    Marius Marian a preluat conducerea reţelei Ţiriac Auto în calitate de CEO, începând cu luna curentă. Marius Marian s-a alăturat grupului Ţiriac încă din 2003, fiind un profesionist cu peste 16 ani de experienţă în industria auto.

    Timp de doi ani Marius Marian a deţinut poziţia de COO în cadrul companiei Tiriac Auto, fiind responsabil de creşterea performanţelor operaţionale ale reţelei. De asemenea, a  ocupat poziţia de Director de Vânzări la Premium Auto, Importator Jaguar Land Rover (2003 – 2009), urmată de poziţia de Director General la dealerul Jaguar Land Rover Bucureşti (2009 – 2016).

    „Obiectivele de viitor ale companiei Tiriac Auto sunt orientate către creşterea performanţelor noastre comerciale şi operaţionale, prin continuitate şi evoluţie, acestea fiind direcţiile pe care le voi urmări în calitate de CEO Ţiriac Auto.

    Vom continua să dezvoltăm afacerea în mod durabil. Am încredere în echipa Ţiriac Auto şi împreună suntem preocupaţi să îmbunătăţim permanent calitatea produselor şi serviciilor de vânzare şi post vânzare oferite clienţilor noştri, menite să corespundă exigenţelor acestora. Un alt obiectiv prioritar este dezvoltarea diviziei Ţiriac Auto Rulate, parte integrantă a businessului Tiriac Auto. Avem una dintre cele mai extinse reţele auto din ţară, o echipă calificată, capacităţi reale operaţionale şi beneficiem de sinergiile create la nivelul Grupului Ţiriac. Sunt convins că aceste avantaje ne vor ajuta să răspundem cerinţelor clienţilor noştri ”, a declarat Marius Marian.

     

     

  • (P) KUMA România – 20 de ani cu reputaţie pe piaţa proiectelor pentru baie şi bucătărie

    KUMA România este o astfel de companie, un producător de top, care oferă soluţii personalizate pentru baie, bucătărie şi spaţii publice, aducand designul scandinav aproape de consumatorul european în general şi cel român, în special. KUMA se implică activ în dezvoltarea de concepte moderne la nivel global, iar în România face acest lucru, cu success, de 20 de ani, găsind întotdeauna formula ideală pentru amenajări bazate pe confort şi un stil particular, distinctiv. Acest lucru este confirmat şi de creşterea cifrei de afaceri în 2018, cu 10% faţă de anul 2017, demonstrând astfel că este o companie din ce în ce mai apreciată în rândul consumatorilor.

    Având în vedere că în România există un potenţial semnificativ în ceea ce priveşte comercializarea produselor care respectă cele mai înalte standarde de calitate, KUMA produce local, lavoare, căzi de baie, blaturi pentru bucătărie cu chiuvetă turnată continuu în blat, cu ajutorul unor tehnologii inovatoare şi manoperă 100% românească, designul fiind de inspiraţie scandinavă. KUMA a reuşit să devină un brand aflat în preferinţele consumatorului, tocmai prin soluţiile personalizate pe care le oferă. Clienţii pot alege din peste 80 de forme de boluri, 10 grupe de material şi peste 75 de culori, toate produsele având certificare europeană şi declaraţii de performanţă. De asemenea, în sectoarele ospitalităţii, spaţiilor publice şi rezidenţiale,  KUMA este alături de designeri pentru a gestiona proiecte complete.

    Unul dintre principiile de bază ale companiei este acela că nicio echipă nu poate funcţiona şi avea rezultate dacă accentul nu este pus, în primul rând, pe confortul şi buna instruire a angajaţilor. În prezent KUMA are 120 de angajaţi, cu 15% mai mulţi decât media anului 2017. KUMA se preocupă ca toţi angajaţii să fie instruiţi, iar apoi investeşte constant în perfecţionarea competenţelor acestora. Probabil că aceasta este cheia succesului de până acum a companiei KUMA, deoarece dacă angajaţilor li se acordă atenţia cuvenită, atunci şi ceea ce produc este la cel mai înalt standard de calitate.

    2019 este un an special pentru KUMA, în August compania sărbătorind 20 de ani de când a început efectiv producţia în România. Este un an “ambiţios”, în care KUMA şi-a propus realizarea unei cifre de afaceri de 5,8 mil Euro şi un profit pe măsură. KUMA estimează că această creştere de 22% faţă de 2018 se va realiza, în special, din vânzările pe piaţa de proiecte pentru hoteluri, spitale, şcoli în Romania şi Peninsula Scandinavă.

    La nivel de grup, KUMA a luat decizia strategică pentru piaţa proiectelor de a fi proactivă în crearea preferinţei pentru produsele KUMA la toate nivelurile lanţului valoric. Acest lucru se materializează prin intermediul dialogului direct cu firmele de arhitectură, prin participarea la târguri şi evenimente de profil şi prin parteneriate cu distribuitorii care nu permit oferirea unor produse similare sau din ceramică, de calitate inferioară din China sau Turcia.

    KUMA va termina în 2019 extinderea fabricii şi retehnologizarea anumitor linii de producţie, un plan care va da o mai mare flexibilitate producţiei atât în ceea ce priveşte lavoarele custom made pentru proiecte, dar şi lavoarele standard cerute de către producătorii de mobilier sau direct de retail.

    Be Different, Choose Design, Choose KUMA20

    Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să accesaţi www.kumaromania.ro.