BusinessMagazin

Tag: armata

  • Revoluţia permanentă din Egipt intră într-o nouă fază

    Armata a reacţionat la manifestaţiile de proporţii contra lui Morsi şi l-a înlăturat de la putere, la doi ani de la alegerile libere în urma cărora acesta a devenit preşedinte. Militarii au instalat ca preşedinte interimar pe Adli Mansour, judecătorul-şef al Curţii Constituţionale Supreme, care a declarat că are în vedere organizarea de noi alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Mansour l-a demis pe şeful serviciilor secrete, numit de Morsi, iar procurorii au început arestările în rândul susţinătorilor lui Morsi bănuiţi că ar fi tras în manifestanţi.

    Islamiştii din Frăţia Musulmană, baza politică a regimului Morsi, au trecut însă deja la atac, astfel încât Egiptul a închis frontiera spre Fâşia Gaza, după o serie de ciocniri în Peninsula Sinai între armată şi miliţiile Frăţiei. La Cairo şi Alexandria au avut loc, de asemenea, lupte violente între susţinătorii şi opozanţii lui Morsi. Numai vineri au fost ucise 36 de persoane, ceea ce ridică la 75 numărul celor ucişi de la 30 iunie încoace, când au început manifestaţiile de stradă contra lui Morsi.

    În ce priveşte noul premier, acesta ar fi urmat să fie laureatul Nobel Mohammed ElBaradei, fost şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi unul dintre liderii opoziţiei, cel ce fusese considerat în Occident favoritul la succesiunea lui Hosni Mubarak, încă mult înainte de revoluţia din 2011. Presa occidentală a relatat, sâmbătă, că ElBaradei a fost deja numit în funcţie, însă un purtător de cuvânt al lui Adli Mansour a dezminţit informaţia, spunând că deocamdată consultările între partide continuă.

    ElBaradei a fost cel care a scris, recent, un articol de opinie pentru revista Foreign Policy, unde afirma că administraţia Morsi habar n-are să conducă ţara şi că Egiptul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele luni. Guvernul a adoptat o serie de măsuri de austeritate în decembrie, ca să facă pe plac FMI, dar ulterior a renunţat la ele, susţinea ElBaradei.

  • “Profund îngrijorat”, Barack Obama cere revenirea rapidă la o putere civilă în Egipt

     El a cerut agenţiilor şi ministerelor vizate să evalueze “implicaţiile” legale ale noii situaţii cu privire la ajutorul pe care Washingtonul îl plăteşte anual Egiptului şi care, în virtutea legii americane, nu poate, teoretic, să meargă către o ţară în care a avut loc o lovitură de stat.

    “Cer acum puterii militare egiptene să predea întreaga autoritate rapid şi în mod responsabil unui Guvern ales democratic, într-un proces deschis şi transparent”, a declarat preşedintele american într-un comunicat, după o reuniune cu consilierii săi pentru securitate naţională, la Casa Albă.

    În reacţia sa cea mai fermă din ultimele zile faţă de criza egipteană, Obama a cerut armatei să fie rezervată, să nu recurgă la arestări arbitrare şi să protejeze drepturile tuturor egiptenilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BIOGRAFIE: Mohamed Morsi, de la “preşedintele tuturor egiptenilor” la omul care a divizat ţara

     Morsi denunţă o “lovitură de stat completă”, după ce cu o zi înainte a declarat că este gata să-şi “dea viaţa” pentru a-şi apăra “legitimitatea” dobândită la primele alegeri prezidenţiale democratice din istoria ţării.

    Aspectul său plăcut, manierele simple şi felul de a vorbi pe înţelesul tuturor au contribuit la o stare de graţie în primele luni de conducere a statului de către fostul lider al mişcării Fraţilor Musulmani.

    Dar foarte curând mulţi egipteni au început să-l considere pe Morsi drept însetat de putere, obsedat de ideologia politico-religioasă, doritor de a instaura un regim autoritar. Au avut loc manifestaţii în masă care au cerut demisia preşedintelui islamist.

    Unii îl acuză pe acest bărbat în vârstă de 61 de ani că ar fi doar o marionetă a biroului politic al Fraţilor Musulmani şi “oaia” Ghidului lor suprem, Mohamed Badie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BIOGRAFIE: Mohammed ElBaradei, “vocea” opoziţiei egiptene

     Fost director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), cunoscut ca o persoană integră şi austeră, el este de acum “vocea” Frontului 30 iunie care reuneşte cele mai importante partide şi mişcări ostile preşedintelui islamist Mohamed Morsi, înlăturat de la putere, miercuri, de armată.

    Frontul i-a încredinţat marţi responsabilitatea de a “asigura punerea în executare a revendicărilor poporului egiptean şi pregătirea unui scenariu care urmăreşte realizarea unei foi de parcurs (a opoziţiei) pentru o tranziţie politică”.

    Miercuri, el a declarat că foaia de parcurs prezentată de armată “răspunde revendicărilor poporului”, după ce s-a întâlnit în cursul zilei cu şeful instituţiei militare, generalul Abdel Fattah al-Sissi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE: Evenimentele din Egipt de la începutul contestării până la demiterea lui Mohamed Morsi

     Duminică, 30 iunie

    – La îndemnul mişcării Tamarrod (rebeliune, în arabă), mulţimea scandează “afară!” şi “poporul vrea înlăturarea regimului”, defilând pe teritoriul întregii ţări cu susţinerea mai multor personalităţi şi a opoziţiei laice, liberale sau de stânga.

    – Armata estimează la “mai multe milioane” numărul manifestanţilor, considerând că este vorba despre “cea mai mare manifestaţie din istoria Egiptului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BIOGRAFIE: Cine este Adly Mansour, judecătorul necunoscut desemnat să conducă Egiptul în perioada de tranziţie

     Adly Mansour va fi la conducerea unei ţări divizate după mai multe zile de manifestaţii de amploare şi sângeroase, în care s-au confruntat opozanţi şi susţinători ai primului preşedinte ales democratic al Egiptului.

    Ca o ironie a sorţii, acest judecător a fost numit preşedintele Curţii Constituţionale chiar de Morsi la jumătatea lui mai, funcţie pe care a preluat-o de două zile.

    Acest sexagenar, tatăl a trei copii, a obţinut o bursă pentru a studia la prestigioasa Şcoală Naţională de Administraţie (ENA) din Paris înainte de a-şi începe cariera judiciară sub regimul lui Hosni Mubarak.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTELE DIN EGIPT: Preşedinţia a respins ultimatumul de 48 de ore dat de către armată. Temeri privind o nouă “baie de sânge”

     Ultimatumul a fost lansat, după manifestaţiile contra preşedintelui islamist, de către militarii care au preluat conducerea Guvernului în perioada dintre înlăturarea fostului şef de stat Hosni Mubarak, în februarie 2011, şi alegerea lui Morsi, în iunie 2012.

    Morsi a declarat că “Egiptul nu va permite nici un fel de întoarcere în trecut” şi a promis o “reconciliere naţională” şi o “pace socială”. Totodată, armata a declarat în decursul ultimei săptămâni că ea nu va lăsa ţara “să alunece într-un tunel sumbru al conflictelor şi tulburărilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Siria: Armata deţine controlul “total” asupra fiefului rebel de la Qousseir. Rebelii confirmă pierderea oraşului

     În urma unei ofensive de aproximativ trei săptămâni, “armata a restabilit securitatea în întregul oraş Qousseir”, a anunţat agenţia oficială Sana.

    “Armata arabă siriană deţine controlul total asupra regiunii Qousseir, în provincia Homs, după ce a ucis un mare număr de terorişti (rebeli, potrivit terminologiei regimului) şi a capturat alţii”, a anunţat şi postul oficial Al-Ikhbariya.

    “Oraşul Qousseir a fost golit integral de persoane înarmate (rebeli) în urma avansării armatei”, a anunţat, de asemenea, Al Manar, postul de televiziune al Hezbollah, care are un corespondent la faţa locului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi jurnalişti ai Le Monde susţin că au asistat la atacuri cu arme chimice în Siria

     Trimişii speciali ai Le Monde “au fost martori timp de mai multe zile” ai utilizării unor explozibili chimici şi ai efectelor lor asupra combatanţilor pe frontul din Jobar, un “cartier /(situat) la ieşirea din Damasc, unde rebelii au pătruns în ianuarie”, afirmă reporterul Jean-Philippe Rémy.

    La 13 aprilie, fotograful Laurent Van der Stockt a văzut cum combatanţii “au început să tuşească, apoi să îşi pună măştile de gaz, fără grabă aparent, dar în realitate deja expuşi. Oamenii se prăbuşesc, se sufocă, vomită”.

    Jurnaliştii au strâns mărturii despre utilizarea acestor produse pe o zonă mai extinsă, în jurul capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • John Kerry: Recurgerea armatei americane la avioane fără pilot este strict supravegheată

     “În primul rând, au existat foarte puţine atacuri cu drone în timpul acestui an. De ce? Pentru că eforturile noastre pentru a elimina Al-Qaida din Pakistan au fost reuşite”, a declarat John Kerry într-o întâlnire cu studenţii etiopieni din Addis Abeba.

    “În al doilea rând, noi nu deschidem focul decât asupra ţintelor teroriste confirmate ca atare, după verificări aprofundate”, a adăugat Kerry.

    Recurgerea americanilor la drone, în scopul urmăririi oficialilor talibani sau liderilor reţelelor Al-Qaida, în contextul atentatelor de la 11 septembrie, au provocat o adevărată controversă, îndeosebi în Pakistan şi Afganistan, deoarece raidurile sunt desfăşurate fără informarea prealabilă a guvernelor respective şi deoarece acestea au provocat uneori victime în rândul civililor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro