BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • Leasingul auto a crescut în primul trimestru cu 14%, la 277 milioane euro

    În primele trei luni ale anului trecut, piaţa finanţărilor auto în leasing se situa la 242,17 milioane euro.

    Finanţările de autoturisme au înregistrat un avans de 20,2%, la 133,08 milioane euro, având o pondere de 48% în totalul pieţei de leasing auto.

    Leasingul de vehicule comerciale grele a avut o valoare de 112,3 milioane euro, cu 17,2% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând 40% din piaţă de profil.

    Vehiculele comerciale uşoare au ajuns la 29,13 milioane euro, în creştere cu 5% şi o pondere de 11%.

    “Ne aşteptăm ca vehiculele să aibă cea mai mare pondere în continuare, de 70-75%, iar cele grele continuă să aibă cea mai importantă dinamică. Oferta de finanţare continuă să fie maimare decât cererea, conducând la creşterea concurenţei şi presiunii pe preţ”, a afirmat Speteanu într-o conferinţă de presă.

    Clienţii îşi păstrează preferinţă pentru autoturisme rulate.

    Companiile subsidiare ale băncilor se bazează pe diversificarea canalelor de vânzare şi pe utilizarea tot mai extinsă a reţelelor de vânzare ale băncilor.

    Pe de altă parte, piaţă leasingului operaţional a consemnat în primele trei luni o creştere de 16%, la peste 50.000 de vehicule.

    În perioada ianuarie-martie au fost înmatriculate 2.500 de autovehicule pentru finanţarea în leasing operaţional, reprezentând 15% din totalul înmatriculărilor de vehicule.

    Gradul de penetrare a leasingului operaţional se menţine scăzut, la 18% din piaţă totală de leasing, sub nivelul de peste 30% atins în alte economii europene.

    Leasingul operaţional full-service reprezintă peste 70% din total, urmate de serviciile de administrare de flotă – 21% şi leasing operaţional fără servicii de administrare a flotei – 9%.

  • LOTERIA FISCALĂ, la finalul înscrierilor: Câţi români au câştigat şi care este valoarea premiului

    Dacă toate bonurile ar fi validate, câştigul la loterie ar fi de 54,9 lei.

    Astfel, în Bucureşti au fost depuse 2.348 de cereri de către persoanele care au avut bonuri fiscale emise pe 7 februarie, cu valori între 6 lei şi 6,99 lei, cele mai multe în Sectorul 6 (512 solicitări), urmat de Sectorul 2 (429), Sectorul 4 (415 solicitări), Sectorul 3 (399 solicitări), Sectorul 5 (338 solicitări) şi Sectorul 1 (255 solicitări).

    La Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj s-au înregistrat 1.025 de cereri, în Braşov au fost depuse 888 de cereri, la Iaşi – 767 cereri, Hunedoara – 709 cereri şi în Constanţa – 684 cereri.

    Cele mai puţine solicitări de revenidicare a premiului la loterie au fost primite de administraţiile ANAF din Giurgiu (105), Călăraşi (113), Ilfov (150), Mehedinţi (154) şi Harghita (170).

    “În luna iunie 2015 va fi organizată o nouă extragere ocazională, pentru bonurile fiscale emise în lunile aprilie şi mai 2015. Precizăm că în luna mai nu a fost programată nicio extragere”, a comunicat Ministerul Finanţelor Publice la solicitarea MEDIAFAX.

    Ordonanţa privind Loteria bonurilor fiscale prevede că prima extragere lunară va fi organizată în luna iulie, la care vor participa bonurile emise în iunie.

    După încheierea primei etape a extragerii din 13 aprilie, de revendicare a premiilor, urmează ca ANAF să verifice bonurile fiscale depuse de solicitanţi, precum şi firmele care le-au emis. Comercianţii trebuie să aibă înregistrat şi în contabilitate bonul fiscal respectiv, altfel bonul va fi invalidat, iar firma amendată.

    Permiul total, de un milion de lei, va fi împărţit egal la numărul câştigătorilor validaţi de către inspectorii fiscali. Lista câştigătorilor va fi publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor, iar plata premiilor se va efecua în maxim 60 de zile de la încheierea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, respectiv până la 13 iulie.

    Finanţele intenţionează să modifice modalitatea de organizare şi selecţie a câştigătorilor la loterie pentru a asigura premii mai consistente celor care au bonuri câştigătoare.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorivici, a declarat la începutul lunii că la viitoarele extrageri ar putea fi selectaţi doar 100 de câştigători la loterie, astfel încât premiile să fie mai consistente, iar solicitarea bonului să fie stimulată.

  • LOTERIA FISCALĂ, la finalul înscrierilor: Câţi români au câştigat şi care este valoarea premiului

    Dacă toate bonurile ar fi validate, câştigul la loterie ar fi de 54,9 lei.

    Astfel, în Bucureşti au fost depuse 2.348 de cereri de către persoanele care au avut bonuri fiscale emise pe 7 februarie, cu valori între 6 lei şi 6,99 lei, cele mai multe în Sectorul 6 (512 solicitări), urmat de Sectorul 2 (429), Sectorul 4 (415 solicitări), Sectorul 3 (399 solicitări), Sectorul 5 (338 solicitări) şi Sectorul 1 (255 solicitări).

    La Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj s-au înregistrat 1.025 de cereri, în Braşov au fost depuse 888 de cereri, la Iaşi – 767 cereri, Hunedoara – 709 cereri şi în Constanţa – 684 cereri.

    Cele mai puţine solicitări de revenidicare a premiului la loterie au fost primite de administraţiile ANAF din Giurgiu (105), Călăraşi (113), Ilfov (150), Mehedinţi (154) şi Harghita (170).

    “În luna iunie 2015 va fi organizată o nouă extragere ocazională, pentru bonurile fiscale emise în lunile aprilie şi mai 2015. Precizăm că în luna mai nu a fost programată nicio extragere”, a comunicat Ministerul Finanţelor Publice la solicitarea MEDIAFAX.

    Ordonanţa privind Loteria bonurilor fiscale prevede că prima extragere lunară va fi organizată în luna iulie, la care vor participa bonurile emise în iunie.

    După încheierea primei etape a extragerii din 13 aprilie, de revendicare a premiilor, urmează ca ANAF să verifice bonurile fiscale depuse de solicitanţi, precum şi firmele care le-au emis. Comercianţii trebuie să aibă înregistrat şi în contabilitate bonul fiscal respectiv, altfel bonul va fi invalidat, iar firma amendată.

    Permiul total, de un milion de lei, va fi împărţit egal la numărul câştigătorilor validaţi de către inspectorii fiscali. Lista câştigătorilor va fi publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor, iar plata premiilor se va efecua în maxim 60 de zile de la încheierea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, respectiv până la 13 iulie.

    Finanţele intenţionează să modifice modalitatea de organizare şi selecţie a câştigătorilor la loterie pentru a asigura premii mai consistente celor care au bonuri câştigătoare.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorivici, a declarat la începutul lunii că la viitoarele extrageri ar putea fi selectaţi doar 100 de câştigători la loterie, astfel încât premiile să fie mai consistente, iar solicitarea bonului să fie stimulată.

  • Eurobank, proprietarul Bancpost, a trecut pe profit în România în primul trimestru, cu 2,3 milioane de euro

    În 2014, Eurobank a înregistrat în România pierderi de 151,2 milioane de euro şi provizioane de 145,4 milioane de euro.

    Activele băncii elene în România se situau la sfârşitul primului trimestru la 3,3 miliarde de euro, în creştere de la 3,26 miliarde de euro în trimestrul patru al anului trecut.

    Veniturile operaţionale ale Eurobank în România au atins în primul trimestru 36,5 milioane de euro după venituri de 37,3 milioane de euro în trimestrul patru.

    Soldul brut al creditelor a crescut cu 2% în intervalul analizat, faţă de ultimul trimestru al anului trecut, la 2,59 miliarde de euro. În primul trimestru, soldul creditelor se ridica la 2,65 miliarde de euro.

    Portofoliul depozitelor a scăzut cu 3,2% comparativ cu sfârşitul anului trecut, la 1,82 miliarde de euro, dar este peste nivelul de 1,8 miliarde de euro din primul trimestru al anului 2014.

    Eurobank a înregistat în primul trimestru, în România, cheltuieli operaţionale de 25,2 milioane de euro.

    În primul trimestru, creditele cu întârzieri la plată de peste 90 de zile s-au ridicat la 825 milioane de euro, faţă de 800 de milioane de euro la sfârşitul anului trecut.

    Banca a constituit în primele trei luni provizioane pentru credite neperformante de 9,8 milioane de euro, faţă de 41,4 milioane de euro în trimestrul al patrulea.

    Eurobank, a treia mare instituţie de credit din Grecia, a raportat pentru primul trimestru pierderi de 94 milioane de euro, în scădere de la 524 milioane euro în trimestrul patru, respectiv 207 milioane euro în primul trimestru al anului trecut. Veniturile operaţionale au fost de 463 milioane de euro. Grupul a constituit provizioanele pentru credite neperformante de 303 milioane de euro.

    În România, Eurobank controlează Bancpost (a zecea mare bancă din România în funcţie de nivelul activelor), ERB Retail Services IFN, ERB Leasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services, Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II Property Investments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG Eurolife Asigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.

  • Eurobank, proprietarul Bancpost, a trecut pe profit în România în primul trimestru, cu 2,3 milioane de euro

    În 2014, Eurobank a înregistrat în România pierderi de 151,2 milioane de euro şi provizioane de 145,4 milioane de euro.

    Activele băncii elene în România se situau la sfârşitul primului trimestru la 3,3 miliarde de euro, în creştere de la 3,26 miliarde de euro în trimestrul patru al anului trecut.

    Veniturile operaţionale ale Eurobank în România au atins în primul trimestru 36,5 milioane de euro după venituri de 37,3 milioane de euro în trimestrul patru.

    Soldul brut al creditelor a crescut cu 2% în intervalul analizat, faţă de ultimul trimestru al anului trecut, la 2,59 miliarde de euro. În primul trimestru, soldul creditelor se ridica la 2,65 miliarde de euro.

    Portofoliul depozitelor a scăzut cu 3,2% comparativ cu sfârşitul anului trecut, la 1,82 miliarde de euro, dar este peste nivelul de 1,8 miliarde de euro din primul trimestru al anului 2014.

    Eurobank a înregistat în primul trimestru, în România, cheltuieli operaţionale de 25,2 milioane de euro.

    În primul trimestru, creditele cu întârzieri la plată de peste 90 de zile s-au ridicat la 825 milioane de euro, faţă de 800 de milioane de euro la sfârşitul anului trecut.

    Banca a constituit în primele trei luni provizioane pentru credite neperformante de 9,8 milioane de euro, faţă de 41,4 milioane de euro în trimestrul al patrulea.

    Eurobank, a treia mare instituţie de credit din Grecia, a raportat pentru primul trimestru pierderi de 94 milioane de euro, în scădere de la 524 milioane euro în trimestrul patru, respectiv 207 milioane euro în primul trimestru al anului trecut. Veniturile operaţionale au fost de 463 milioane de euro. Grupul a constituit provizioanele pentru credite neperformante de 303 milioane de euro.

    În România, Eurobank controlează Bancpost (a zecea mare bancă din România în funcţie de nivelul activelor), ERB Retail Services IFN, ERB Leasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services, Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II Property Investments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG Eurolife Asigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.

  • Carpatica a trecut pe profit în primul trimestru, cu 0,65 milioane lei, dar activele sunt în scădere

    În primele trei luni ale anului trecut, banca din Sibiu a raportat o pierdere netă de circa 905.000 lei şi active totale de 4,08 miliarde lei, care s-au redus până în decembrie cu 20%, la 3,25 miliarde lei.

    Activele financiare disponibile pentru vânzare ale instituţiei de credit controlate de Ilie Carabulea s-au păstrat la acelaşi nivel din decembrie, la 39% din total bilanţ, potrivit datelor raportului financiar trimestrial.

    Soldul net al creditelor s-a diminuat cu 1% faţă de finele anului trecut, la 1,026 miliarde lei, dinamică înregistrată şi de portofoliul depozitelor atrase, care s-a ajustat la 2,845 miliarde lei, în urma scăderii dobânzilor acordate. Raportul credite brute/depozite s-a redus de la 50,6% în decembrie la 44,8% în martie.

    Rata creditelor neperformante a scăzut anual de la 39% la 30%, în urma curăţării bilanţului în septembrie anul trecut şi martie anul acesta, creditele scoase din bilanţ şi provizionate integral având o valoare de 305 milioane lei.

    “Rezultatele din primul trimestru al anului indică viabilitatea modelului nostru operaţional în condiţiile unui mediu nesigur, plin de provocări. Activitatea generează profit şi după încheierea unui an dificil în care au fost bine provizionate credite din portofoliul istoric al băncii. Suntem mulţumiţi că am reuşit să păstrăm excesul de lichiditate în aşteptarea unei decizii cu privire la o infuzie de capital”, a declarat într-un comunicat directorul general al Carpatica, Johan Gabriels.

    Venitul net din exploatare a scăzut cu 4%, de la 38,47 milioane lei la 36,84 milioane lei. Venitul net din dobânzi s-a redus cu 46%, la 11,27 milioane lei, cel din comisioane cu 13%, la aproape 5,37 milioane lei, însă venitul net din tranzacţionare s-a apreciat cu 18%, la 3,19 milioane lei, iar cel din active financiare disponibile pentru vânzare a crescut de trei ori, la 10,33 milioane lei.

    Cheltuielile operaţionale au avansat cu 1%, la 36,18 milioane lei.

    Astfel, profitul brut a coborât cu 74%, de la 2,51 milioane lei la 0,65 milioane lei.

    Banca avea la finele lunii martie o solvabilitate de 10,1%, doar puţin peste nivelul cerut de BNR, de 10%, şi în scădere de la 10,8% în decembrie. Lichiditatea imediată, în schimb, a urcat uşor, de la 53,9% la 54,6%.

    Capitalurile proprii s-au menţinut la 224 milioane lei. Rata rentabilităţii activelor (ROA) se situa la 0,1%, de la -4,9% în decembrie, iar rata rentabilităţii capitalului (ROE) a ajuns la 1,1%, de la -46,3%.

    Carpatica a trecut anul trecut pe pierderi, înregistrând un rezultat negativ de circa 170 milioane lei (38,2 milioane euro), de la un câştig de 38,4 milioane lei în 2013, după ce a constituit provizioane suplimentare de 231,6 milioane lei pentru creditele neperformante.

    “Continuăm iniţiativele de a asigura economii în ceea ce priveşte cheltuielile operaţionale atât în anul 2015, cât şi în anii următori. Continuăm procesul de identificare de investitori strategici şi colaborăm cu toate
    părţile implicate pentru protejarea viitorului băncii. Estimăm că planurile de creştere vor fi finalizate şi publicate în a două jumătate a anului”, mai spune Gabriels.

    BCC este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar cele mai recente tranzacţii s-au operat la un preţ de 0,0390 lei/titlu, în urcare cu 9,86% faţă de referinţă. La această cotaţie, capitalizarea băncii este de 122,7 milioane lei.

  • Carpatica a trecut pe profit în primul trimestru, cu 0,65 milioane lei, dar activele sunt în scădere

    În primele trei luni ale anului trecut, banca din Sibiu a raportat o pierdere netă de circa 905.000 lei şi active totale de 4,08 miliarde lei, care s-au redus până în decembrie cu 20%, la 3,25 miliarde lei.

    Activele financiare disponibile pentru vânzare ale instituţiei de credit controlate de Ilie Carabulea s-au păstrat la acelaşi nivel din decembrie, la 39% din total bilanţ, potrivit datelor raportului financiar trimestrial.

    Soldul net al creditelor s-a diminuat cu 1% faţă de finele anului trecut, la 1,026 miliarde lei, dinamică înregistrată şi de portofoliul depozitelor atrase, care s-a ajustat la 2,845 miliarde lei, în urma scăderii dobânzilor acordate. Raportul credite brute/depozite s-a redus de la 50,6% în decembrie la 44,8% în martie.

    Rata creditelor neperformante a scăzut anual de la 39% la 30%, în urma curăţării bilanţului în septembrie anul trecut şi martie anul acesta, creditele scoase din bilanţ şi provizionate integral având o valoare de 305 milioane lei.

    “Rezultatele din primul trimestru al anului indică viabilitatea modelului nostru operaţional în condiţiile unui mediu nesigur, plin de provocări. Activitatea generează profit şi după încheierea unui an dificil în care au fost bine provizionate credite din portofoliul istoric al băncii. Suntem mulţumiţi că am reuşit să păstrăm excesul de lichiditate în aşteptarea unei decizii cu privire la o infuzie de capital”, a declarat într-un comunicat directorul general al Carpatica, Johan Gabriels.

    Venitul net din exploatare a scăzut cu 4%, de la 38,47 milioane lei la 36,84 milioane lei. Venitul net din dobânzi s-a redus cu 46%, la 11,27 milioane lei, cel din comisioane cu 13%, la aproape 5,37 milioane lei, însă venitul net din tranzacţionare s-a apreciat cu 18%, la 3,19 milioane lei, iar cel din active financiare disponibile pentru vânzare a crescut de trei ori, la 10,33 milioane lei.

    Cheltuielile operaţionale au avansat cu 1%, la 36,18 milioane lei.

    Astfel, profitul brut a coborât cu 74%, de la 2,51 milioane lei la 0,65 milioane lei.

    Banca avea la finele lunii martie o solvabilitate de 10,1%, doar puţin peste nivelul cerut de BNR, de 10%, şi în scădere de la 10,8% în decembrie. Lichiditatea imediată, în schimb, a urcat uşor, de la 53,9% la 54,6%.

    Capitalurile proprii s-au menţinut la 224 milioane lei. Rata rentabilităţii activelor (ROA) se situa la 0,1%, de la -4,9% în decembrie, iar rata rentabilităţii capitalului (ROE) a ajuns la 1,1%, de la -46,3%.

    Carpatica a trecut anul trecut pe pierderi, înregistrând un rezultat negativ de circa 170 milioane lei (38,2 milioane euro), de la un câştig de 38,4 milioane lei în 2013, după ce a constituit provizioane suplimentare de 231,6 milioane lei pentru creditele neperformante.

    “Continuăm iniţiativele de a asigura economii în ceea ce priveşte cheltuielile operaţionale atât în anul 2015, cât şi în anii următori. Continuăm procesul de identificare de investitori strategici şi colaborăm cu toate
    părţile implicate pentru protejarea viitorului băncii. Estimăm că planurile de creştere vor fi finalizate şi publicate în a două jumătate a anului”, mai spune Gabriels.

    BCC este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar cele mai recente tranzacţii s-au operat la un preţ de 0,0390 lei/titlu, în urcare cu 9,86% faţă de referinţă. La această cotaţie, capitalizarea băncii este de 122,7 milioane lei.

  • Profitul Erste Group a crescut de peste două ori în primul trimestru, la 225,8 milioane euro. Activele au urcat cu 3,2%

    În primele trei luni ale anului trecut, Erste a consemnat un profit net de 103,3 milioane euro, iar în decembrie avea active de 196,3 miliarde euro.

    Evoluţia bilanţului reflectă majorarea portofoliului de împrumuturi cu 2,2% faţă de finalul anului 2014, la 123,4 miliarde euro, care a fost susţinută de creşterea creditării cu 1,6% pentru persoanele fizice, cu 2,6% pentru IMM-uri şi cu 9,4% pentru companiile mari.

    În plus, portofoliul de depozite s-a majorat cu 1,8%, la 124,8 miliarde euro.

    Ponderea creditelor neperformante în totalul împrumuturilor a scăzut de la 8,5% la sfârşitul anului trecut la 8,1% la 31 martie.

    “Am început în forţă anul 2015 şi am înregistrat un profit net consistent, datorită unui mix de evoluţii pozitive: revenirea economiilor duce la creşterea creditării, iar costurile cu creditele neperformante scad conform aşteptărilor. Per total, regiunea Europa Centrală şi de Est îşi confirmă potenţialul considerabil prin contribuţia semnificativă, de 61,4%, la profitul operaţional al Erste Group”, a declarat într-un comunicat Andreas Treichl, CEO al Erste Group.

    El a arătat că o contribuţie esenţială la rezultatele înregistrate a avut-o creşterea volumului creditării pentru populaţie şi companii în Austria, Slovacia şi Republica Cehă şi că vede semne încurajatoare pe segmentul persoanelor fizice la subsidiara din România, care a devenit din nou profitabilă.

    Totodată, încheierea conversiei creditelor în valută pe piaţa din Ungaria permite Erste în continuare să se ocupe de creşterea business-ului.

    Grupul a continuat să îşi îmbunătăţească eficienţa operaţiunilor, înregistrând un raport cost/venit de 56,1% în primele trei luni din 2015, faţă de 57% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Venitul operaţional s-a situat la 1,69 miliarde euro, în scădere cu 0,1%, iar cheltuielile administrative s-au redus cu 1,6%, la 948,1 milioane euro.

    Profitul operaţional a crescut cu 1,9%, la 741 milioane euro, faţă de 727,3 milioane euro la trei luni anul trecut.

    Erste estimează o creştere economică pentru acest an între 2% şi 3% pentru toate pieţele de bază din Europa Centrală şi de Est (ECE), cu excepţia Croaţiei, pe fondul majorării cererii interne, în timp ce perspectivele de creştere economică pentru Austria se plasează sub 1%.

    Rentabilitatea capitalului tangibil (ROTE) este estimată la 8%-10% în 2015, capitalul tangibil însumând la finalul anului trecut 8,4 miliarde euro.

    Previziunile privind profitul operaţional indică reducerea cu sub 5%, în contextul înregistrării unor rezultate operaţionale mai reduse, dar sustenabile, în Ungaria (ca urmare a volumelor mai reduse rezultate din conversia creditelor în valută) şi în România (efect unwinding mai redus), precum şi al contextului caracterizat de dobânzi reduse.

    Erste preconizează un avans al creditării cu mai puţin de 5%, precum şi reducerea costurilor de risc la 1-1,2 miliarde euro.

  • Profitul Erste Group a crescut de peste două ori în primul trimestru, la 225,8 milioane euro. Activele au urcat cu 3,2%

    În primele trei luni ale anului trecut, Erste a consemnat un profit net de 103,3 milioane euro, iar în decembrie avea active de 196,3 miliarde euro.

    Evoluţia bilanţului reflectă majorarea portofoliului de împrumuturi cu 2,2% faţă de finalul anului 2014, la 123,4 miliarde euro, care a fost susţinută de creşterea creditării cu 1,6% pentru persoanele fizice, cu 2,6% pentru IMM-uri şi cu 9,4% pentru companiile mari.

    În plus, portofoliul de depozite s-a majorat cu 1,8%, la 124,8 miliarde euro.

    Ponderea creditelor neperformante în totalul împrumuturilor a scăzut de la 8,5% la sfârşitul anului trecut la 8,1% la 31 martie.

    “Am început în forţă anul 2015 şi am înregistrat un profit net consistent, datorită unui mix de evoluţii pozitive: revenirea economiilor duce la creşterea creditării, iar costurile cu creditele neperformante scad conform aşteptărilor. Per total, regiunea Europa Centrală şi de Est îşi confirmă potenţialul considerabil prin contribuţia semnificativă, de 61,4%, la profitul operaţional al Erste Group”, a declarat într-un comunicat Andreas Treichl, CEO al Erste Group.

    El a arătat că o contribuţie esenţială la rezultatele înregistrate a avut-o creşterea volumului creditării pentru populaţie şi companii în Austria, Slovacia şi Republica Cehă şi că vede semne încurajatoare pe segmentul persoanelor fizice la subsidiara din România, care a devenit din nou profitabilă.

    Totodată, încheierea conversiei creditelor în valută pe piaţa din Ungaria permite Erste în continuare să se ocupe de creşterea business-ului.

    Grupul a continuat să îşi îmbunătăţească eficienţa operaţiunilor, înregistrând un raport cost/venit de 56,1% în primele trei luni din 2015, faţă de 57% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Venitul operaţional s-a situat la 1,69 miliarde euro, în scădere cu 0,1%, iar cheltuielile administrative s-au redus cu 1,6%, la 948,1 milioane euro.

    Profitul operaţional a crescut cu 1,9%, la 741 milioane euro, faţă de 727,3 milioane euro la trei luni anul trecut.

    Erste estimează o creştere economică pentru acest an între 2% şi 3% pentru toate pieţele de bază din Europa Centrală şi de Est (ECE), cu excepţia Croaţiei, pe fondul majorării cererii interne, în timp ce perspectivele de creştere economică pentru Austria se plasează sub 1%.

    Rentabilitatea capitalului tangibil (ROTE) este estimată la 8%-10% în 2015, capitalul tangibil însumând la finalul anului trecut 8,4 miliarde euro.

    Previziunile privind profitul operaţional indică reducerea cu sub 5%, în contextul înregistrării unor rezultate operaţionale mai reduse, dar sustenabile, în Ungaria (ca urmare a volumelor mai reduse rezultate din conversia creditelor în valută) şi în România (efect unwinding mai redus), precum şi al contextului caracterizat de dobânzi reduse.

    Erste preconizează un avans al creditării cu mai puţin de 5%, precum şi reducerea costurilor de risc la 1-1,2 miliarde euro.

  • BCR a trecut pe profit, cu 77 milioane euro, după un an cu pierderi, iar activele s-au redus cu 1,5%

    În primul trimestru al anului trecut, BCR realizase un profit de un milion de lei, însă după un proces intens de curăţare a bilanţului care a presupus constituirea unor provizioane de 4,4 miliarde lei aferente creditelor neperformante scoase din bilanţ, banca a încheiat anul cu o pierdere de 2,8 miliarde lei.

    La sfârşitul lunii decembrie, BCR avea active de 61,62 miliarde lei, iar după primul trimestru al anului trecut se situau la 70,58 miliarde lei.

    Banca Comercială Română a înregistrat în primele trei luni din acest an un profit operaţional de 392 milioane lei (88,1 milioane euro), cu 29% mai mic raportat la perioada similară a anului trecut, pe fondul unor venituri operaţionale mai mici, influenţate de contribuţii reduse din derularea creditelor neperformante şi parţial compensate prin costuri mai mici, potrivit raportului financiar trimestrial.

    Venitul operaţional s-a redus cu 18%, la 749,9 milioane lei (168,5 milioane euro), din cauza veniturilor din dobânzi care au scăzut cu 20,8%, la 510,5 milioane lei (114,7 mil. euro) şi a rezultatului net din tranzacţionare mai mic cu 29,8%, ajungând la 61,9 milioane lei (13,9 mil. euro), pe fondul activităţii de tranzacţionare mai reduse.

    “Rezultatele financiare în primul trimestru al anului 2015 subliniază faptul că redresarea BCR a luat un avânt puternic. (…) Pe măsură ce reuşim să atingem obiectivele de eficientizare a costurilor şi eliminare a riscurilor, dedicăm din ce în ce mai multe resurse consolidării reţelei comerciale şi relaţiilor noastre cu clienţii”, a declarat într-un comunicat Tomas Spurny, CEO BCR.