În 7 februarie, Parlamentul a adoptat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2013, în favoarea adoptării proiectului de act normativ propus de Guvern pronunţându-se 309 senatori şi deputaţi şi fiind înregistrate 108 voturi “împotrivă”. PDL a sesizat CC că Legea bugetului pe 2013 a fost adoptată fără cvorum şi fără a lua în considerare amendamentele opoziţiei, iar fundamentarea bugetului s-a făcut pe Statutul parlamentarilor, act încă neadoptat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Instanţa Tribunalului Bucureşti a respins astfel apelul făcut de Dinu Patriciu în cazul deciziei din 19 octombrie 2011 a Judecătoriei Sectorului 1, care a admis acţiunea aşa cum a fost formulată de şeful statului şi l-a obligat pe Dinu Patriciu la plata a 0,5 lei daune morale, precum şi la publicarea deciziei în două publicaţii cu tiraj naţional, în două numere consecutive.
Sentinţa Tribunalului Capitalei nu este definitivă, putând fi contestată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.
Preşedintele Traian Băsescu i-a dat în judecată pe Dinu Patriciu şi firma Best Media, cea care edita cotidianul Gardianul, cerând despăgubiri de un lei pentru “minciună şi trucarea unor filmări”, acţiunea fiind înregistrată la instanţa Judecătoriei Sectorului 1 la începutul lunii decembrie 2009. Procesul a început în 21 aprilie 2010, iar Judecătoria Sectorului 1 a admis acţiunea preşedintelui Traian Băsescu în 19 octombrie 2011.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld. euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii – faţă de 33,5 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere de 18%. Premierul ignoră această creştere procentuală şi face trimitere la un proiect discutat toamna trecută (la precedentul summit UE dedicat bugetului, soldat cu un eşec) potrivit căruia România ar fi urmat să primească în jur de 48 mld. euro în total. Aşadar, spune premierul, România nu a câştigat nimic, dimpotrivă, a pierdut 9 mld. euro. Preşedintele a revenit ieri cu noi argumente (din punctul său de vedere) pentru a demonstra că avem de-a face cu un succes în cazul României pentru că ea a obţinut o creştere de 18% a fondurilor, în condiţiile în care bugetul general al UE a scăzut cu 3,5%, de la 994 mld. euro între 2007-2013 la 960 mld. euro (pe angajament de plăţi) între 2014-2020. România are cea mai mare creştere de buget, în procente, dintre toate ţările Uniunii, spune Băsescu, care adaugă: „Nu este uşor să obţii ceva când te contrazic realităţile de la tine de acasă“. Cu alte cuvinte, spune Băsescu, România a obţinut maxim ce se putea obţine în ceea ce priveşte fondurile de coeziune pentru că a fost greu să primească 2 mld. euro în plus pe coeziune (21,8 mld. euro, faţă de 19,8 mld. euro în exerciţiul financiar multianual curent), în condiţiile în care rata de absorbţie pentru fondurile din intervalul 2007-2020 este la pământ. banilor UE (2014-2020.
Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro. Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie – era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată.
Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri, aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013. Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele). Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “surprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi – “43 de miliarde şi chiar peste”.
Zgonea a precizat că în cererea de reexaminare nu sunt decât “patru lucruri care sunt de formă, nu de fond, dintre care trei sunt de tehnică legislativă şi unul singur este un text care nu afectează capacitatea ANI de a-şi exercita singurul instrument din România pentru a controla incompatibilităţile şi conflictele de interese ale demnitarilor”.
El a mai spus că i-ar face plăcere să existe o dezbatere publică cu organizaţiile neguvernamentale pe această temă, dar nu există ONG care să înţeleagă procedurile parlamentare. “Care ONG se pricepe la comitologie? Care sunt acele organizaţii neguvernamentale care înţeleg procedurile parlamentare? (…) Mi-ar face plăcere să avem acele organizaţii care să cunoască procedurile parlamentare din toate statele europene”, a arătat Zgonea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Boeing-ul 707-3K1C Carpaţi, cunoscut drept aeronava prezidenţială, a fost vândut în 2012 de autorităţile române şi va opera din 2014 în misiuni militare ale SUA şi ale NATO. Aeronava care a fost utilizată de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, dar şi de actualul preşedinte Traian Băsescu până în 2010, a fost vândută companiei americane Omega Air cu suma de 2 milioane euro.
Boeing-ul prezidenţial a fost vândut în 2012 şi a părăsit ţara în septembrie. Într-un răspuns oficial, Ministerul Apărării a confirmat pentru gândul că aeronava Boeing 707-3K1C a fost vândută. “Aeronava Boeing 707-3K1C nu mai aparţine Companiei Române de Aviaţie Romavia R.A”, se arată în raspunsul trimis de MApN pentru gândul.
Avionul prezidenţial a fost cumpărat şi înregistrat de compania Omega Air din Statele Unite. Pe Internet au fost postate câteva poze cu aeronava care acum are indicativul N707GF. Omega Air este unul dintre cei mai importanţi traderi de aeronave Boeing 707 din lume.
Toate stirile sunt pe gandul.info
Contactaţi de gândul, reprezentanţii Omega Air au confirmat achiziţionarea avionului în 2012. Aeronava Boeing va fi recondiţionată până în 2014 şi va fi transformată într-un tanker (avion-cisternă n.r.). Practic, aeronava va fi folosită pentru a permite realimentarea avioanelor de luptă în aer.
Ulick McEvaddy, unul dintre fondatorii companiei Omega Air, a declarat că după ce va fi recondiţionat Boeing-ul 707 va fi utilizat în misiunile militare ale NATO. ” Aeronava urmează să fie transformată într-un tanker (avion cisternă) în 2014. Avionul va fi utilizat de Armata SUA dar şi de către state aliate precum Australia, Marea Britanie, Canada dar şi de către ţările partenere NATO”, a explicat pentru gândul Ulick McEvaddy
Ministerul Apărării a precizat că nu poate divulga preţul de vânzare deoarece contractul de vânzare-cumpărare are clauze de confidenţialitate. Potrivit informaţiilor obţinute de gândul, preţul de vânzare a fost de 2 milioane euro. Reprezentanţii Omega Air nu au infirmat şi nici nu au confirmat preţul de vânzare.
Istoricul aeronavei
Boeing-ul 707 Carpaţi a fost produs în 1974 şi a fost utilizat de Nicolae Ceauşescu ca şi avion de rezervă. În 1990 după ce aeronava oficială a fost avariată grav în urma unor teste, Boeing-ul 707 Carpaţi a funcţionat ca transportor oficial al Adminstraţiei Prezidenţiale. Avionul a fost utilizat pentru ultima dată în 2010 când a fost “pensionat”, după 36 de ani de activitate. După 2010, Administraţia Prezidenţială a folosit pentru cursele externe un avion Airbus închiriat de la Tarom.
La ora transmiterii acestei ştiri, Traian Băsescu şi soţia acestuia au ajuns la Covasna cu un elicopter care a aterizat în curtea vilei de protocol unde şeful statului este cazat de fiecare dată când vine în această staţiune.
Potrivit unor surse locale, Traian Băsescu îşi va petrece ultimele zile din acest an la Covasna.
Cea mai recentă vizită a preşedintelui în zonă a avut loc în luna octombrie. Atunci, Traian Băsescu şi-a petrecut week-end-ul în judeţul Covasna, împreună cu soţia sa, Maria, vizitând Băile Balvanyos.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Printre cei care au asistat la eveniment s-au aflat lideri PDL, între care Adriean Videanu, Cristian Preda, Traian Ungureanu, liderul FCD, Adrian Papahagi, prinţul Paul şi prinţesa Lia, liderul Noii Republici, Mihail Neamţu. La finalul ceremoniei, preşedintele Traian Băsescu le-a spus jurnaliştilor: “A plecat fata lu’ tata”.
Slujba a fost oficiată de mai mulţi preoţi, conduşi de PS Vicenţiu Ploieşteanu, vicar patriarhal. Naşii au fost Aura-Mari Mustea-Şerban şi Răzvan Mustea-Şerban (fostul ministru al comunicaţiilor), iar domnişoara de onoare şi cavalerul de onoare au fost verişoara miresei, Raluca Băsescu, şi Codin Maticiuc.
Elena Băsescu şi-a păstrat numele de fată după căsătorie. “Mi-am păstrat numele, mă numesc în continuare Elena Băsescu!” a comunicat ea pe Twitter. Insurăţeii nu au stabilit încă luna de miere: “Nu avem o lună de miere stabilită, am hotărât să o amânăm pentru iarnă sau anul viitor, deoarece activitatea mea la Parlamentul European a început deja”, a scris europarlamentara PDL.
Petrecerea a avut loc la Palatul Snagov, în prezenţa a peste 600 de invitaţi, între care Elena Udrea şi Dorin Cocoş, Emil Boc, Vasile Blaga, Ioan Oltean, Cristian Boureanu, Sebastian Lăzăroiu, Cătălin Botezatu, regele Cioabă şi familia lui, Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului. Mireasa a postat pe Twitter, de-a lungul serii şi al nopţii, poze făcute împreună cu invitaţi şi cu membri ai familiei Băsescu.
Vezi aici galeria foto cu poze de la cununia religioasă
Vezi aici galeria foto cu poze de la cununia civilă
Conform precizărilor făcute de Elena Băsescu, meniul ales a conţinut, printre altele, caviar, pastă de jambon, sărmaluţe în foi de viţă şi de varză, costiţă, mămăliguţă cu smântână, ruladă de curcan, pulpă de viţel. Aranjamentele florale şi decoraţiile au fost axate pe flori de grădină, trandafiri, bujori şi hortensii în tonuri de roz fane. Atmosfera la petrecere a fost întreţinută de interpreţii Aurel Tamaş, Călin Geambaşu, Smiley Band şi un DJ.
Verighetele mirilor au fost din aur rose şi au costat împreună 500 de euro, iar rochia miresei a fost din dantelă Sophie Hallette, organza din mătase naturală si tafta, realizată de designerul Anca Maxim şi a costat în jur de 4.500 de euro.
La cununia civilă, Elena Băsescu a purtat o rochie roz fane Christian Dior, în valoare de 3.500 de euro, şi pantofi Miss Dior cu platformă de 600 de euro.
Întrebată, la intrarea în sediul Ministerului Justiţiei, dacă s-a gândit la un înlocuitor al Codruţei Kovesi la Ministerul Public, Mona Pivniceru a spus că Ministerul Justiţiei nu se rezumă doar la numirea procurorului general, ci sunt multe alte probleme importante. Ministrul Justiţiei a mai spus, răspunzând unei întrebări, că are aşteptări de “maximă normalitate” în relaţia cu preşedintele Traian Băsescu. Mona Pivniceru a depus, joi, jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Justiţiei, la Palatul Cotroceni, în faţa preşedintelui interimar, Crin Antonescu, şi a membrilor Guvernului prezenţia la eveniment.
Declaraţiile lui Victor Ponta:
Guvernul are dreptul de a depune un proiect de revizuire a Constituţiei. Trebuie să facem în aşa fel încât CC să fie depolitizată. În prezent deciziil Curţii sunt politice.
Ca prim ministru nu voi accepta din partea lui Traian Băsescu niciun fel de interferenţă în activitatea Guvernului.
Trăgând învăţămintele după această experienţă în care s-a dovedit că în România nu funcţionează regulile democratice, voi propune o amplă reformă constituţională care să asigure pe viitor că România nu mai poate fi o ţară la bunul plac al unei singure persoane care îşi construieşte un regim represiv cu care poate lupta împotriva voinţei poporului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro