Tag: aprobare

  • IKEA a anunţat deschiderea celui de al doilea magazin din Bucureşti. Când este prognozată deschiderea şi unde se va afla acesta

    IKEA South East Europe continuă expansiunea activităţilor de retail în România şi face noi paşi importanţi către deschiderea celui de-al doilea magazin din Bucureşti. Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru magazinul IKEA de pe Bulevardul Theodor Pallady, nr. 57, a fost aprobat de către Primăria Generală a Capitalei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Aflat în partea de est a Bucureştiului, pe Bulevardul Theodor Pallady, nr. 57, cel de-al doilea magazin IKEA din România va fi construit pe piloni, va avea o suprafaţă de aproximativ 37.000 de metri pătraţi şi va contribui la crearea a 300 de locuri de muncă, în urma unei investiţii de 80 de milioane de euro – reprezentând valoarea cumulată a terenului şi a construcţiei.

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune din România şi acest lucru se datorează eforturilor colegilor noştri din echipa de Property and Expansion. Mulţumim Primăriei Generale a Capitalei pentru o bună colaborare. Echipa Primăriei a dat dovadă de profesionalism şi s-a implicat într-un dialog funcţional şi benefic de ambele părţi în timpul procesului de aprobare al PUZ. Următorul pas este să depunem documentaţia pentru autorizaţia de construcţie şi, prin aceasta, să ajungem mai aproape de data de deschidere pe care ne-o dorim pentru al doilea magazin IKEA din România: finalul anului 2018,” a declarat Stefan Vanoverbeke, Country Retail Manager IKEA South-East Europe.

    Amplasarea viitorului magazin din Bulevardul Theodor Pallady va oferi atât consumatorilor, cât şi IKEA, posibilitatea de a reduce emisiile de dioxid de carbon generate de transport, prin accesul la mijloace de transport în comun (tramvai, metrou şi autobuz), precum şi acces la autostradă şi la şoseaua de centură pentru camioanele care vor transporta produsele IKEA. Obiectivul companiei este să folosească 100% energie regenerabilă în noul magazin: cu sisteme de energie geotermală şi panouri solare integrate în construcţie. Mai mult, vor fi instalate staţii de încărcare pentru maşini electrice, vor fi disponibile metode de administrare pentru toate tipurile de deşeuri, iar suprafaţa de spaţiu verde din totalul terenului va fi de 30%, în conformitate cu cerinţele legale.

    „Ne bucurăm să vedem progresul din ţară în multe aspecte sociale şi economice de când IKEA a deschis primul magazin din România, acum 10 ani, şi abia aşteptăm să facem parte din această evoluţie pe termen lung. România este ţara cu cel mai mare potenţial de dezvoltare din regiunea de Sud-Est a Europei şi facem noi paşi în procesul de expansiune în toată ţara, nu numai în Bucureşti. Plănuim să atingem un număr total de 9 magazine – cel mai mare număr de magazine din ţările din regiunea de sud-est – cu o investiţie totală de peste 500 de milioane de euro. Oamenii sunt foarte importanţi pentru noi şi cea mai frumoasă parte este faptul că vom crea 3.000 de locuri de muncă în România,” a adăugat Stefan Vanoverbeke.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group.

    Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.

  • IKEA a anunţat deschiderea celui de al doilea magazin din Bucureşti. Când este prognozată deschiderea şi unde se va afla acesta

    IKEA South East Europe continuă expansiunea activităţilor de retail în România şi face noi paşi importanţi către deschiderea celui de-al doilea magazin din Bucureşti. Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru magazinul IKEA de pe Bulevardul Theodor Pallady, nr. 57, a fost aprobat de către Primăria Generală a Capitalei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Aflat în partea de est a Bucureştiului, pe Bulevardul Theodor Pallady, nr. 57, cel de-al doilea magazin IKEA din România va fi construit pe piloni, va avea o suprafaţă de aproximativ 37.000 de metri pătraţi şi va contribui la crearea a 300 de locuri de muncă, în urma unei investiţii de 80 de milioane de euro – reprezentând valoarea cumulată a terenului şi a construcţiei.

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune din România şi acest lucru se datorează eforturilor colegilor noştri din echipa de Property and Expansion. Mulţumim Primăriei Generale a Capitalei pentru o bună colaborare. Echipa Primăriei a dat dovadă de profesionalism şi s-a implicat într-un dialog funcţional şi benefic de ambele părţi în timpul procesului de aprobare al PUZ. Următorul pas este să depunem documentaţia pentru autorizaţia de construcţie şi, prin aceasta, să ajungem mai aproape de data de deschidere pe care ne-o dorim pentru al doilea magazin IKEA din România: finalul anului 2018,” a declarat Stefan Vanoverbeke, Country Retail Manager IKEA South-East Europe.

    Amplasarea viitorului magazin din Bulevardul Theodor Pallady va oferi atât consumatorilor, cât şi IKEA, posibilitatea de a reduce emisiile de dioxid de carbon generate de transport, prin accesul la mijloace de transport în comun (tramvai, metrou şi autobuz), precum şi acces la autostradă şi la şoseaua de centură pentru camioanele care vor transporta produsele IKEA. Obiectivul companiei este să folosească 100% energie regenerabilă în noul magazin: cu sisteme de energie geotermală şi panouri solare integrate în construcţie. Mai mult, vor fi instalate staţii de încărcare pentru maşini electrice, vor fi disponibile metode de administrare pentru toate tipurile de deşeuri, iar suprafaţa de spaţiu verde din totalul terenului va fi de 30%, în conformitate cu cerinţele legale.

    „Ne bucurăm să vedem progresul din ţară în multe aspecte sociale şi economice de când IKEA a deschis primul magazin din România, acum 10 ani, şi abia aşteptăm să facem parte din această evoluţie pe termen lung. România este ţara cu cel mai mare potenţial de dezvoltare din regiunea de Sud-Est a Europei şi facem noi paşi în procesul de expansiune în toată ţara, nu numai în Bucureşti. Plănuim să atingem un număr total de 9 magazine – cel mai mare număr de magazine din ţările din regiunea de sud-est – cu o investiţie totală de peste 500 de milioane de euro. Oamenii sunt foarte importanţi pentru noi şi cea mai frumoasă parte este faptul că vom crea 3.000 de locuri de muncă în România,” a adăugat Stefan Vanoverbeke.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group.

    Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.

  • Comisia Europeană a aprobat 11 proiecte din România, în valoare de 500 de milioane de euro

    Comisia Europeană a aprobat 11 proiecte din România, în valoare de 500 de milioane de euro. Acestea sunt proiecte din sectorul transporturilor, de alimentare cu apă şi management integrat al deşeurilor, dar şi pentru prevenirea dezastrelor naturale.

    Comisia Europeană a aprobat 11 proiecte din România, în valoare de 500 de milioane de euro

    Comisia Europeană a aprobat 11 proiecte din România, în valoare de 500 de milioane de euro. Acestea sunt proiecte din sectorul transporturilor, de alimentare cu apă şi management integrat al deşeurilor, dar şi pentru prevenirea dezastrelor naturale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul ministru al educaţiei a aprobat vineri un document ce permite directorilor de şcoli care n-au trecut examenul să revină pe posturi

    Profesorii care nu au reusit sa promoveze concursul pentru posturile de directori si directori adjuncti in scoli vor putea ajunge insa inapoi in aceste functii, intrucat noul ministru al Educatiei a aprobat vineri un document ce prevede ca acestia vor avea dreptul sa ocupe functiile de conducere prin numire. Asadar, si cei care nu au intrunit punctajul necesar sau nu s-au prezentat la concurs pot sa isi ocupe scaunele in continuare.

    Numirea se va face de catre inspectorul general, cu avizul consiliului de administratie al Inspectoratului.

    „Pot fi numite si persoanele care pana la data concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise„, se arata in adresa numarul 24187 din 06.01.2017.

    Adresa este aprobata si semnata de noul ministru Pavel Nastase, precum si de proaspat numitul secretar de stat in Ministerul Educatiei, Liviu Pop, noteaza hotnews.ro.

    Textul integral al documentului aprobat vineri de noul ministru al Educatiei:

    „In vederea solutionarii situatiilor pentru care nu s-au emis deciziile de numire in functiile de director si director adjunct prin detasare in interesul invatamantului, situatii raportate la data de 6.01.2017, prin derogare de la prevederile art. 24 alin (1) din Metodologia privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de director si director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar, aprobata prin OMENCS nr. 5080/2016, in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa validarea rezultatelor concursului pot fi numite si persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise.

    Numirea prin detasare in interesul invatamantului se realizeaza prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul consiliului de administratie al inspectoratului scolar si cu acordul scris al persoanei solicitate, pana la organizarea unui nou concurs, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului scolar 2016-2017.”

    Pe 22 decembrie, Ministerul Educatiei, atunci condus de Mircea Dumitru, a transmis inspectoratelor scolare o nota in care avertiza ca in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa organizarea concursului nu pot fi numite persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau director adjunct in scolile respective si nu au participat la concurs, precum si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.

  • Noul ministru al educaţiei a aprobat vineri un document ce permite directorilor de şcoli care n-au trecut examenul să revină pe posturi

    Profesorii care nu au reusit sa promoveze concursul pentru posturile de directori si directori adjuncti in scoli vor putea ajunge insa inapoi in aceste functii, intrucat noul ministru al Educatiei a aprobat vineri un document ce prevede ca acestia vor avea dreptul sa ocupe functiile de conducere prin numire. Asadar, si cei care nu au intrunit punctajul necesar sau nu s-au prezentat la concurs pot sa isi ocupe scaunele in continuare.

    Numirea se va face de catre inspectorul general, cu avizul consiliului de administratie al Inspectoratului.

    „Pot fi numite si persoanele care pana la data concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise„, se arata in adresa numarul 24187 din 06.01.2017.

    Adresa este aprobata si semnata de noul ministru Pavel Nastase, precum si de proaspat numitul secretar de stat in Ministerul Educatiei, Liviu Pop, noteaza hotnews.ro.

    Textul integral al documentului aprobat vineri de noul ministru al Educatiei:

    „In vederea solutionarii situatiilor pentru care nu s-au emis deciziile de numire in functiile de director si director adjunct prin detasare in interesul invatamantului, situatii raportate la data de 6.01.2017, prin derogare de la prevederile art. 24 alin (1) din Metodologia privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de director si director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar, aprobata prin OMENCS nr. 5080/2016, in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa validarea rezultatelor concursului pot fi numite si persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise.

    Numirea prin detasare in interesul invatamantului se realizeaza prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul consiliului de administratie al inspectoratului scolar si cu acordul scris al persoanei solicitate, pana la organizarea unui nou concurs, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului scolar 2016-2017.”

    Pe 22 decembrie, Ministerul Educatiei, atunci condus de Mircea Dumitru, a transmis inspectoratelor scolare o nota in care avertiza ca in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa organizarea concursului nu pot fi numite persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau director adjunct in scolile respective si nu au participat la concurs, precum si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.

  • Guvernul a aprobat schema de ajutor de stat „Scale UP” pentru IMM-uri. 200 de întreprinderi vor primi bani de la stat

    Aproximativ 200 de întreprinderi mici şi mijlocii vor beneficia de noua schemă de ajutor de stat aprobată joi de Guvern. Bugetul de 200 de milioane de euro este disponibil în perioada 2017-2020.

    Guvernul a aprobat joi o hotărâre pentru instituirea schemei de ajutor de stat „Scale UP” având ca obiectiv stimularea investiţiilor întreprinderilor mici şi mijlocii, în valoare totală maximă de 900 de milioane de lei, respectiv echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro, pentru perioada 2017-2020, scrie Ziarul Financiar.

    Nivelul maxim al ajutorului de stat acordat unui beneficiar în cadrul acestei scheme nu poate depăşi cinci milioane de lei.

    Astfel, numărul estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 200.

    Din bugetul maxim de 900 de milioane de lei, suma de 270 de milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 60 de milioane de euro, va fi alocată în mod egal şi distinct celor trei zone-pilot pentru dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene şi bugetul naţional în vederea îmbunătăţirii situaţiei socio-economice a locuitorilor, prevăzute în memorandumul cu tema ”Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene şi bugetul naţional pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din zonele-pilot de intervenţie Valea Jiului, zona Roşia Montană – Munţii Apuseni şi comunităţile marginalizate din Moldova”, aprobat de Guvernul României în data de 28 septembrie 2016.

    Finanţarea schemei de ajutor de stat se asigură din bugetul aprobat anual al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

  • Guvernul a modificat programul ”Prima casă”! Vezi ce s-a schimbat

    Statul va garanta, pentru programul ”Prima casă”, în proporţie de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziţia de locuinţe noi şi/sau consolidate şi în proporţie de maximum 40% cele mai vechi de 5 ani, potrivit unei OUG aprobată joi de Executiv.

    ”Actul normativ modifică şi completează în acest sens Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului ‘Prima casă’. Prin diferenţierea categoriilor de locuinţe care pot fi achiziţionate în cadrul acestui program şi individualizarea procentelor de garantare în funcţie de categoria locuinţelor achiziţionate se urmăreşte crearea de condiţii favorabile atât pentru creşterea fondului locativ, cât şi pentru îmbunătăţirea celui existent, în concordanţă cu obiectivele stabilite de Executiv în cadrul Strategiei programului ‘Prima casă’ pentru 2017-2021, aprobată în şedinţa de guvern de joi”, se araă într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, prin locuinţă nouă, în sensul programului ‘Prima casă’, se înţelege orice imobil care respectă condiţiile pentru a fi încadrat în categoria imobilelor cu destinaţia de locuinţă, recepţionat la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat. De asemenea, vor fi asimilate în categoria locuinţelor noi şi locuinţele supuse cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau a reducerii riscului seismic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul oferă bani nerambursabili pentru amenajarea de trasee turistice, peşteri şi refugii montane

    Sunt vizate dezvoltarea de infrastructuri de acces, de refugii montane cu rol de adăpost şi informare turistică, a infrastructurii de informare şi interpretare a naturii şi culturii locale şi facilităţi pentru servicii locale de ecoturism. Schema de minimis se adresează unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestora, instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale, operatorilor economici, muzeelor, instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare şi instituţiilor de învăţământ superior acreditate, întreprinderilor unice, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, în producţia primară a produselor agricole, în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, desfăşoară activităţi legate de export către state terţe sau către state membre sau desfăşoară activităţi care favorizează utilizarea produselor naţionale în detrimentul celor importate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a modificat programul ”Prima casă”. Vezi ce s-a schimbat

    Statul va garanta, pentru programul ”Prima casă”, în proporţie de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziţia de locuinţe noi şi/sau consolidate şi în proporţie de maximum 40% cele mai vechi de 5 ani, potrivit unei OUG aprobată joi de Executiv.

    ”Actul normativ modifică şi completează în acest sens Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului ‘Prima casă’. Prin diferenţierea categoriilor de locuinţe care pot fi achiziţionate în cadrul acestui program şi individualizarea procentelor de garantare în funcţie de categoria locuinţelor achiziţionate se urmăreşte crearea de condiţii favorabile atât pentru creşterea fondului locativ, cât şi pentru îmbunătăţirea celui existent, în concordanţă cu obiectivele stabilite de Executiv în cadrul Strategiei programului ‘Prima casă’ pentru 2017-2021, aprobată în şedinţa de guvern de joi”, se araă într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, prin locuinţă nouă, în sensul programului ‘Prima casă’, se înţelege orice imobil care respectă condiţiile pentru a fi încadrat în categoria imobilelor cu destinaţia de locuinţă, recepţionat la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat. De asemenea, vor fi asimilate în categoria locuinţelor noi şi locuinţele supuse cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau a reducerii riscului seismic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a aprobat începerea lucrărilor la magistrala 6 de metrou. Unde va opri metroul în drumul spre Otopeni

    Ministru Trasporturilor, Sorin Buşe, a anunţat, joi, după şedinţa Guvernului, că în a doua jumătate a anului viitor vor fi demarate lucrările la magistrala 6 de metrou, care va asigura legătura directă între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, investiţia urmând să se ridice la 5,9 miliarde de lei.

    “Magistrala 6 realizează extinderea reţelei actuale de metrou din staţia 1 Mai până la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, pe o lungime de 14,2 km, cu o capacitate de transport de 50.000 de călători pe oră. Această nouă magistrală asigură legătura directă între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni. Termenul estimat de începere a lucrărilor efective este în a doua jumătate a anului 2017. (…) iar durata de execuţie este de 48 de luni. Valoarea totală a investiţiei este 5,9 miliarde de RON TVA inclus”, a afirmat Buşe.

    Guvernul a adoptat, joi, prin HG, indicatorii tehnico-economici pentru Magistrala 6 de metrou – Gara de Nord – Aeroport Otopeni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro