Tag: America

  • America, din nou la marginea prăpastiei

    Începând de marţi, 1 octombrie, americanii nu pot vizita parcurile naţionale, muzeele finanţate de guvern, site-urile administraţiei federale, emblematicul Capitoliu, Arhiva Naţională sau grădina zoologică administrată de Institutul Smithsonian. Inspectorii Fiscului şi ai agenţiei care supraveghează siguranţa alimentaţiei nu sunt la datorie, iar veteranii nu pot accesa compensaţiile la care sunt îndreptăţiţi prin lege.

    Biroul de Statistici în domeniul Muncii a anunţat că nu va prezenta raportul privind şomajul. Sancţi-unile financiare şi economice impuse de SUA împotriva Iranului ar putea deveni ineficiente din cauza perturbării activităţii Trezoreriei. Toate acestea sunt efecte ale impasului politic de la Washington, care a forţat guvernul să intre într-un nou an fiscal fără un buget aprobat de legislativ. Astfel, gu-vernul federal a suspendat o parte din operaţiuni, trimiţând aproximativ 800.000 de angajaţi în şomaj tehnic până ce politicienii se vor împăca.

    Situaţia contractorilor – firmele care lucrează pentru guvern – este sub semnul întrebării. America poate conta pe serviciile esenţiale, precum aeroporturi, şcoli, poştă, servicii sociale şi medicale, transport public, justiţie, închisori federale, serviciile de imigraţie sau apărarea. Congresul şi Casa Albă nu reuşesc să negocieze o soluţie de compromis: Partidul Republican, majoritar în Camera Reprezentanţilor, se afişează divizat, diverse grupuri încercând să-şi impună propriile revendicări în schimbul deblocării activităţii guvernului, în timp ce Casa Albă, protejată de majoritatea Democrată din Senat, nu pare dispusă să accepte compromisuri şi transmite mesajul că republicanii au luat statul ostatic.

    „Nu vor exista negocieri. Americanii nu sunt pioni într-un fel de joc politic. Nu poţi cere răscum-părare în schimbul unui guvern funcţional“, a declarat săptămâna trecută preşedintele Barack Obama, citat de Bloomberg.

    Războiul rece de la Washington pare că va inghiţi şi următorul moment politic important, ma-jorarea plafonului datoriei de stat. Politicienii trebuie să acţioneze până la 17 octombrie, când va fi atinsă limita curentă a datoriei publice, de 16.700 miliarde de dolari. Departamentul Trezoreriei susţine că, după această dată, guvernul va mai dispune de numai 30 miliarde de dolari, care ar urma să fie epuizate în maximum două săptămâni. Astfel, în lipsa acţiunii politice, intrarea guvernului SUA în încetare de plăţi ar urma să aibă loc undeva înainte de 1 noiembrie.

    Liderul republicanilor, preşedintele Camerei Reprezentanţilor John Boehner, unul dintre cei mai influenţi congresmeni de ambele părţi ale spectrului politic, încearcă să reunească opoziţia în spa-tele unui proiect de compromis menit să rezolve toate problemele ţării: să dezlănţuie guvernul fed-eral, să ridice plafonul datoriei de stat şi să determine puterea să accepte cât mai multe priorităţi ale republicanilor. Boehner este presat însă din mai multe direcţii de diferitele grupuri care s-au conturat în masa celor 232 de republicani din Cameră.

    Un prim grup vrea să se folosească de negocierile pe buget şi plafonul datoriei publice pentru a obţine concesii din partea preşedintelui Obama în zona de reducere a taxelor. Alţi republicani înclină către o reconciliere cu Casa Albă şi îi cer lui Boehner să permită revenirea guvernului la starea nor-mală de funcţionare şi să renunţe la revendicările legate de Affordable Care Act, legea reformei în sănătate supranumită „Obamacare“, aprobată în 2010, cea mai importantă victorie din primul man-dat al lui Obama şi principalul punct sensibil pentru conservatorii Tea Party. Aproximativ 100 de re-publicani nu se aliniază explicit niciunui curent, nefiind clar pe câte voturi poate conta Boehner. Liderul republican este însă un negociator abil capabil de compromisuri surprinzătoare, contând nu o dată pe voturi democrate pentru a depăşi situaţii de impas.

     

  • Cea mai usoara metoda de a obtine viza de America

    Un raport citat de Reuters si preluat de Time Magazine arata un trend in crestere printre chinezi. Asiaticii apeleaza la mame surogat americane care sa le aduca pe lume copii. Potrivit legilor din SUA, oricine e nascut pe teritoriul tarii devine automat cetatean american si poate sa aplice pentru cartea verde pentru parinti, dupa implinirea varstei de 21 de ani. Daca ar fi sa comparam cu vizele pentru investitii, o alta metoda populara printre chinezii care vor sa ajunga in America, solutia mamelor surogat se dovedeste a fi mai ieftina, costand undeva intre 120.000 si 200.000 de dolari, potrivit Reuters.

    Ideea cetateniei americane atrage multi asiatici, ingrijorati de calitatea vietii din statele de origine. Chinezii, in special, se confrunta cu un nivel ridicat de poluare si o multime de probleme in sanatate si siguranta alimentara. Mai mult, traiul in China nu e roz nici pentru cei cu venituri mari. Oficialii chinezi au demarat anul trecut o campanie anti-coruptie prin care incearca sa elimine fraudele. Astfel, toti cei ale caror averi au fost obtinute ilegal incearca acum sa se puna cumva la adapost si iau in serios posibilitatea de a se muta peste hotare, cu tot cu bani.

    Mai multe pe incont.ro

  • Comunitatea condamnata sa dispara de pe Pamant. Cum se va transforma planeta in urmatorii ani

     Patru sute de eschimosi traiesc in prezent in satul Kivalina, in cabine de tabla care au inlocuit igluurile, si a caror existenta depinde de vanat si pescuit.

    Marea le-a fost singurul sprijin generatii la rand, dar in ultimii 20 de ani topirea masiva a gheturilor arctice i-a facut extrem de vulnerabili in fata eroziunii coastelor. Nu mai exista nici gheata subtire care le proteja tarmul de puterile distructive ale furtunilor care fac ravagii toamna si iarna, iar bancurile de nisip din Kivalina s-au diminuat semnificativ.

    O furtuna puternica de acum doi ani a dus la evacuarea de urgenta a intregii populatii de pe insula, iar specialistii estimeaza ca, pana in 2025, Kivalina nu va mai putea fi locuita.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Tânărul de 33 de ani care şi-a făcut cea mai mare agenţie de turism de pe internet

    CÂND S-A ÎNTORS ÎN VACANŢĂ DIN STATELE UNITE, unde plecase cu o bursă, Daniel Truică a ajuns şi pe la bunica din partea tatălui, undeva pe malul Dunării. Străbătuse America de două ori cu maşina, pe diagonală, din New York până în California. „M-a luat un unchi şi am fost să ne plimbăm pe malul Dunării. Ne-am uitat împreună în zare, vedeam staţia de epurare construită de Ceauşescu şi acum abandonată, în stânga, blocurile comuniste ale bulgarilor pe malul celălalt, apa murdară, de culoare cenuşie… şi unchiul zice: «Nepoate, au americanii ăştia aşa ceva?» Iar eu i-am răspuns: «Nu, unchiule, au multe, dar nu au Dunărea»„.

    După doi ani petrecuţi în Statele Unite, Daniel Truică s-a întors în ţară, dar nu datorită farmecului Dunării. A înţeles că aici există ceva ce nu găsise în America, nişte posibilităţi încă neexploatate. „Totul a pornit în 2004, iar firma pe care am fondat-o atunci avea un alt obiect de activitate decât cel pe care îl are Vola acum. În 2004 aveam 24 de ani.

    Am stat doi ani în Statele Unite, când aveam 20-21 de ani. După care m-am întors în ţară şi am fondat IQads, un portal despre publicitate. La momentul respectiv, era puţin diferit faţă de ce este acum. Noi am avut ideea unui proiect de advert-gaming, o publicitate prin joc. Şi am pornit să vindem pachete publicitare către agenţiile de advertising din România şi către clienţii mari„, povesteşte Truică.

    DUPĂ CE ŞI-A VÂNDUT PARTICIPAŢIA LA IQADS, A FONDAT O FIRMĂ ÎMPREUNĂ CU DOI TINERI POLONEZI, care se ocupa cu turismul de nişă. După anul al doilea de facultate – era student la Finanţe-Bănci la Sibiu -, a plecat pentru trei-patru luni în America prin programul Work and Travel. Când s-a întors, pe polonezi i-a întâlnit din întâmplare într-un bar. Ei veniseră în România, voiau să îşi deschidă un birou, dar nu ştiau exact cum.

    Au aflat că toţi munciseră prin programul Work and Travel şi de aici a pornit totul. În decembrie 2004, cei trei au deschis firma Student Adventure, care a funcţionat cu acest nume până în 2007. Polonezii aveau acest business şi în ţara lor însă, în 2005, când Polonia a intrat în UE, programul a scăzut brusc prin deschiderea graniţelor. „Ştiam că vrem să facem altceva, nu mai voiam să facem aceste programe de Work and Travel, mai ales că România intra în Uniunea Europeană şi anticipam un declin similar celui din Polonia„, îşi aminteşte Daniel Truică.

    Acel altceva a apărut din întâmplare, în timpul unei plimbări. Firma Student Adventure tocmai obţinuse licenţă pentru a vinde bilete de avion pentru o companie care avea tarife preferenţiale pentru studenţi. „Noi aveam biroul pe Magheru şi ne plimbam pe bulevard, iar unul din colegii mei mi-a spus că poate ar trebui să intrăm cumva în ticketing pentru că avem licenţa asta, şi să ne acredităm IATA. I-am zis să se uite că pe parcursul a 100 de metri am trecut pe lângă patru agenţii de turism şi l-am întrebat: «Vrei s-o facem pe-a cincea?». Şi atunci i-am propus să o facem online. Eu aveam experienţă de la IQads şi aşa am ajuns la ideea unei agenţii online„.
     

  • Papa Francisc a plecat către Rio de Janeiro, unde va prezida Zilele Mondiale ale Tineretului

     El a venit cu elicopterul la aeroportul Fiumicino, unde a fost întâmpinat de premierul Enrico Letta. Loial reputaţiei sale de simplitate, Papa Francisc a urcat pasarela purtând cu el bagajul de mână, o geantă neagră voluminoasă.

    Avionul Airbus A330 al companiei Alitalia, la bordul căruia sunt 105 pasageri, între care numeroşi jurnalişti, este aşteptat la Rio la ora 16.00 (22.00 ora României).

    În cursul acestei călătorii şi la cererea sa, nu vor fi schimburi de opinii libere ale Papei cu presa. Francisc va saluta pur şi simplu fiecare dintre jurnaliştii prezenţi, a subliniat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, părintele Federico Lombardi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Crin Antonescu se află într-o vizită privată în SUA: Nu sunt încă în vacanţă

     El a precizat pentru gandul.info că va participa la o conferinţă transatlantică (TPN) în care se negociază viitorul acord SUA – UE.

    Antonescu a subliniat că va participa la această reuniune în calitate de preşedinte al Senatului, dar cheltuielile legate de această deplasare nu sunt suportate de instituţia pe care o conduce.

    “Nu, nu sunt încă în vacanţă. Mă aflu într-adevăr în SUA, într-o vizită privată, dar care cuprinde şi o întâlnire oficială. Voi fi prezent, la invitaţia TPN, Transatlantic Policy Network, la o conferinţă transatlantică, care este centrată pe aşa numitul TTIP – Transatlantic Trade and Investment Partnership, un mare acord de principiu comercial şi economic între SUA şi UE, a cărui negociere abia a început. Voi participa la această conferinţă la care participă şi oameni politici şi oameni de afaceri din UE şi din Congresul American.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toyota a chemat pentru verificări 185.000 de automobile din întreaga lume

     Din cauza problemei semnalate, conducătorul auto poate pierde asistenţa la direcţie, ceea ce poate rezulta la un efort fizic mai mare din partea acestuia la viteze mici, se arată într-un comunicat al companiei japoneze, citat de MarketWatch.

    Toyota a precizat pentru Wall Street Journal că nu au avut loc accidente cauzate de acest defect.

    Rechemarea vizează 109.000 modele Yaris produse între noiembrie 2010 şi martie 2012, aflate în circulaţie în America de Nord, Japonia, Europa, Orientul Mijlociu, America Latină şi Africa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă când americanii strâng cureaua

    Ştirea i-a luat prin surprindere pe economiştii americani, care nu se aşteptau la o revizuire atât de importantă, de natură să scadă prognoza pentru tot anul 2013 undeva spre 1,6% – mult sub rata de creştere pe termen lung a SUA, de cca 3%. Aceasta înseamnă că economia este încă vulnerabilă la şocuri şi că va dura mai mult ca şomajul să fie redus de la nivelul actual de 7,6%.

    Rezultatul pentru primul trimestru este însă mai bun decât cel din ultimele trei luni ale anului trecut, când economia a crescut doar cu 0,4%, şi ilustrează efectul unor reduceri drastice a cheltuielilor statului (cu 8,7% în ianuarie-martie, după o reducere 14,8% în trimestrul anterior), urgent necesare pentru reducerea deficitului fiscal.

  • ADHD-ul national

    Bancherul argumentează că am avut o industrie comunistă construită pentru a exista şi nu pentru a răspunde necesităţilor pieţei interne sau externe. La aceasta s-au adăugat în acea perioadă o ineficientă alocare a resurselor plus intervenţia partidului în decizia economică, alături de sistemul preţurilor unice şi controlate de stat sau lipsa de competiţie de pe piaţa muncii. Nimic mai adevărat, şi la fel de multă dreptate are şi amicul meu când vorbeşte de cererea redusă şi competiţie.

    Dar cred că este relativ incorect să privim lucrurile doar din perspectiva strict economică. La mai bine de două decenii de la economia planificată şi preţurile controlate ale lui Ceauşescu, avem o economie care îşi găseşte destul de greu ritmul şi puterea, chiar dacă exporturile au crescut, controlată tot de stat, pe faţă sau pe căi ascunse, preţuri manevrate şi planificări impuse de interese de partid.

    Pe de altă parte, fostele întreprinderi socialiste nu au fost privite prea favorabil de niciun oficial român – unii îşi mai aduc aminte de formularea „o grămadă de fiare vechi„ a primului premier al României postrevoluţionare Petre Roman cu referire la industrie. Multe din cele 6.500 de societăţi comerciale pe care le administra Fondul Proprietăţii de Stat la începutul anilor ‘90 or fi fost, într-adevăr, grămezi de fiare vechi, construite aiurea de comunişti cu şapcă şi cu nimic sub şapcă.

    Dar în jurul nostru au existat aceleaşi grămezi de fiare vechi ale partenerilor din fostul bloc comunist, din care aceştia au avut puterea de a ridica giganţi precum CEZ, PKN sau MOL. Ce i-a lipsit fostului RENEL pentru a deveni o importantă companie energetică regională, de ce nicio companie locală nu a găsit pieţe, finanţe şi înţelepciune managerială pentru a deveni un nume şi o putere economică? Cred că răspunsul transcende simpla stare de fier vechi, conducere centralizată şi preţ supravegheat şi ţine şi de mentalităţi, capabilităţi, dedicaţie.

     

    Un soi de ADHD naţional ne ţintuieşte în zona veşnicului început: de 20 de ani tot începem să construim mari companii, să restructurăm domenii de activitate, să facem parcuri industriale sau de distracţie, să construim staţiuni sau să le reparăm pe cele vechi, să modernizăm fabrici sau să construim autostrăzi.

    Începuturi fastuoase, promisiuni frumoase, pe urmă ne plictisim, ne pierdem şirul şi voinţa şi avem o problemă cu finalizarea. În 20 de ani grămezile acelea de fiare vechi, topite şi reaşezate în alte forme  – asta e o figură de stil – ar fi putut sta la baza unei economii prospere. Să se abţină cei ce vor invoca multinaţionalele şi privatizările reuşite, acestea sunt păsări mult prea rare, care nu susţin stolul.

    Ilustrez cu un model de gândire altfel, de care avem atâta nevoie: imaginea pe care o priviţi a fost realizată de Tatsuo Horiuchi, un domn din Japonia, în vârstă de 73 de ani, în Excel. Da, da, acel Excel, al prezentărilor, tabelelor şi graficelor. Habar n-am cum a făcut şi câtă răbdare i-a trebuit, dar e de încercat în timpul şedinţelor sau întâlnirilor lungi, plicticoase şi fără finalitate.