“Îi asigur că în România vor găsi o ţară oricând gata să-i primească pentru dezvoltarea afacerilor lor, nu numai cu destinaţie România, dar pentru toată piaţa Uniunii Europene”, a declarat Traian Băsescu. El a mai spus că, pe primele 9 luni ale anului, volumul schimburilor economice între România şi Turcia a depăşit 3,5 miliarde de euro. De asemenea, el a fost întrebat ce facilităţi vor fi acordate oamenilor de afaceri turci.
Tag: afaceri
-
Producătorul de lactate Prodlacta Braşov a intrat în insolvenţă
Astfel, societăţile Info-Dip Insolvency SPRL şi RVA Insolvency Specialists SPRL din Bucureşti, numite administratori judiciari ai Prodlacta, au solicitat luni suspendarea de la tranzacţionarea la Bursă a acţiunilor firmei din cauza intrării acesteia în insolvenţă. Prodlacta Braşov a înregistrat în primele nouă luni o cifră de afaceri de 16,6 milioane de lei, de 2,3 ori mai mică decât în perioada similară a anului trecut.
-
Ultima etapă a investiţiilor MedLife în 2011: primul spital privat de ortopedie din România
Desfăşurat pe trei niveluri şi o suprafaţă de 2000 mp, Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie MedLife include ambulatoriu de specialitate, departament de imagistică şi radiologie medicală, bloc operator cu 3 săli de operaţie, secţie de ATI cu 2 compartimente (septic şi aseptic), unitate de primiri urgenţe care va asigura funcţionarea spitalului 24/24 ore, departament de kinetoterapie şi recuperare medicală, laborator pentru analize de urgenţă, precum şi rezerve a câte 1 şi 2 paturi, capacitatea totală a spitalului fiind de 45 de paturi.
“Avem în portofoliu şase spitale care acoperă cea mai largă gamă de intervenţii chirurgicale din medicina privată din România: de la cele de chirurgie generală şi ginecologică la cele de chirurgie oftalmologică, urologică, plastică, ORL, pediatrică şi, mai nou, ortopedică. Reunim 22 de săli de operaţie şi un număr de 540 de paturi”, a declarat Mihail Marcu, preşedinte MedLife.
Reprezentanţii MedLife estimează că, în primul an de activitate, în spitalul de Ortopedie şi Traumatologie se vor trata aproximativ o mie de pacienţi lunar, iar cifra de afaceri a spitalului va urca la valoarea de două milioane euro, în primul an de activitate.
Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie este cea de-a şasea unitate spitalicească dezvoltată de MedLife, fiind parte din programul de investiţii în valoare de 52 milioane de euro, anunţat pentru intervalul 2011-2015. La ora actuală MedLife deţine 6 spitale pluri şi monodisciplinare care totalizează 545 de paturi. Cele şase spitale, alături de cele nouă hyperclinici, opt laboratoare, şase farmacii şi trei maternităţi sunt parte a sistemului medical privat creat de MedLife.
“Vom avea în 2012 o temperare a investiţiilor în noi unităţi, fiind programată, posibil în vara anului viitor, deschiderea noului spital de urgenţă din zona Floreasca”, a mai declarat Mihail Marcu.
-
Ultima etapă a investiţiilor MedLife în 2011: primul spital privat de ortopedie din România
Desfăşurat pe trei niveluri şi o suprafaţă de 2000 mp, Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie MedLife include ambulatoriu de specialitate, departament de imagistică şi radiologie medicală, bloc operator cu 3 săli de operaţie, secţie de ATI cu 2 compartimente (septic şi aseptic), unitate de primiri urgenţe care va asigura funcţionarea spitalului 24/24 ore, departament de kinetoterapie şi recuperare medicală, laborator pentru analize de urgenţă, precum şi rezerve a câte 1 şi 2 paturi, capacitatea totală a spitalului fiind de 45 de paturi.
“Avem în portofoliu şase spitale care acoperă cea mai largă gamă de intervenţii chirurgicale din medicina privată din România: de la cele de chirurgie generală şi ginecologică la cele de chirurgie oftalmologică, urologică, plastică, ORL, pediatrică şi, mai nou, ortopedică. Reunim 22 de săli de operaţie şi un număr de 540 de paturi”, a declarat Mihail Marcu, preşedinte MedLife.
Reprezentanţii MedLife estimează că, în primul an de activitate, în spitalul de Ortopedie şi Traumatologie se vor trata aproximativ o mie de pacienţi lunar, iar cifra de afaceri a spitalului va urca la valoarea de două milioane euro, în primul an de activitate.
Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie este cea de-a şasea unitate spitalicească dezvoltată de MedLife, fiind parte din programul de investiţii în valoare de 52 milioane de euro, anunţat pentru intervalul 2011-2015. La ora actuală MedLife deţine 6 spitale pluri şi monodisciplinare care totalizează 545 de paturi. Cele şase spitale, alături de cele nouă hyperclinici, opt laboratoare, şase farmacii şi trei maternităţi sunt parte a sistemului medical privat creat de MedLife.
“Vom avea în 2012 o temperare a investiţiilor în noi unităţi, fiind programată, posibil în vara anului viitor, deschiderea noului spital de urgenţă din zona Floreasca”, a mai declarat Mihail Marcu.
-
Cum se vede România după cinci ani în Coreea de Sud şi Thailanda?
“Singura schimbare a fost aceea că acum nu sunt mai înalt decât toată lumea”, spune Warner. Are mereu zâmbetul pe faţă, se mândreşte că s-a născut în Seattle, Washington, casa lui Starbucks şi Microsoft, iar în CV-ul său apar, pe lângă companiile farmaceutice în care s-a format, US Air Force şi US Navy. Spune că a fost obişnuit mai bine de cinci ani cu pieţele emergente, unde a contribuit la introducerea noilor medicamente ale companiei în spitale şi farmacii, deci România “chiar s-a potrivit” traseului său profesional . Warner mărturiseşte că a fost surprins să afle că România are cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană şi cel mai mic buget alocat sănătăţii ca pondere din PIB: “Mă plimbam pe Calea Victoriei, vedeam maşini Ferrari, Maserati, BMW şi-mi spuneam că e o economie în plină dezvoltare. Apoi mă uitam pe cifre şi statistici. Ceva nu se potrivea”. Pe măsură ce a început să compare datele cu alte state europene sau chiar din Africa, după cum o spune chiar Warner, a fost chiar “şocat”. Rosteşte des cuvântul “buget” şi face trimitere la problema principală a sistemului sanitar: subfinanţarea. “Cel mai mare minus al sistemului e acela că Guvernul nu a implementat mai devreme sistemul de referenţiere generică (prin care se compensează cel mai ieftin medicament cu o anumită substanţă activă, implementat din 2011 – n. r.)”, spune şeful MSD România. El face referire la ultimii 20 de ani în care, în pofida bugetului insuficient de la an la an, legislaţia a permis prescrierea medicamentelor scumpe chiar şi în situaţia în care exista alternativa unui produs mai ieftin. De ce a durat atât? “A fost probabil şi un obicei istoric ca pacientul să nu plătească din buzunar nimic pentru medicamentele din programele naţionale.”
Din experienţa sa în mai multe ţări, Steve Warner vorbeşte şi despre o anumită percepţie faţă de anumiţi producători de medicamente generice (cu aceeaşi substanţă activă şi efect terapeutic, dar ieşite de sub protecţia brevetului) cum că nu ar avea aceleaşi standarde de calitate, dar crede cu fermitate că nevoia de generice este “consistentă” mai ales în condiţiile unui buget atât de redus. De la schimbarea mecanismului de compensare, vânzările de generice au crescut, în 2011 faţă de 2010, cu 10%, în timp ce originalele au urcat doar cu un procent. Toamna i-a adus lui Warner şi problema taxei clawback prin care producătorii urmează să plătească tot consumul de medicamente peste bugetul alocat de stat. Dat fiind că lista cu medicamentele compensate nu a mai fost actualizată din 2008, nici MSD nu a mai putut introduce pe piaţă produse noi. În aceste condiţii, a preferat să nu concedieze din cei 200 angajaţi ai companiei, ci să reducă bugetul de investiţii în educarea pacienţilor şi medicilor şi în diagnosticare. Warner susţine că e dificil să convingi managerii de peste Ocean să investească în ţări ca România pentru că “trebuie să stau în faţa şefilor mei şi să le spun că nu ştiu ce-o să se întâmple la anul. Toţi colegii mei pot să intuiască ce va fi în cinci ani, dar mie îmi e dificil să fac asta”.
După şase luni în Carpaţi, tigrul asiatic a învăţat o lecţie importantă – să nu acţioneze niciodată emoţional: “E uşor să cazi într-o astfel de plasă, dar e mai bine să faci un pas înapoi şi să te uiţi mai bine la situaţie înainte să iei o decizie pentru că aici lucrurile se schimbă foarte repede”.
-
Noul pariu al lui Puiu Popoviciu: Cinnabon
La intrarea în centrul comercial Băneasa Shopping City te “loveşte” mirosul de scorţişoară, care te trimite automat cu gândul la Crăciun şi sărbătorile de iarnă. Mirosul îl simţi indiferent de anotimp, pentru că brutăria-cofetărie Cinnabon este mereu acolo. Păcat că nu este şi Crăciun în fiecare zi.
La doi ani de la intrarea pe piaţă a brandului american, mirosul de sărbătoare îl simţi în şase locuri din România, pentru că tot atâtea brutării Cinnabon există pe piaţă – cinci sunt în capitală şi una în Constanţa. “Avem două locaţii în Băneasa Shopping City, două în AFI Palace Cotroceni şi câte una în Sun Plaza şi Maritimo Shopping Center”, spune Carmen Lupuleţ, director de comunicare al lanţului de brutării.
Lanţul Cinnabon, care a împlinit 25 de ani de la lansarea sa în Statele Unite, a intrat pe piaţa locală în octombrie 2009. Aceasta este cea de-a patra încercare a lui Puiu Popoviciu pe piaţa locală a restaurantelor şi cofetăriilor, primele trei fiind deja un succes. El mai deţine participaţii indirect prin intermediul Tatika Investments, înregistrată în Cipru, în cadrul lanţului de restaurante de tip fast-food KFC, în cadrul Pizza Hut şi în cadrul brutăriilor Paul Bakeries.
Iniţial a venit Pizza Hut în 1994, trei ani mai târziu venind rândul KFC. Mai bine de zece ani mai târziu a fost deschisă prima brutărie Paul Bakeries, cu doar câteva “momente” înainte de izbucnirea crizei. Cele trei au afaceri cumulate de circa 50 de milioane de euro anul trecut.
În Cinnabon Popoviciu controlează, prin intermediul Tatika Investments, un pachet de acţiuni de 31,6%. Restul sunt împărţite între Bladon Enterprises (înregistrată tot în Cipru), Lunic Franchising and Consulting (Cipru) şi Călin Ionescu (actualul CEO al KFC).
Fiecare brutărie-cofetărie seamănă mai mult cu un stand decât cu o cofetărie clasică. Acest lucru nu împiedică circa 900 de persoane să cumpere zilnic ceva dintr-una dintre locaţiile Cinnabon. “Avem în portofoliu şapte tipuri de produse, acesta urmând a fi extins odată cu produsele dezvoltate periodic de către compania- mamă”, precizează Carmen Lupuleţ. În oferta Cinnabon se regăsesc rulouri clasice cu scorţişoară, cupcakes şi o serie de băuturi specifice brandului.
Cel mai bine vândute produse sunt variantele mici ale rulourilor de bază, adică, Minibon, Mini Chocobon şi Mini Pecanbon. Fiecare dintre acestea are un preţ ce se situează în jurul valorii de şase lei. Bonul mediu la Cinnabon este însă de circa 13 lei.
În aceste condiţii, oficialii companiei estimează o cifră de afaceri de 800.000 de euro în acest an, cu 14% în creştere faţă de 2010. Mai mult “dacă vom deschide brutăriile pe care le avem planificate, în 2012 cifra de afaceri va fi de aproximativ 1,5 milioane de euro”.
Carmen Lupuleţ spune că în cazul în care brutăria Cinnabon deschisă în Constanţa în urmă cu puţin timp se va dovedi eficientă, vor mai fi deschise alte cinci unităţi. “Avem în plan deschideri la Palace în Iaşi, la Iulius şi la Polus în Cluj, la Oradea Shopping Center sau Lotus din Oradea sau în ambele. În Bucureşti sunt analizate centrele comerciale Bucureşti Mall şi Plaza România.”
-
Ovidiu Tender îşi extinde afacerile în Africa: Prospecţiuni a câştigat premise pentru exploatare de aur, metale grele şi rare în Senegal
“Am câştigat şapte permise pentru explorare şi exploatare, din care patru pe fosfaţi, iar celelalte pe metale grele (titan, zircon), aur, cupru şi metale rare (litiu), toate în Senegal. În ianuarie 2012 vom începe prospectarea la perimetrele de fosfaţi şi aur”, a declarat Tender.
Totodată, compania Prospecţiuni a semnat săptămâna trecută un memorandum cu Petrosen, compania naţională de petrol din Senegal, pentru înfiinţarea unei societăţi mixte, denumită Petro-Prospect.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Tnuva se pregăteşte să se retragă din România. Operaţiunile cu lactate cauzează pierderi masive
Tnuva a investit din 2005 aproximativ 300 milioane şekeli (60 milioane euro) în România, iar retragerea de pe piaţă este una dintre primele chestiuni de care se va ocupa noul preşedinte al companiei, Şlomo Rodev, scrie ziarul de business Globes, citând surse. Operaţiunile de lactate din România ale grupului cauzează “pierderi masive”, cu vânzări de numai 20 de milioane de euro pe an, faţă de obiectivul stabilit în 2005 de grup, de a atinge afaceri de 50 milioane euro pe an în termen de trei ani de la intrarea pe piaţă.
-
De ce cresc afacerile touroperatorul Mareea cu 45% anul acesta faţă de anul trecut
“Principalele motive ale evoluţiei bune sunt dezvoltarea în acest an pe piaţa din Bucureşti cu trei agenţii, deschiderea unei agenţii noi în Cluj, lansarea unor pachete pentru mai multe destinaţii noi şi introducerea unor zboruri charter spre insulele greceşti”, spune Marius Usturoiu, proprietarul Mareea.
Conform lui, Mareea este primul touroperator din piaţă care a pregătit şi lansat efectiv programul de înscrieri timpurii pe litoralul românesc pentru sezonul estival 2012. Reducerile pentru pachetele turistice achitate din vreme ajung la 30%.Firma a fost înfiinţată în urmă cu 15 ani la Deva şi are 11 agenţii la nivel naţional, dintre care patru în Bucureşti, urmând ca în luna ianuarie să deschidă o a cincea în Capitală şi alte trei în franciză.”Ne propunem ca în următorii trei ani să ajungem la un număr de peste 25 agenţii la nivel naţional”, a afirmă Usturoiu.
Touroperatorul a intermediat concediile a peste 80.000 de turişti în acest an pentru litoralul românesc, în creştere cu 23% comparativ cu anul trecut.
“Am semnat în septembrie un contract de preluare a complexului hotelier Mercur-Minerva din Mamaia, pe care îl vom transforma într-o unitate destinată în primul rând familiilor cu copii şi va fi inaugurată în mai 2012”, declară Usturoiu.Complexul hotelier Mercur-Minerva, situat în nordul staţiunii Mamaia, include două hoteluri de trei stele, care au peste 300 de camere, şi o vilă cu 14 apartamente.
Touroperatorul vinde pachete turistice în toate destinaţiile din România dar şi în Grecia, Spania, Turcia, Bulgaria şi Croaţia, operând curse charter din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi, precum şi peste 40 de circuite culturale în toată Europa. Mareea are, pe lângă cele 11 agenţii proprii, şi o reţea de 1.400 de agenţii partenere în întreaga ţară, iar numărul de clienţi depăşeşte 120.000 pe an. -
Dan Şucu, Mobexpert: Nu poţi să te bazezi pe creştere economică dinamică cu muncitori demotivaţi
“Muncitorul cu care lucrăm – şi am asigurat 3.500- 4.000 de locuri de muncă în ultimii 15 ani – este foarte demotivat. Nu poţi să te bazezi pe creştere economică dinamică cu muncitori demotivaţi. Nu înţeleg din construcţia bugetului ce parte a populaţiei României va reuşi să facă lucrul asta (să îndeplinească prognozele prevăzute în bugetul pe 2012 – n. red.). Nu cred în posibilitatea de a avea o creştere bazată pe export puternic fără o piaţă internă de o anumită dimensiune. Există o neclaritate în ceea ce priveşte cine va reuşi să conducă această creştere. Există o populaţie activă care susţine o zonă asistată care devine din ce în ce mai greu de susţinut. Salariile sunt atât de mici, încât angajaţii merg acasă cu venituri insuficiente şi nu sunt respectaţi de familie şi nu se gândesc la viitor”, a declarat Dan Şucu.