BusinessMagazin

Tag: statistica

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,65 mil.
    numărul turiştilor străini atraşi în 2012, mai mare cu 15% faţă de 1990 şi cu 9,1% mai mare decât în 2011, conform INSSE

    16.576,66 puncte
    valoarea la care indicele bursier DJIA a încheiat şedinţa din 29 dec. 2013, relevând o creştere de 26% pe parcursul anului, cea mai bună performanţă bursieră din 1996 până acum

    153 mld. euro
    excedentul comercial al UE din servicii în 2012, în creştere cu 9% faţă de 2011, conform ultimelor date ale Eurostat

    73.455
    numărul sirienilor morţi în războiul civil în cursul lui 2013, din care 22.436 civili, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului de la Londra

    79%
    ponderea gospodăriilor din UE care aveau anul trecut acces la internet, faţă de 55% în 2007, în timp ce conexiuni în bandă largă aveau 76% din gospodării, faţă de 42%

    1,2%
    cu atât a crescut volumul comerţului UE în noiembrie faţă de luna precedentă, după ce în octombrie scăzuse cu 0,4%, în timp ce creşterea faţă de noiembrie 2012 a fost de 2%


     

  • Anul financiar 2014 a început într-un ceas bun

    Randamentele obligaţiunilor de stat spaniole pe 10 ani au scăzut la nivelul cel mai redus din 2009 încoace, iar cele ale obligaţiunilor irlandeze similare au scăzut la cel mai mic nivel din 2006, exprimând încrederea sporită a pieţelor în redresarea economică a zonei. Şomajul din Germania s-a redus în luna decembrie pentru prima dată în cinci luni, iar în noiembrie vânzările din retail au crescut cu 1,5%. Comenzile din industrie pe ansamblul zonei euro au relevat în decembrie cea mai solidă ascensiune din ultimele 31 de luni.

    În acelaşi timp, prima ieşire a Irlandei pe piaţa de capital, după încheierea programului de salvare cu FMI şi UE, a fost foarte bine primită: statul a reuşit să vândă obligaţiuni pe 10 ani în valoare de 3,75 mld. euro, peste planul de 3 mld. euro, în condiţiile unei cereri totale de peste 14 mld. euro.

    Succesul emisiunii irlandeze denotă, conform analiştilor, revenirea încrederii faţă de ţările de la periferia zonei euro, susţinută de plasa de siguranţă financiară a BCE şi de garanţiile date de Mario Draghi că va face orice pentru menţinerea unităţii zonei euro. Scăderea randamentelor în cazul Irlandei s-a reflectat într-o scădere generală a randamentelor pentru Spania, Italia şi Portugalia. Lisabona a profitat şi ea de tendinţă, cu o emisiune de obligaţiuni planificată să atragă 2 mld. euro care era deja suprasubscrisă de două ori înainte de lansare.

    La rândul său, Grecia, care a preluat preşedinţia UE de la 1 ianuarie, a făcut cunoscut că vrea să iasă pe piaţa de capital în a doua jumătate a anului, în loc să solicite un nou pachet de salvare de la UE şi FMI.La preluarea preşedinţiei, premierul grec Antonis Samaras a declarat că anul 2014 va fi un an de creştere pentru UE şi pentru Grecia în particular, amintind că realizarea de către ţara sa a unui prim excedent bugetar i-a contrazis pe criticii ţării, care ani la rând au prezis că ţara va ieşi din zona euro pentru că nu va reuşi să-şi redreseze finanţele publice.

  • Care au fost veniturile românilor în ultima parte a anului trecut şi câţi bani s-au cheltuit

     “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.528 lei pe gospodărie şi 886 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.182 lei lunar pe gospodărie (765 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 346 lei lunar pe gospodărie (121 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2013, respectiv 51,2% în trimestrul II şi 53,1% în trimestrul III 2013).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,7%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,9%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (13,7%), reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primele 11 luni ale anului trecut. Din ce ţări provin cei mai mulţi turişti

     Astfel, sosirile au însumat 7,41 milioane, iar înnoptările 18,2 milioane.

    “Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I-30.XI.2013 78,1% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,9% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din perioada 1.I-30.XI.2012. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primare turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80,6% din total turişti străini), iar din aceştia 85,8% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”, arată INS, într-un comunicat.

    Cei mai mulţi turişti au provenit din Germania (217.478), Italia (170.342) şi Franţa (112.082), dintr-un total de 1,62 milioane.

    Sosirile în hoteluri au avut o pondere de 74,9%, în urcare cu două puncte procentuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata şomajului a scăzut în trimestrul al treilea, dar este mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012. Câţi şomeri sunt în România

     “Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,9 puncte procentuale (7,4% pentru bărbaţi faţă de 6,5% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 4,2 puncte procentuale (8,9% pentru mediul urban, faţă de 4,7% pentru mediul rural)”, arată INS, într-un comunicat.

    Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,2%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

    În trimestrul al treilea populaţia activă era de 10,162 milioane persoane, din care 9,45 milioane persoane ocupate şi 712.000 şomeri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cercetare privind utilizarea timpului: Cât lucrează şi cât timp liber au zilnic angajaţii români

     Conform datelor rezultate din Cercetarea statistică privind utilizarea timpului, salariaţii lucrează zilnic în cursul săptămânii, în medie, 7:44 ore, bărbaţii 8.01 ore, cu 38 de minute mai mult decât femeile, arată vineri INS, într-un comunicat de presă.

    Patronii petrec la locul de muncă, în cursul săptămânii, 8:01 ore zilnic (8:05 ore bărbaţii, cu 17 minute mai mult decât femeile).

    În zilele de odihnă, populaţia de 15 ani şi peste lucrează în medie 48 de minute. Patronii lucrează în medie 2:19 ore, iar salariaţii 1:16 ore.

    În mediul rural, populaţia lucrează sâmbăta şi duminica mai mult decât în mediul urban (1:02 ore în rural faţă de 36 minute în urban).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe ultimul loc în UE la accesarea serviciilor online ale statului în 2013. 42% dintre români nu au utilizat niciodată internetul. CLASAMENTUL Eurostat

     Procentajul românilor care nu au utilizat niciodatã internetul este apropiat de cel din Bulgaria (41%), se arată într-un comunicat al Eurostat. În top urmează Grecia, unde 36% din populaţie nu a accesat internetul, Italia (34%), Portugalia (33%) şi Polonia (32%).

    Totodată, 32% dintre români spun că accesează zilnic internetul, iar 13% săptămânal, în timp ce 58% dintre gospodării României au acces la internet, iar 56% la dispoziţie viteze broadband.

    La nivelul UE, 79% din populaţie are acces la internet, iar 76% la servicii în bandă largă. Totodată, 62% dintre europeni intră zilnic pe net, 10% săptămânal, iar 21% nu au utilizat niciodată internetul.

    România stă de departe cel mai prost în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor online ale statului. Cu o rată de accesare de numai 5%, România este cu mult în urma Italiei (21%) şi Bulgariei (23%), în timp ce la nivelul UE 41% dintre cetăţeni îşi plătesc taxele online sau utilizează servicii oferite de guvern şi autorităţile locale pe internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 16-22 decembrie

    16.12
    CE lansează cadrul legal pentru consolidarea EURES, reţeaua UE de servicii de ocupare a forţei de muncă

    17.12
    Concert aniversar Trei Parale (Sala ArCuB, Bucureşti)

    17.12
    Eurostat anunţă costul forţei de muncă şi situaţia locurilor de muncă vacante în UE şi zona euro în T3

    19-20.12
    Reuniunea Consiliului European (Bruxelles)

    19.12
    Consiliul de guvernare al BCE (Frankfurt)

    20.12
    INSSE prezintă datele privind ocuparea şi şomajul în T3 şi datele finale ale PIB 2012

    până la 22.12
    Târgul de creaţie pentru copii “Acasă la Moş Crăciun” (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 22.12
    Târgul de Crăciun (Pavilionul Expoziţional Constanţa)

    până la 23.12
    Salonul de carte şi cadouri Bookfest de Crăciun (MŢR, Bucureşti)

    până la 5.01.2014
    Bucharest Christmas Market (Piaţa Universităţii, Bucureşti)

    până la 6.01.2014
    Târgul de Crăciun “Braşov, oraş din poveste” (Piaţa Sfatului, Braşov)

  • Preţurile de consum au stagnat în noiembrie. Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 1,83%

     “În luna noiembrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,2%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,1% fiecare”, se arată într-un comunicat al INS.

    La alimente, cea mai mare scădere, de aproape 4%, a fost înregistrată pentru categoria fructe şi conserve din fructe, iar în ceea ce priveşte articolele nealimentare şi serviciile preţurile au oscilat extrem de puţin, cu sub 1% în sus sau în jos, pentru fiecare articol sau serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producţia industrială a crescut la zece luni cu 7,4% faţă de perioada similară a anului trecut

     Creşterile din perioada menţionată au fost susţinute de industria prelucrătoare, care a urcat cu 8,8% în serie brută şi cu 8,2% în serie ajustată, şi de industria extractivă, care a crescut cu 2,6% în serie brută şi cu 2,2% în serie ajustată. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,5% ca serie brută şi cu 3,1% ca serie ajustată.

    Şi pe marile grupe industriale s-a înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri, atât ca serie brută, cât şi ajustată. Astfel, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a urcat cu 10,3% ca serie brută şi cu 10,4% ca serie ajustată, industria bunurilor de capital cu 11,5% ca serie brută şi 11,8% ca serie ajustată, industria bunurilor intermediare cu 8,2% ca serie brută şi cu 6,8% ca serie ajustată, iar industria bunurilor de uz curent a crescut cu 5% brut şi cu 4,7% ajustat. În schimb, industria energetică a scăzut cu 2,4% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro