BusinessMagazin

Tag: economie

  • Statul a ajuns la mana bancherilor straini

    Valoare imprumutului s-ar putea ridica la 7,8 sau 10 miliarde de euro, cea mai mare din istorie. Aceasta ar fi echivalenta cu datoria externa a statului roman pe care Nicolae Ceausescu a decis sa o ramburseze anticipat in 1981: 11,2 mld. dolari, conform lui Theodor Stolojan, care atunci lucra in Ministerul de Finante. Basescu va prezenta astazi un mesaj in Parlament, in care va aborda si subiectul angajarii unui imprumut extern.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
    Aflati aici ce loc ocupa inflatia Romaniei intre statele UE.

  • Statul a ajuns la mana bancherilor straini

    Valoare imprumutului s-ar putea ridica la 7,8 sau 10 miliarde de euro, cea mai mare din istorie. Aceasta ar fi echivalenta cu datoria externa a statului roman pe care Nicolae Ceausescu a decis sa o ramburseze anticipat in 1981: 11,2 mld. dolari, conform lui Theodor Stolojan, care atunci lucra in Ministerul de Finante. Basescu va prezenta astazi un mesaj in Parlament, in care va aborda si subiectul angajarii unui imprumut extern.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
    Aflati aici ce loc ocupa inflatia Romaniei intre statele UE.

  • Cât de mult a lovit criza în economie

    Diferenţa provine în mare parte din rezultatul slab înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut, când economia a crescut cu doar 2,9%, fiind cel mai slab ritm de apreciere din ultimii nouă ani, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
    Victima principală a crizei internaţionale a fost industria, care a înregistrat o scădere de 7,7% faţă de perioada similară din 2007, în timp ce activităţile financiare, imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi au scăzut şi ele cu 1,5% faţă de acceaşi perioadă de referinţă.
    Despre mai multe efecte ale crizei asupra economie cititi pe www.gandul.info
    Cititi aici o prognoza despre economia romaneasca.

     

  • FMI şi-a expus condiţiile părţii române

    "Experţii FMI s-au referit la o serie de condiţii, printre care şi promovarea unei politici fiscale şi bugetare prudente. Dacă se va decide începerea negocierilor, acestea se vor derula la Bucureşti", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse guvernamentale.
    O delegaţie din care fac parte viceguvernatorul BNR Cristian Popa şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Bogdan Drăgoi se află la Washington, unde poartă discuţii "de tatonare" cu reprezentanţii FMI privind un eventual acord.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
    Aflati aici ce loc ocupa inflatia Romaniei intre statele UE.
     

  • Luati credite ca bancile au bani

    Apelati la sistemul bancar pentru finantari, a fost indemnul lansat ieri de presedintele Traian Basescu clientilor, dupa o intalnire cu conducatorii celor mai mari banci locale. "Sistemul bancar este solid, capabil sa finanteze in continuare economia romaneasca. Problema pe care sistemul bancar o are este retinerea la credite a companiilor si a persoanelor fizice. Ii incurajez sa apeleze la sistemul bancar, care pe fondul cresterii cererii de accesare va face o ajustare a dobanzilor", a spus Basescu, in scurta declaratie dupa intalnire.
    Aflati mai multe declaratii ale presedintelui Basescu pe www.zf.ro.
    Aflati aici de ce a fost scoasa la vanzare sucursala RBS din Romania.

     

  • Mugur Isarescu: Atentie la componenta mediatica a crizei

    “Am vazut in ultimele luni o serie de comparatii intre tara noastra si alte state, fie Islanda, fie tarile baltice, pe care personal nu le inteleg. Aceste asocieri sunt foarte periculoase pentru ca pot crea confuzie printre investitorii straini”, a spus Isarescu.

    Tot ca o componenta mediatica, Isarescu a reluat tonul aspru la adresa bancilor care, dupa ce au spus ca BNR le-a luat leii( in urma interventiei prin care Banca Nationala a protejat, in toamna, cotatia leului), acum declara ca au exces de lichiditati.

    “BNR a intervenit pentru increderea in moneda nationala, nu pentru a apara un nivel de curs”, spune Isarescu, care a rugat presa, pe aceasta cale, sa nu mai creada pe nimeni daca iese si spune ca are o lipsa de lichiditate. “

    Aflati aici de ce revista BUSINESS Magazin l-a ales pe Mugur Isarescu personalitatea anul.
     

  • Cum ar putea ajunge chineza stapana limbilor straine

    La zece ani aranja fructele si legumele pe taraba bunicului
    din Londra, cand a implinit 11 deja stia sa dea rest clientilor, la
    12 se targuia cu furnizorii pentru a obtine cel mai bun pret, iar
    pentru cea de 15-a aniversare tot ce si-a dorit a fost propria
    taraba. Cam asa suna drumul spre statutul de milionar al lui
    Charlie Trumper, personajul imaginat de Jeffrey Archer in romanul
    “As the Crow Flies” (publicat in Romania cu titlul “In linie
    dreapta”). Charlie a invatat arta comertului de la bunicul sau,
    care i-a predat si una dintre cele mai importante lectii ale
    comertului – sa vorbeasca pe limba clientului.
    Desi povestea romanului lui Jeffrey Archer este pura fictiune,
    lectia bunicului lui Charlie este cat se poate de reala. Se pare ca
    la asa ceva s-au gandit si americanii, care atunci cand China a
    inceput sa se remarce ca una dintre cele mai mari economii ale
    lumii, au inceput sa-si inscrie progeniturile la lectii de limba
    chineza.
    Economistii spun ca evolutia economiei chineze este cea mai
    mare surpriza a ultimelor decenii. Economia Chinei a depasit-o pe
    cea a Germaniei in 2007, ocupand pozitia a treia in ierarhia
    mondiala, dupa Statele Unite si Japonia, conform Bloomberg. Oficiul
    de statistica din China a anuntat ca PIB a crescut cu 13% in 2007,
    la 25.731 de miliarde de yuani (2.552 de miliarde de euro), valoare
    care depaseste performantele celei mai mari economii din Europa,
    Germania, care a atins in 2007 un PIB de 2.424 de miliarde de euro,
    calculat la ratele de schimb medii din 2007.
    Gratie perspectivelor de business pe care le reprezinta o
    astfel de piata, numarul de ore de limba chineza in scolile primare
    si in liceele din SUA a crescut cu aproape 200% in 2008 comparativ
    cu 2004, conform Asia Society, o organizatie neguvernamentala care
    promoveaza studiul limbii chineze. Popularizarea cursurilor de
    chineza a fost stimulata si de fondurile guvernamentale care au
    incurajat invatarea acestei limbi. Departamentul de Stat american a
    acordat in 2005 fonduri de 1,3 miliarde de dolari pentru ca scolile
    americane sa introduca module de limba chineza. “Pastrarea
    statutului de superputere al SUA depinde de noua generatie, iar
    americanii, considerati cei mai importanti antreprenori din ultimul
    secol, trebuie sa ramana in frunte”, spune Hong Li, lector in
    cadrul departamentului de limbi moderne de la colegiul
    Ithaca.
    Sa notam ca limba chineza este cea mai raspandita de pe glob,
    dialectele sale fiind vorbite de 1,3 miliarde de oameni in toata
    lumea. Pentru comparatie, la nivel mondial exista aproximativ 700
    de milioane de vorbitori de engleza si 80 de milioane de vorbitori
    de franceza.
    In ceea ce priveste invatamantul romanesc, acesta pare sa aiba
    in vedere nu numai piata chineza, ci si tarile nordice sau
    Balcanii. Cel putin asa sugereaza cererea pentru cursurile de limbi
    straine. In conditiile in care puterea este inca in mainile
    “clasicilor”, adica a limbilor engleza, franceza, germana sau
    spaniola, amatorii de culturi mai putin promovate se inscriu la
    centrele specializate in limbi straine. Centrul Fides are in oferta
    cursuri pentru 28 de limbi straine, printre care bulgara, ceha,
    croata, japoneza sau chineza, Echo a inclus atat limbi slave, cat
    si scandinave sau chineza, ebraica si turca, iar Ariel are in
    portofoliu cursuri de araba, chineza, olandeza, japoneza si limbi
    slave.
    Piata locala de cursuri de limbi straine a evoluat oarecum in
    pas cu raporturile economice dintre puterile lumii. “Oferta de
    predare a limbilor straine mai putin cunoscute a fost lansata de
    multa vreme si colaboram cu profesori specializati pe foarte multe
    limbi. Insa cererea pentru aceste limbi este intr-adevar mai
    recenta – dateaza de vreo sase ani si a devenit permanenta in
    ultimii doi”, spune Luminita Petrulian, director al Centrului de
    Limbi Straine Fides, adaugand ca, in cazul Fides, cele mai cerute
    cursuri sunt cele de limba greaca, suedeza, portugheza, araba,
    rusa, chineza si turca.
    Cat despre cursanti, reprezentantii centrului spun ca
    majoritatea au varsta cuprinsa intre 25 si 40 de ani: “Dintre
    solicitantii persoane fizice, cei mai tineri, care deja cunosc
    limbi de mare circulatie, doresc sa invete aceste limbi pentru a-si
    largi orizontul lingvistic si cultural, iar cei mai in varsta
    pentru a putea sa comunice cu prieteni sau rude din tarile
    respective.”

  • Romania, a treia mare inflatie in luna ianuarie

    Avansul preturilor din Romania a fost depasit de Letonia, cu 9,7%, si Lituania cu 9,5%, potrivit Eurostat, Biroul de Statistica al Comisiei Europene.
    In zona euro, inflatia anuala a fost de 1,1% in prima luna a anului, in scadere de la 1,6% in decembrie
    Cel mai mic avans al preturilor a fost inregistrat in Luxemburg, unde inflatia a stagnat, Portugalia cu 0,1%, respectiv Spania si Franta cu 0,8%.

    Cititi aici mai multe despre cresterea preturilor din Romania.
     

  • Spune-mi cu cine te insotesti

     

    La jumatatea lui septembrie, pe cand Wall Street-ul se destrama si institutii financiare venerabile erau ingenuncheate, atmosfera in birourile din Manhattan ale firmei de avocatura Wachtell, Lipton, Rosen & Katz era de sarbatoare.
     
    Dupa un weekend de acorduri fulgeratoare si intalniri de urgenta la Rezerva Federala din New York, directorul executiv John A. Thain si echipa lui de la Merrill Lynch si-au vandut firma de brokeraj cu probleme catre Bank of America, evitand astfel prapastia financiara in care tocmai cazuse Lehman Brothers. Dar inainte sa pecetluiasca tranzactia, avocatii de la Wachtell – cei ce au reprezentat Bank of America – le-au spus celor de la Merrill Lynch ca vor sa stie care va fi dimensiunea bonusurilor pe care Thain si colegii lui le vor incasa la sfarsitul anului. S-a rupt o foaie dintr-o agenda si cineva din echipa Merrill a scris sume de cate opt cifre pentru cei cinci directori de top ai companiei, din care 40 de milioane de dolari doar pentru Thain.
     
    Desi Merrill Lynch sangerase financiar tot anul – si urma s-o mai faca – bonusurile nu erau legate de performante, dupa cum sefii Merrill aveau sa le explice mai tarziu colegilor. Mai degraba erau un fel de comisioane pentru perfectarea tranzactiei, similare cu cele primite de bancherii de investitii pentru cate o lovitura financiara. Thain in special simtea ca ar fi meritat un pachet gras pentru stradaniile din timpul negocierilor, dupa cum sustin cinci indivizi care cunosc situatia in detaliu si care si-au declinat identitatea din cauza relatiilor personale si de afaceri cu cei implicati.
     
    Cateva saptamani mai tarziu, directorul de resurse umane de la Merrill l-a vizitat pe John D. Finnegan, seful comitetului de compensatii din consiliul de conducere al Merrill, si i-a spus de bonusuri, dupa cum spun patru persoane care au fost informate despre discutie. “E o tampenie”, a raspuns Finnegan, directorul executiv al Chubb Group of Insurance Companies. El a considerat ca a cere bonusuri grase insemna atat lacomie, cat si insensibilitate, in special pentru ca Wall Street-ul era intr-o situatie atat de proasta incat devenise foarte probabil ca banii contribuabililor sa fie necesari pentru a-i asigura supravietuirea.
     
    A inceput astfel o dezbatere interna cu privire la bonusul lui Thain; o persoana din apropierea acestuia a spus ca un bonus de 40 de milioane de dolari “nu a fost niciodata subiectul unei discutii serioase”. Chiar si asa, altii de la Merrill au fost iritati de negocierile lui pentru un bonus, ceea ce a contribuit la sfaramarea imaginii construite cu grija a lui John Thain. Episodul a scos la iveala orgoliul nemasurat si sentimentul celor de pe Wall Street ca totul li se cuvine, anticipand multiplele probleme care aveau sa ameninte in cele din urma fuziunea dintre cei doi giganti financiari subminati de criza.
     
    Calificata drept calea de urmat pentru un Wall Street in deriva, fuziunea a oferit Merrill Lynch sansa sa-si revina, dupa pierderi de miliarde de dolari de pe urma sectorului ipotecar, si a dat celor de la Bank of America acces la notorietatea brandului Merrill si la extinsa retea de brokeri a acestui grup financiar, cunoscuti si sub numele de “turma furtunoasa”.
     
    Dar fuziunea, in care Bank of America s-a angajat sa plateasca circa 50 de miliarde de dolari in actiuni pentru Merrill, a ajuns repede impovaratoare. La inceput, cele doua companii luate impreuna erau evaluate la bursa la circa 176 de miliarde de dolari. Azi, cuplul are o capitalizare de piata de doar 39 de miliarde de dolari.
     
    Interviuri cu circa 30 de actuali si fosti executivi si angajati de la Merrill si Bank of America arata cat de gresita a fost aceasta fuziune. Toti au cerut sa nu le fie dezvaluita identitatea, pentru ca fie nu aveau permisiunea bancilor ca sa comenteze, fie semnasera angajamente de confidentialitate cu fostii lor angajatori.
     
    De o parte a baricadei este Thain, care a fost privit drept cineva care a promis Merrill cu mult mai mult decat a oferit de fapt. Desi el a sustinut in repetate randuri ca a contribuit la vindecarea ranilor financiare si la revigorarea moralului in companie, a ajuns de fapt sa se izoleze de cei mai multi dintre directorii de top de aici si nu a reusit sa protejeze firma de o pierdere-soc de 15,3 miliarde de dolari in ultimul trimestru al anului trecut, potrivit catorva actuali si fosti oficiali de rang inalt din interior.

    Aflati in continuare cat a cerut Bank of America ajutor financiar guvernului american.

     

  • Isarescu: Sunt sanse mari ca tinta de inflatie pentru 2009 sa fie atinsa

    "Datele noastre (n.r. – BNR) arata ca excesul de cerere se inchide si putem sa asistam la un deficit de cerere la sfarsitul primului trimestru.(…) Asistam in segmentul privat la temperari masive de crestere a salariilor, ceea ce apropie comportamentul veniturilor de cresterea de productivitate", a spus Isarescu. Anul trecut, rata inflatiei a inregistrat o usoara scadere, la 6,3%, fata de 6,57% in 2007.

    Gasiti aici ultimele declaratii ale ale Guvernatorului Bancii Nationale.