Tag: bogati

  • Topul BOGAŢILOR din Marea Britanie: Miliardarul Lakshmi Mittal, liderul clasamentului timp de opt ani, detronat

     Miliardarul rus Alişer Usmanov, proprietarul grupului Metalloinvest şi acţionar important al clubului de fotbal Arsenal, a urcat în fruntea unui top al bogaţilor din Marea Britanie realizat de publicaţia Sunday Times, cu o avere estimată la 13,3 miliarde de lire sterline (20,3 miliarde dolari).

    Usmanov, în vârstă de 59 de ani, l-a detronat pe magnatul oţelului de origine indiană Lakshmi Mittal, care s-a menţinut timp de opt ani în fruntea clasamentului. În acest an, Mittal a coborât pe poziţia a patra, cu o avere de 10 miliarde de lire sterline (15,2 miliarde dolari), relatează RIA Novosti.

    Magnatul media de origine rusă Len Blavatnik ocupă locul al doilea, după ce şi-a triplat averea de la 3,4 miliarde de lire anul trecut la 11 miliarde de lire (16,8 miliarde dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel: Germanii sunt mai bogaţi decât indică statistica

     Merkel susţine că rezultatele sondajului BCE au fost distorsionate de mai multe neclarităţi, îndeosebi că raportul nu a luat în considerare sistemul social generos din Germania.

    “Din punct de vedere statistic, gospodăriile din ţări precum Spania, Cipru sau Grecia pot fi mai bogate decât la noi. Însă aveţi grijă, statisticile pot induce în eroare”, a declarat Merkel într-un interviu publicat vineri de ziarul Bild, preluat de Der Spiegel.

    Potrivit unui raport prezentat de BCE în prima parte a lunii aprilie, gospodăriile din Germania au în medie cea mai mică avere netă din zona euro, de până la 3-4 ori mai mică faţă de mediile calculate în cazul Spaniei şi Italiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consilier al lui Merkel: Ajutorul financiar al zonei euro trebuie condiţionat de taxe pe activele bogaţilor

     “Bogaţii descurcăreţi îşi mută doar banii în băncile din nordul Europei şi evită să plătească”, a declarat Bofinger, pentru publicaţia germană Der Spiegel, citată de cotidianul britanic The Guardian. Bofinger face parte dintre “Cei Cinci Înţelepţi”, consiliul de experţi în economie ai cancelarului german.

    În loc să impună taxe pe banii din conturile bancare, guvernele din statele membre ar trebui în viitor să ţintească proprietăţile imobiliare şi alte active mai puţin mobile, a spus el.

    “De exemplu, pe parcursul următorilor 10 ani, bogaţii ar trebui să plătească o parte din activele lor”, a spus Bofinger.

    Germania, cea mai mare economie europeană, a fost nevoită să participe cu sume mari la fiecare dintre pachetele financiare acordate statelor cu probleme. Politicienii şi economiştii germani afirmă, însă, citând un studiu al Băncii Centrale Europene, că dacă este luată în calcul şi valoarea locuinţei atunci populaţia din multe ţări din sudul Europei este mai bogată decât cea din Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consilier al lui Merkel: Ajutorul financiar al zonei euro trebuie condiţionat de taxe pe activele bogaţilor

     “Bogaţii descurcăreţi îşi mută doar banii în băncile din nordul Europei şi evită să plătească”, a declarat Bofinger, pentru publicaţia germană Der Spiegel, citată de cotidianul britanic The Guardian. Bofinger face parte dintre “Cei Cinci Înţelepţi”, consiliul de experţi în economie ai cancelarului german.

    În loc să impună taxe pe banii din conturile bancare, guvernele din statele membre ar trebui în viitor să ţintească proprietăţile imobiliare şi alte active mai puţin mobile, a spus el.

    “De exemplu, pe parcursul următorilor 10 ani, bogaţii ar trebui să plătească o parte din activele lor”, a spus Bofinger.

    Germania, cea mai mare economie europeană, a fost nevoită să participe cu sume mari la fiecare dintre pachetele financiare acordate statelor cu probleme. Politicienii şi economiştii germani afirmă, însă, citând un studiu al Băncii Centrale Europene, că dacă este luată în calcul şi valoarea locuinţei atunci populaţia din multe ţări din sudul Europei este mai bogată decât cea din Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât aur există în lume?

    Warren Buffett, unul dintre cei mai bogaţi investitori este de părere că totalul cantităţii de aur de pe suprafaţa pământulu ar putea încăpea într-un cub cu dimensiunea laturii de doar 20 de metri. Dar cum am putea calcula cu siguranţă această valoare?

    O cifră folosită deseori de investitori vine de la Thomos Reuters GFMS care publică anual studii referitoare la piaţa aurului. Ultima valoare furnizată de aceştia spune că ar fi vorba despre 171.300 de tone existente în întreaga lume, iar un cub de 20,7 metri ar fi suficient pentru a încadra această valoare.

    Ar ajune la 9.8 metri deasupra suprafeţei pământuli dacă ar acoperi terenul de tenis de la Wimbledon.Dar valoarea furnizată de GFMS a fost contestată: alţi specialişti sunt de părere că ar exista circa 2,5 milioane de tone de aur în lume, de 16 ori mai mult decât estimarea GFMS. Asta ar duce la un cub cu diametrul de 50 de metri şi un turn de 143 metri peste terenul central de la Wimbledon.

    De ce sunt estimările atât de diferite ?
    Unul dintre motive ar fi că aurul a fost ascuns în mine perioade lungi de timp, de peste 6.000 de ani, potrivit istoricului specialist în aur Timothy Green.Primele monede din aur au fost fabricate în jurul anului 550 î.HR sub regale Croesus din Lidia, o provincie din Turcia de astăzi şi a devenit metodă de plată acceotat de negustori şi de soldaţii mercenari din jurul Mediteranei. Până în 1492, anul în care Columb a navigat spre America, peste 12.780 de tone de aur ar fi fost extrase, potrivit GFMS .

    Investitorul James Turk, fondatorul Gold Money, site prin care se care tranzacţionează online aur şi argint, crede că din cauza metodele miniere de extracţie primitive valoarea totală a aurului ar fi fost supraestimată. Aproximarea lui referitoare la valoarea aurului mondial este de 155.244 tone, o valoare aparent mică dar echivalentă cu circa 950 de miliarde de dolari.

    Există totuşi o serie de comentarii care spun că aceste valori sunt mult prea scăzute : “Doar în mormântul lui Tutankhamon ar fi existat 1.500 de tone de aur. Imaginaţi-vă că a mai existat aur şi în alte morminte care a fost furat înainte de a fi înregistrat”, a declarat Jan Skoyles, specialist în investiţii în aur la The Real Asset Company.

    De asemenea, China nu oferă date concrete referitoare la extracţiile de aur de pe suprafaţa ţării, iar în Columbia, de exemplu, se fac multe extracţii miniere de aur ilegale.

    Aceste valori sunt speculative, singura certitudine fiind că nu vom rămâne fără aur în curând. Un studiu american spune că 52.000 de tone de aur se află încă în pământ şi este pe punctul de a fi extras descoperit.

  • TOPUL ţărilor cu cei mai mulţi bogaţi din Europa. În România, aproape 140 de români au active de cel puţin 30 milioane de dolari

     În Europa, numărul persoanelor cu active de minim 30 milioane de dolari a crescut cu 632 în ultimul an (de la 53.538 la 54.170) şi se estimează o creştere cu 31% în următoarea decadă. Cele mai multe persoane bogate din Europa se găsesc în Germania (16.192), Marea Britanie (10.373) şi Elveţia (5.657).

    România are cei mai puţini oameni bogaţi din cele 22 de ţări europene analizate.

    Totodată, Europa numără în prezent 708 miliardari (cei mai mulţi din lume), dintre care 149 locuiesc în Germania, tot atâţia în Marea Britanie şi 102 în Rusia.

    “România numără în prezent 137 de persoane bogate, cu o previziune de creştere în următoarea decadă de 34% (până la 184 persoane în 2022); în timp ce Polonia înregistrează 799 persoane bogate (cu estimare de creştere la 1.128 până în 2022), iar în Cehia se află 237 de astfel de persoane (cu estimare de creştere până la 367 în 2022)”, se arată într-un comunicat al firmei The Advisers, biroul asociat reţelei Knight Frank în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite cer Liechtensteinului date despre americanii bogaţi care ascund bani de Fisc

     Statul american vrea să ştie câte fundaţii au fost înfiinţate de persoane cu împuternicire – avocaţi, contabili, consilieri financiari şi manageri de active – pentru contribuabili americani, potrivit unei scrisori trimise de Departamentul Justiţiei autorităţilor din principatul situat în Munţii Alpi, potrivit Bloomberg.

    Va urma o cerere “formală” către persoanele împuternicite pentru activităţi financiare, a afirmat Departamentul de Justiţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: Sergey Brin

    Brin are mai puţin 40 de ani şi o avere estimată la 20 de miliarde de dolari. S-a născut în Rusia, dar a studiat în America şi l-a cunoscut pe Larry Page în timp ce lucra la doctoratul lui la Universitatea Stanford. Familia lui a emigrat în SUA pentru a scăpa de persecuţia evreilor.

    După ce şi-a obţinut diploma în matematică şi informatică la Universitatea din Maryland, Brin a început să studieze la Universitatea Stanford unde l-a cunoscut pe Larry Page, care lucra, la fel ca el, la lucrarea de doctorat. Ca proiect de cercetare pentru universitate, cei doi au inventat un motor de căutare care afişa rezultatele în funcţie de popularitatea paginilor, după ce au ajuns la concluzia că cel mai popular rezultat este şi cel mai folositor.

    Au numit motorul de căutare după numele termenului matematic „Googol„, care înseamnă cifra unu urmată de 100 de zerouri, în scopul de a ilustra misiunea lor de organizare a unei cantităţi uriaşe de informaţii disponibile pe internet. Au început să lucreze împreună la tehnologia pentru motoarele de căutare şi au fondat împreună Google. Obiectivul lui Brin în ce privea compania era ca aceasta să devină Microsoftul internetului.

    Au strâns un milion de dolari de la familie, prieteni şi alţi investitori şi au lansat compania în 1998. Google a devenit de atunci cel mai important motor de căutare. Cu sediul în Silicon Valley, în California, prima listare publică pentru companie a avut loc în 2004 şi i-a transformat pe Brin şi Page în miliardari. Brin continuă să împartă responsabilităţile conducerii zilnice a companiei cu Larry Page şi Eric Schmidt, CEO-ul Google. În 2006, Google a cumpărat şi cel mai popular site pentru videoclipuri încărcate de utilizatori, YouTube, pentru 1,65 miliarde de dolari.

  • Cine este Dimitri Ribolovlev, oligarhul miliardar cu interese în Cipru

    Ribolovlev, locul 13 în topul bogaţilor din Rusia, este medic, dar în 1990 a intrat în afaceri cu îngrăşăminte chimice, preluând compania Uralkali.În 1996, la 29 de ani, a fost acuzat că a plănuit uciderea unui partener de afaceri şi a fost arestat timp de 11 luni.

     Feţele nevăzute ale crizei cipriote: un bilet de avion către Cipru este marfă rară la Moscova

    La proces a fost achitat iar unii jurnalişti din presa occidentală au speculat posibilitatea unui dosar “fabricat”. În închisoare Ribolovlev a fost “presat” să îşi vândă acţiunile deţinute la Uralkali, în schimbul unor mari sume de bani şi a eliberării sale. A refuzat şi declara, într-un interviu, că este pregătit s stea şi zece ani în închisoare. În cele din urmă a fost eliberat, după ce investigatorii au identificat adevăraţii vinovaţi.

    Dar în 2010 şi-a vândut participaţia la Uralkali cu 6,5 miliarde de dolari; în prezent deţine un fond de investiţii spacializat pe industrie.
    Oligarhul mai este cunoscut pentru faptul că deţine imobilul La Belle Epoque din Monaco, în valoare de 300 de milioane de dolari, o vilă în Hawaii, pe care a cumpărat-o de la Will Smits cu 20 de milioane de doalri, precum şi fostul conac din Palm Beach al lui Donald Trump, pe care l-a cumpărat în 2008 cu 95 de milioane de dolari.

    În 2011 a cumprat, alături de alţi investitori, două treimi din  acţiunile clubului de fotbal AS Monaco. Iar anul trecut a cumpărat pentru fiica sa, Ecaterina, apartamentul în valoare de 88 de milioane de dolari al fostului CEO al Citigroup Sandy Weill.

    Dimitri Ribolovlev mai este şi eroul unuia dintre cele mai costisitoare divorţuri din istorie, atunci când s-a despărţit de soţia sa Elena.

  • Cine este Dimitri Ribolovlev, oligarhul miliardar cu interese în Cipru

    Ribolovlev, locul 13 în topul bogaţilor din Rusia, este medic, dar în 1990 a intrat în afaceri cu îngrăşăminte chimice, preluând compania Uralkali.În 1996, la 29 de ani, a fost acuzat că a plănuit uciderea unui partener de afaceri şi a fost arestat timp de 11 luni.

     Feţele nevăzute ale crizei cipriote: un bilet de avion către Cipru este marfă rară la Moscova

    La proces a fost achitat iar unii jurnalişti din presa occidentală au speculat posibilitatea unui dosar “fabricat”. În închisoare Ribolovlev a fost “presat” să îşi vândă acţiunile deţinute la Uralkali, în schimbul unor mari sume de bani şi a eliberării sale. A refuzat şi declara, într-un interviu, că este pregătit s stea şi zece ani în închisoare. În cele din urmă a fost eliberat, după ce investigatorii au identificat adevăraţii vinovaţi.

    Dar în 2010 şi-a vândut participaţia la Uralkali cu 6,5 miliarde de dolari; în prezent deţine un fond de investiţii spacializat pe industrie.
    Oligarhul mai este cunoscut pentru faptul că deţine imobilul La Belle Epoque din Monaco, în valoare de 300 de milioane de dolari, o vilă în Hawaii, pe care a cumpărat-o de la Will Smits cu 20 de milioane de doalri, precum şi fostul conac din Palm Beach al lui Donald Trump, pe care l-a cumpărat în 2008 cu 95 de milioane de dolari.

    În 2011 a cumprat, alături de alţi investitori, două treimi din  acţiunile clubului de fotbal AS Monaco. Iar anul trecut a cumpărat pentru fiica sa, Ecaterina, apartamentul în valoare de 88 de milioane de dolari al fostului CEO al Citigroup Sandy Weill.

    Dimitri Ribolovlev mai este şi eroul unuia dintre cele mai costisitoare divorţuri din istorie, atunci când s-a despărţit de soţia sa Elena.