BusinessMagazin

Tag: aeroport

  • Mai multe firme de arhitectură dezvoltă proiecte de locuinţe sociale

    Atunci când nu lucrează la sedii pentru mari companii, clădiri pentru aeroporturi din metropolele lumii sau proiecte rezidenţiale de lux, unele firme renumite de arhitectură îşi îndreaptă atenţia spre locuinţe sociale.

    O firmă care şi-a pus imaginaţia şi experienţa la bătaie în asemenea scop este Rogers Stirk Harbour & Partners, scrie The Guardian, care a lucrat de-a lungul timpului pentru clienţi ca Daimler, Lloyd’s, CEDO sau aeroportul Heathrow din Londra.

    Proiectul de locuinţe sociale aflat în desfăşurare presupune proiectarea şi construirea unor mici blocuri prefabricate de formă cubică reunite în complexul Y:Cube şi destinate în special tinerilor care nu-şi permit să închirieze altfel un apartament.

  • Oficialii Ryanair, despre conducerea aeroportului Otopeni: ”Sunt plecaţi în Hong-Kong, luna trecută au fost în Panama, iar peste o lună probabil vor fi în Long Beach”

    Ryanair, cea mai mare companie aeriană low cost din Europa, şi-a anunţat programul pentru vara 2016 din Bucureşti, ce include patru noi rute către Bologna, Milano Bergamo, Milano Malpensa şi Roma. Noile rute vor transporta 1,1 milioane de pasageri pe an, reprezentând o creştere a traficului cu 90% faţă de 2014.

    Reprezentanţii Ryanair au declarat cu prilejul anunţului noilor rute că s-au lovit de lipsa unei reacţii din partea reprezentanţilor aeroportului Otopeni, al cărui director general este Sorinel Ciobanu, în momentul în care au încercat să comunice acestora planurile de creştere. Operatorul aerian irlandez are ca ţintă ca până în 2019 să opereze 34 de noi rute de pe aeroportul din Otopeni şi  să transporte astfel un total de 3,7 milioane de pasageri anual.  

    Reprezentanţii Ryanair au declarat că au adus la cunoştinţa conducerii aeroportului aceste planuri în luna mai, dar nu au primit niciun răspuns.

    ”Credem că este important să primim un răspuns, Ryanair va fi responsabilă de o treime din creşterea europeană pe zboruri de cursă scurtă în următorii nouă ani.

    L-am invitat pe directorul aeroportului să ne întâlnească astăzi, dar nu a reuşit să ajungă pentru că se pregăteşte pentru o gală în Hong Kong, unde sunt adunaţi mai mulţi lideri ai aviaţiei mondiale în cadrul unui eveniment ce are ca temă colaborarea între principalii jucători de pe piaţă. Dacă vrei să realizezi o bună colaborare, răspunde la telefon, la e-mail, vorbeşte cu cea mai mare linie aeriană din Europa care va fi responsabilă de 1/3 din creşterea aviaţiei europene şi oferă un răspuns, orice fel de răspuns”, a declarat David O’Brien, chief commercial officer al Ryanair în cadrul conferinţei în care compania şi-a anunţat noile rute, ironizând lipsa de reacţie a reprezentanţilor aeroportului Henri Coandă.

    ”Reprezentanţii aeroportului din Bucureşti vor spune că au făcut un lucru bun pentru că au crescut cu 10-15 procente anul acesta, dar dacă o gimnastă îşi îmbunătăţeşte scorul de la 2 la 3, va fi creştere de 50%, dar tot nu va fi Nadia Comăneci. Le-am propus să ne întâlnim, dar din nefericire, reprezentanţii managementului aeroportului din Bucureşti se pregătesc de gală, din păcate nu au putut să vorbească nici luna trecută pentru că au fost în Panama, poate ne vedem la Long Beach luna viitoare, unde se va organiza din nou un eveniment pe tema aviaţiei mondiale, ori în cadrul unei conferinţe pe aceeaşi temă la Dublin, poate îi vom întâlni acolo”, a glumit CCO-ul Ryanair.

    ”Am considerat că în momentul de faţă, aceasta este posibilitatea noastră pentru România, oricum, 90% trafic este o cifră destul de sigură. Vom avea 23.000 de locuri ocupate pe săptămână, 62 de zboruri şi peste 1 milion de pasageri transportaţi în cursul unui an. Pentru moment, acestea sunt posibilităţile noastre pe aeroportul din Bucureşti, creştem şi am încercat să creştem mai mult, dar am avut tot felul de dificultăţi, sperăm că lucrurile se vor schimba ulterior”, a declarat în cadrul conferinţei Denis Barabas, directorul de vânzări şi marketing pentru Europa Centrală şi de Est al Ryanair.

    Potrivit reprezentanţilor Ryanair, aeroportul Bucureşti are 79 de conexiuni către rute europene, mult mai puţin faţă de Dublin, care este conectat cu 130 de rute europene. ”Aeroportul din Bucureşti transportă în jur de 10 milioane de pasageri, în schimb Dublin transportă 22 de milioane, raportat la numărul populaţiei, Dublin transportă de patru ori mai mulţi pasageri. Cu siguranţă e loc de mai bine, am încercat şi am adus la cunoştinţa aeroportului faptul că vrem să creştem aici, însă ne-am blocat, nu am primit răspuns atunci când a fost nevoie.”, a mai declarat Barabas.

    „Nu am avut niciodată nicio problemă cu ei. Nu înţeleg de ce declară lucrurile acestea acum“, au răspuns reprezentanţii aeroportului contactaţi de Ziarul Financiar, referindu-se la declaraţiile reprezentanţilor Ryanair.  

    Programul de vară 2016 al Ryanair în Bucureşti va aduce patru noi rute: Bologna (5 x săpt.), Milano Bergamo (1 x zi), Milano Malpensa (4 x săpt.) şi Roma (2 x zi),  8 rute în total.

    Operatorul irlandez are zboruri în 31 de ţări şi 194 de aeroporturi. Tariful mediu practicat de Ryanair anul trecut a fost de 47 de euro, fiind cel mai scăzut la nivel european, potrivit reprezentanţilor companiei, tariful mediu al competitorilor fiind de 156 de euro. Compania deţine cota de piaţă majoritară în Italia, Spania, în Belgia, Irlanda, Polonia. ”Vom avea o creştere până în 2024, când vom avea o flotă de peste 500 de aeronave şi peste 160 de milioane de pasageri pe care urmează să îi transportăm, până în 2024, vom ajunge cea mai mare companie aeriană low cost din lume”, a mai declarat  Barabas.

     

  • Modelul pe care l-ar putea urma TAROM pentru a reveni pe profit

    Fostele glorii aeriene ale Europei de Est sunt actualele cenuşărese cu aripi ale pieţei europene, fiind marcate de pierderi şi de lipsa perspectivelor. LOT Polish Airlines s-a detaşat parţial de imaginea negativă a plutonului prin marcarea de profit în 2014 şi ţinteşte statutul de cel mai mare operator din „Noua Europă“.

    În punctul de observaţie al aeroportului Chopin din Varşovia, directorul general al acestuia, Michal Kaczmarzyk, ne povesteşte despre veniturile de 200 de milioane de euro înregistrate anul trecut de aeroport, despre investiţia de 400 de milioane de zloţi polonezi (circa 95 de milioane de euro) într‑un nou terminal, care include şi dotarea cu panouri solare, cât şi despre Dreamliner-ul polonez care tocmai decola – un fel de Mercedes al aeronavelor –  şi care face parte din flota de şase astfel de aeronave deţinute de operatorul polonez de stat LOT Polish Airlines.

    Aeroportul, deţinut de compania de stat Polish Airports State Entreprise, este hub pentru LOT, compania aeriană deţinând 30% din trafic (fiind urmat de Wizz Air cu 15% şi de Lufthansa cu 10%). Aeroportul Chopin are o capacitate de 22 milioane de pasageri, dublu faţă de traficul actual. Dar capacitatea aeroportului reprezintă unul dintre atuurile strategiei de transformare a LOT în cel mai mare operator regional din „Noua Europă“, strategie despre care vorbeşte Sebastian Mikosz, CEO-ul companiei. Atât discuţia cu directorul regional al aeroportului, cât şi cea cu Mikosz au avut loc cu ocazia faptului că LOT a organizat în această vară prima întâlnire Star Alliance Board Meeting din Europa de Est, ca modalitate de a sărbători în cadrul alianţei aviatice revenirea la profit a LOT după şapte ani de pierderi.

    Noua Europă este, potrivit lui Mikosz, o zonă care se extinde în afara graniţelor tradiţionale ale Europei de Est şi se întinde de la Finlanda în nord până la Turcia în sud. Cele două găzduiesc doi dintre principalii operatori aerieni ai Europei, Finnair şi Turkish Airlines, cel din urmă devenit în ultimii 15 ani un colos al aviaţiei europene. CEO-ul operatorului aerian polonez consideră că există pieţe importante de acoperit între aceste limite, mai ales în condiţiile în care creşterea economică a regiunii este de patru ori mai mare decât oriunde altundeva în zona euro. În acest context, LOT şi-a propus ca, până în 2020, să dubleze flota operatorului aerian polonez, să îşi crească operaţiunile cu 60%, să dubleze numărul de pasageri până la 10 milioane anual şi să transforme LOT în cel mai mare transportator aerian din „Noua Europă“. „Trebuie să arătăm vechii Europe (Europa de Vest – n.r.) că noua Europă este aici.

    Cea mai mare provocare este să implementăm planul: să avem flota corespunzătoare, să fim competitivi, să convingem pasagerii să ne devină clienţi“, descria Sebastian Mikosz planurile sale. Optimismul cu care Mikosz vorbea despre viitorul LOT este o stare nouă nu numai în rândul operatorilor aerieni din regiune, ci şi pentru compania poloneză însăşi. LOT a încheiat anul 2014 câştigând cu 40% mai mult decât a planificat, acesta fiind primul rezultat pozitiv al companiei după şapte ani de pierderi consecutive. EBITDA a ajuns la 291 de milioane zloţi (cca 69 mil. euro), de la un minus de 346 milioane în 2012 (82 mil. euro) şi 156 milioane (37,8 mil. euro) în 2013. Datorită îmbunătăţirii situaţiei financiare, LOT a amânat şi a redus cu până la două treimi a doua tranşă de ajutor de stat, primită la finalul lui 2014.  

    Din cauza regulilor impuse de acest ajutor, compania a fost nevoită să reducă cu 8% numărul de zboruri, dar a transportat cu 2% mai mulţi pasageri faţă de anul anterior. Rezultatele pozitive înregistrate anul trecut sunt consecinţa planului de restructurare implementat de Sebastian Mikosz. Manager cu experienţă în consultanţa de business, a fost angajat ca CEO al LOT în februarie 2013 pentru a salva linia aeriană de la colaps, după ce cu un an în urmă fusese forţată să ceară de la guvern un bailout de 400 de milioane de zloţi (circa 126 de milioane de euro). Totuşi, la mijlocul lunii august, după interviul acordat Business Magazin, CEO-ul LOT şi-a anunţat demisia, justificându-şi decizia prin faptul că misiunea sa a fost îndeplinită, potrivit unei declaraţii publicate de Reuters. Publicaţiile poloneze vorbesc şi despre faptul că Mikosz a luat această decizie în urma întârzierii procesului de privatizare din cauza alegerilor prezidenţiale ce se apropie. Aceleaşi surse spun că Mikosz va părăsi compania până la mijlocul lunii septembrie.

    După pierderea din 2012, CEO-ul de atunci al LOT a fost concediat, iar Mikosz a fost adus în funcţie pentru a aduce compania pe profit şi a o pregăti pentru vânzare, potrivit presei internaţionale. Printre măsurile luate sub managementul său se numără concedierea a 500 din cei 2.300 de angajaţi ai companiei, renegocierea contractelor cu piloţii şi, în general, economisirea. „Restructurarea este, în primul rând, o problemă de determinare, cred că problemele liniilor aeriene nu sunt legate de lipsa existenţei unei pieţe, ci de un cuvânt pe care îl urăsc şi anume compromisul. Dacă faci un compromis, cineva va trebui să plătească pentru acest compromis, fiindcă singurii care nu fac compromisuri sunt pasagerii“, explica CEO-ul Sebastian Mikosz.

     

     

  • Vrei să îţi petreci vacanţa în Maldive? Iată de câţi bani ai nevoie:

    Turoperatorul Prestige Tours, parte a Happy Tour Group, lansează pachete de vacanţă către destinaţia Maldive pentru sezonul de iarnă 2016. Zborurile vor fi operate de compania aeriană Fly Dubai, cu plecare din Bucureşti.

    ”La sfarsitul anului 2014 am lansat în premieră pachete charter către această destinaţie exotică. Succesul acestei acţiuni ne-a determinat să lansăm în acest an pachete către destinaţia Maldive şi să venim în întâmpinarea turiştilor dornici de experienţe excepţionale şi vacanţe exotice în lunile de iarnă”, spune Elena Anghel, director executiv Prestige Tours.

    Pachetele pe Maldive includ biletele de avion dus-intors, taxele de aeroport, transferurile către hoteluri şi aeroport, inclusiv cele cu hidroavion sau speedboat, şapte nopţi de cazare la unul dintre cele mai frumoase resorturi cu mic dejun, demipensiune sau all inclusive, în funcţie de opţiunea turiştilor. Tarifele pentru aceste pachete pornesc de la 1.998 euro, toate taxele incluse, cu plecări în perioada ianuarie-februarie 2016.  

    „De-a lungul unui an, câteva sute de români aleg să-şi petreacă vacanţa în Maldive, chiar dacă nu existau până acum oferte speciale către această destinaţie. În lunile de iarnă, cererile pe această destinaţie cresc, un motiv în plus să ne aşteptăm la un grad mare de ocupare”, spune Elena Anghel.

    Turoperatorul Prestige Tours face parte din Happy Tour Group şi este primul care a deschis mai multe destinaţii charter pe piaţa românească, destinaţii precum Tenerife şi Dubai.

     

     

  • Mai ieftin decât taxiul până la aeroport: bilete de avion de la 9,99 euro pe ruta Bucureşti–Milano

    Ryanair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, lansează începând cu 2 decembrie o nouă rută din Bucureşti către Milano Malpensa, cu o frecvenţă de patru zboruri săptămânale.

  • Şi-au cumpărat bilete de avion, dar când au ajuns la aeroport li s-a spus că zborul nu există. ATENŢIE LA „AVIONUL FANTOMĂ” care-ţi strică vacanţa

    Şi-au cumpărat bilete de avion, şi-au făcut bagajele şi, cu trei ore înainte de zbor, s-au prezentat la aeroport pentru îmbarcare. Au avut însă şocul vieţii lor.

    Şi-au cumpărat bilete de avion, dar când au ajuns la aeroport li s-a spus că zborul nu există. ATENŢIE LA „AVIONUL FANTOMĂ” care-ţi strică vacanţa

  • De ce a ajuns la închisoare unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume – VIDEO

    Rapperul Wiz Khalifa, unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume, a fost arestat sâmbătă pe aeroportul din Los Angeles pentru că a fost prins “urcat pe un dispozitiv de deplasare”, scriu cei de la The Verge.

    Khalifa se deplasa cu ajutorul unui hoverboard, adică un dispozitiv electronic ce stă la câţiva centimetri deasupra solului; acest lucru este posibil datorită unei combinaţii de materiale super conductoare ce dobândesc abilitatea de a sta la câtiva centimetri deasupra solului atunci când sunt răcite la -180 de grade cu ajutorul hidrogenului lichid.

    Deşi rapperul a încercat să le explice poliţiştilor despre ce este vorba, aceştia l-au imobilizat şi l-au arestat. După incident, Khalifa a scris pe contul său de Twitter că e ciudat ca o persoană să fie arestată pentru o tehnologie care va fi folosită de toată lumea în câţiva ani. “Chiar şi de forţele de poliţie”, a mai scris rapperul.

    Hoverboardul este extrem de popular în rândul celebrităţilor din Statele Unite precum Justin Bieber, Nicki Minaj sau Kendall Jenner.

    După o serie de teasere, Lexus, a dezvăluit recent skateboard-ul plutitor, invenţie ce a fost întruchipată pentru prima dată în filmul “Înapoi în viitor” din 1985.

    Slide nu va fi disponibil la vânzare, ci a fost creat, mai degrabă, ca un produs promoţional de producătorul de automobile, Lexus.

  • Aeroportul “Henri Coandă” pe locul 4 în Europa

    Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti a fost clasat de Airports Council International-Europe pe locul patru în topul european al aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în primul semestru din 2015, la categoria între cinci şi 10 milioane de pasageri, iar aeroporturile din Sibiu şi Cluj au intrat în top 5 la categoria sub 5 milioane de pasageri, informează Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.

    Pe primele trei locuri în această categorie s-au clasat aeroporturile Milano-Bergamo, Porto şi Glasgow, locul al cincilea fiind ocupat de cel din Budapesta.

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat, în primele şase luni ale anului 2015, pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa “Aurel Vlaicu”, un trafic aerian de 4.217.213 pasageri şi 52.116 mişcări de aeronave (aterizări şi decolări). Din total, pe Aeroportul “Henri Coandă” s-au înregistrat 4.215.314 de pasageri şi 46.426 mişcări de aeronave.

    Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în primul semestru din 2015 a înregistrat o creştere relevantă, de 12,58%. faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele atingerii pragului de 9 milioane de pasageri în întreg anul 2015.
    La categoria aeroporturilor cu peste 25 de milioane de pasageri, clasamentul este deschis de Madrid şi continuă cu Istanbul Ataturk, Londra Gatwick, Amsterdam şi Barcelona.

    La categoria 10 – 25 de milioane de pasageri, pe primele locuri s-au clasat aeroporturile Atena, Londra Stansted, Istanbul Sabiha Gokcen, Dublin şi Lisabona, iar la categoria sub 5 milioane de pasageri, clasamentul este: Santorini, Sibiu, Cluj, Astrahan – Rusia şi Azore – Ponta Delgada.


     

  • Planurile Chinei pentru a deveni principala putere economică finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice

    China finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, conducte de gaz, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice de pe glob: de la Samoa la Rio de Janeiro, de la St. Petersburg la Jakarta, de la Mombasa la Vanuatu şi de la Arctica la Antarctica.

    Toate acestea sugerează un plan bine pus la punct, dar reflectă, de asemenea, şi o frenezie comercială de neoprit. Companiile chineze se aventurează şi încheie afaceri, interesate să găsească în lume o creştere care se dovedeşte greu de manageriat acasă. Tipic pentru o putere aflată în creştere rapidă.

    Ce ar fi fost acesta, însă, fără porturile, drumurile şi căile ferate construite de-a lungul timpului, în puncte strategice? Infrastructura a fost, cu siguranţă, un element important al puterii britanice. Marile naţiuni au devenit conştiente de importanţa infrastructurii încă de pe vremea Romei, care a construit 89.000 de kilometri de drumuri şi apeducte în Europa.

    Astăzi a venit rândul chinezilor să schimbe harta economică a lumii. ”China este o mare putere şi se află într-o relaţie de competitivitate cu marile puteri economice. De exemplu, a devansat Japonia de foarte mult timp, iar de curând şi Germania, din punctul de vedere al exporturilor“, spune Mihai Ionescu, şeful Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

    Infrastructura, alături de activităţile companiilor, ar transforma rapid China în cel mai mare imperiu comercial la nivel mondial. Impedimentul este, însă, dispersia acestor proiecte de infrastructură. Pentru a crea un tot unitar, este necesară o viziune de ansamblu, crearea unor legături între structurile deja existente. ”Asta presupune un set de activităţi, începând cu plasamente de capital, cu investiţii în anumite ţări cheie şi terminând cu practicile comerciale, nu întotdeauna cele mai ortodoxe vizavi de partenerii cu care au afaceri“,  adaugă Mihai Ionescu.

    În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziţiona o participaţie la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. În acel drum, el a făcut publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road –  versiunea pe mare şi pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing îşi propune o reţea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda şi Vietnam. O altă reţea de drumuri, căi ferate şi conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, şi va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a iniţiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între oraşul Yiwu şi Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar şi se va îndrepta spre sud, prin Pakistan şi prin portul saudit Gwadur.

    Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific şi Indian. Pe 26 mai autorităţile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depăşească apele teritoriale, spre marile oceane.

    Interesant este că de multe ori China nici nu trebuie să construiască toţi acei kilometri de căi ferate sau de facilităţi, pentru că infrastructura, în mare parte, există, iar elementele acesteia trebuie doar unite.

    Peste tot se va cere, însă, muncă multă, iar Beijingul trebuie să fie perceput la fel de generos atât în conceperea proiectelor cât şi în punerea acestora în practică. Dar există şi sceptici: Jonathan Fenby de la firma de cercetări Trusted Sources a sugerat, într-o notă către clienţi, că aceste proiecte ar putea fi, totuşi, prea ambiţioase. China are deja o tradiţie în a anunţa şi apoi a anula proiecte, precum cel de construcţie de căi ferate în Mexic, un proiect de 3,7 miliarde de dolari care a fost stopat pe fondul unor acuzaţii de corupţie.

    În acelaşi timp, Japonia a intrat în competiţie cu China: a lansat oferte de miliarde de dolari pentru construirea unor căi ferate de mare viteză, dar şi alte proiecte în Indonezia, Thailanda şi prin alte părţi.

    Beijingul pare, însă, să-şi cunoască limitele. Aşadar, şi-a propus finanţarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenţii chineze, Banca Asiatică de Investiţii pentru Infrastructură, instituţie cu 57 de membri fondatori, modelată oarecum după Banca Mondială. Proiectele susţinute de bancă sunt eficiente pentru ţările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influenţa Chinei în instituţie, cu siguranţă fac parte din marea schemă globală chineză.

  • Liniştea din insulele greceşti

    Tour operatorii români spun că turismul nu este afectat în această perioadă de criza din Grecia, cel puţin în insule, acolo unde acest domeniu reprezintă pentru oameni cea mai importantă sursă de venit. Anual, în Grecia merg peste 20 de milioane de oameni, cât populaţia României, dar Grecia este şi destinaţia preferată a românilor, în staţiunile greceşti de la Marea Mediterană mergând anual câteva sute de mii de români.

    „Turiştii noştri nu întâmpină nicio problemă în Grecia. În schimb remarcăm, ca agenţie tour operatoare, o nevoie sporită de comunicare pentru a demonta alertele false şi zvonurile care au început să circule în spaţiul public. (…) Recomandarea pe care o facem turiştilor, de a avea bani cash la ei, o făceam şi înainte, pentru că în Grecia s-a plătit dintotdeauna mai ales cu numerar“, spune Antonio Niţu, director general al Aerotravel Lufthansa City Center, agenţie de turism care operează patru chartere spre Grecia, mai exact trei spre aeroportul din Skiathos, cu plecare din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara (pentru sejururi în insulele Skiathos şi Skopelos), şi unul spre aeroportul din Preveza, cu plecare din Bucureşti (pentru sejururi in insulele Lefkada, Parga şi Sivota).

    Unele dintre agenţiile locale au luat însă măsuri de siguranţă, Alin Burcea, proprietarul agenţiei Paralela 45, anunţând săptămâna trecută că a pus la dispoziţia turiştilor care vor să plece în Grecia sau a celor care se află deja acolo un număr de telefon de urgenţă, dar şi suport financiar în cazul în care se vor ivi probleme.

    Scăderea ritmului în care evoluează turismul, care aduce 16% din PIB-ul Greciei (de 179 miliarde de euro), ar adânci semnificativ problemele ţării. „Luând în considerare importanţa turismului pentru economia greacă este de aşteptat ca guvernul de la Atena să facă tot ce e posibil ca instabilitatea politică să nu afecte turiştii“, a declarat pentru NBC News Angelo Rossini, analist în domeniul turismului internaţional în cadrul companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe de altă parte, Bjorn Hanson, profesor de turism şi ospitalitate la New York University, a declarat că, în cazul în care Grecia renunţă la moneda europeană, va fi greu chiar şi pentru hotelierii cu experienţă să livreze mâncare sau alte produse dacă moneda greacă se va devaloriza puternic.

    Cu toate problemele care înconjoară acum Grecia, tour operatorii locali estimează un business stabil pentru destinaţiile greceşti: „În 2015 estimăm acelaşi număr de turişti pentru destinaţia Grecia, respectiv 8.000, din care 5.000 de turişti prin intermediul charterelor Aerotravel. Ca tendinţă în 2015, semnalăm o creştere a numărului de turişti care descoperă frumuseţea insulei Skopelos, optând pentru sejururi de 7 sau chiar 14 nopţi în această destinaţie“, consideră Antonio Niţu.

    În urmă cu două săptămâni, când criza nu atinsese apogeul de săptămâna trecută, în Skiathos şi Skopelos, două insule din arhipelagul Sporadelor, la nord de Atena, peisajele de vis şi atmosfera relaxată nu erau alterate cu nimic, iar noua mea experienţă de vacanţă grecească a fost la fel de relaxantă ca şi cele din anii trecuţi.

    Drumul cu avionul de la Bucureşti la Skiathos durează aproximativ o oră şi jumătate, iar zborul pare unul banal până aproape de insulă. Dintr-o dată, pilotul întoarce la 180 de grade avionul şi simţi că ai picioarele deja în apă. Revine treptat şi urmează drumul spre pista care din avion ţi se pare o potecă bătută de paşii curioşi ai turiştilor. Este una dintre cele mai scurte piste de avion din Europa. Te uiţi uimit pe geam şi vezi un munte verde, plaje aurii, apa azurie specifică Mării Egee, iahturi, dar gândul că aterizezi pe potecă îţi ia puţin gândul de la vacanţă. Aterizarea este spectaculoasă şi îţi declanşează ceva fluturi în stomac, dar de spectacol se bucură cu adevărat turiştii care se plimbă în apropierea aeroportului. În Skiathos aterizează într-o zi de vară chiar şi mai mult de zece avioane, toate pline ochi de turişti, spre deliciul amatorilor de fotografii.