BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Avertisment fără precedent de la un oligarh rus: Prima ţară NATO pe care o va ataca Putin după Ucraina

    Oligarhul rus în exil, Mihail Hodorkovski, a declarat duminică într-un interviu acordat CNN că următorul pas în războiul lui Vladimir Putin ar putea fi invadarea ţărilor baltice Estonia, Letonia şi Lituania, scrie Business Insider.

    “Trebuie să înţelegem că, în mintea lui, Putin este în război, dar nu cu Ucraina. El este în război cu Statele Unite şi NATO”, a declarat Hodorkovski. 

    Hodorkovski, un fost magnat al petrolului, a fost considerat cel mai bogat om din Rusia până în 2003 când, din motive politice, Putin l-a acuzat de crime financiare şi l-a închis timp de nouă ani. De la eliberarea sa din 2013, magnatul a devenit un critic deschis al Kremlinului şi al regimului lui Putin.

    “Propagandiştii săi au început deja să pregătească societatea rusă pentru un atac asupra ţărilor NATO”, a declarat Hodorkovski. „Propaganda caută pregătirea opiniei publice ruse pentru o escaladare a conflictului”.

    La începutul acestei luni, Hodorkovski a prezis că invazia Ucrainei va pune capăt regimului lui Putin. Cu toate acestea, în interviul său de duminică, el şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă degenerare a situaţiei actuale.

    „Sunt absolut convins că, dacă Putin decide că a câştigat în Ucraina, războiul se va extinde”, a spus Hodorkovski. „Următorii paşi vor fi ţările baltice”.

    Ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania sunt toate membre ale Alianţei Nord Atlantice. Preşedintele Joe Biden a declarat anterior că SUA „va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, concentrând trupe americane în regiune. 

  • Ambiţiile lui Putin pot depăşi Ucraina. Fost comandant NATO: Putin vrea controlul asupra întregii Europe de Est

    Un fost comandant NATO a avertizat că obiectivele reale ale preşedintelui rus Vladimir Putin în războiul din Ucraina sunt stabilirea controlului asupra Europei de Est şi „zdrobirea alianţei Nord Atlantice”, scrie Business Insider.

    În timpul unui interviu acordat duminică pentru CNN, generalul în retragere Wesley Clark a cerut Occidentului să furnizeze mai multe arme Kievului.

    “Putin vrea Ucraina. Vrea şi statele baltice. El vrea controlul asupra Europei de Est. Vrea să distrugă NATO şi vrea Statele Unite afară din Europa”, a declarat generalul SUA pentru CNN.

    Clark, care a servit drept comandant suprem aliat al NATO pentru Europa din 1997 până în 2000, a spus că Putin doreşte „să perturbe sistemul internaţional” şi să „dezarmeze emoţional şi moral Occidentul”.

    El a cerut, de asemenea, SUA şi aliaţilor săi din NATO să întărească ajutorul militar pentru Ucraina, în special cu avioanele de luptă – o zonă în care Pentagonul a refuzat să intervină, după ce a respins planul polonez de a furniza Kievului avioane MIG-29.

    “Ucraina este doar câmpul de luptă actual. Dar dacă ucrainenii înving Rusia pe acest câmp de luptă, totul se schimbă”, a spus Clark. „Aşadar, cel mai bun mod de a proteja NATO, cel mai bun mod de a proteja sistemul internaţional este de a oferi Ucrainei asistenţa pe care o solicită”.

    În timp ce campaniile militare ale SUA din ultimii 50 de ani au implicat ajutorul unor ţări „care nu erau atât de pregătite să lupte”, războiul din Ucraina capătă un aspect diferit, a declarat generalul.

    “Ucraina este o ţară din prima lume. Soldaţii lor au o educaţie la fel de bună ca a noastră. Ei sunt la fel de buni din punct de vedere tehnic ca şi noi”, a declarat Clark.

    Generalul în retragere a spus că forţele ruse vor căuta în continuare să captureze oraşul Dnipro din estul Ucrainei pentru a opri trupele ucrainene în zona Donbas, unde Moscova a recunoscut două teritorii separatiste ca state independente.

    Pentru a împiedica înaintarea Rusiei către Dnipro, Ucraina ar avea nevoie de „echipament greu de luptă” dincolo de ceea ce Statele Unite le-au furnizat până acum, a declarat Clark.

    Războiul din Ucraina urmează să intre în cea de-a 39-a zi luni. Cel puţin 1.417 civili ucraineni au fost ucişi în luptele şi bombardamentele care afectează ţara, iar 2.038 au fost răniţi, potrivit Naţiunilor Unite, organizaţia remarcând, de asemenea, că cifrele reale sunt probabil mult mai mari. 

  • Mesajul ciudat transmis de Patriarhului Moscovei în legătură cu războiul din Ucraina

    Patriarhul Kirill al Moscovei susţine că ruşii iubesc pacea, dar trebuie să se apere, când sunt atacaţi, deşi în Ucraina este vorba despre o invazie.

    Patriarhul rus Kirill apăra războiul declanşat de Vladimir Putin. La o sărbătoare de ieri a forţelor armate, acesta a spus: „Suntem o ţară care iubeşte pacea” şi „nu avem nicio dorinţă de război”.
    „Dar ne iubim patria şi vom fi gata să o apărăm, în felul în care doar ruşii îşi pot apăra ţara”, a specificat liderul bisericesc.
    Pentru Patriarhul Moscovei „majoritatea ţărilor lumii se află acum sub influenţa colosală a unei forţe, care astăzi, din păcate, se opune puterii poporului nostru”.
    „Atunci trebuie să fim şi noi foarte puternici. Când spun noi, mă refer, în primul rând, la forţele armate, dar nu numai. Toţi oamenii noştri de astăzi trebuie să se trezească”, afirmă Kirill.

  • Iuri, copilul care şi-a pierdut părinţii în războiul din Ucraina, a venit singur în România

    Printre priorităţile pe care echipele Salvaţi Copiii România le-au identificat la punctele de frontieră şi în centrele de refugiaţi se numără nevoia de informaţii concise şi de asistenţă socială, sub toate formele: umanitară, juridică, psiho-emoţională, mai ales în cazurile vulnerabile, un capitol aparte fiind acela al copiilor care intră neînsoţiţi pe teritoriul României. Cele mai multe persoane care se refugiază din Ucraina în România, fugind din calea unui război care afectează întreaga ţară, sunt femei şi copii.

    Cazul lui Iuri, intrat în grija unui centru de plasament din România, nu este singular. După ce a primit asistenţă umanitară imediată de la echipa Salvaţi Copiii aflată în Vama Isaccea, Iuri a intrat în sistemul de protecţie şi îngrijire pentru copiii care au intrat neînsoţiţi în România. Copiii neînsoţiţi sunt acei copii care intră pe teritoriul României fără părinţi sau alţi reprezentanţi legali. Ei pot intra în România singuri sau alături de o rudă adultă sau de o persoană care are grijă de ei şi în oricare dintre cazuri beneficiază de protecţie.

    Copiii care nu sunt însoţiţi de adulţi sunt preluaţi de echipa mobilă a DGASPC-ului pentru a fi stabilită, conform Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, o măsură de protecţie specială (plasamentul la o persoană sau familie, la un asistent maternal, preferabil vorbitori de limbă ucraineană sau rusă sau plasamentul în regim de urgenţă). Dacă aceşti copii călătoresc cu alţi adulţi (rude ori persoane care au grijă de ei) şi sunt în tranzit sau declară că vor rămâne în România, Poliţia de Frontieră le solicită adulţilor completarea unor formulare cu date despre copil şi despre adulţi (nume, data naşterii, naţionalitate, sex, documentul de identitate şi telefon) şi cu privire la adresa la care vor locui în străinătate sau în ţara noastră. Dacă vor rămâne pe teritoriul României şi declară că nu au unde să locuiască, Poliţia de Frontieră apelează la reprezentanţii DGASPC (Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului) pentru a notifica Grupul Operativ pentru minori neînsoţiţi pentru acordarea de asistenţă umanitară şi identificarea măsurilor adecvate pentru protecţia lor astfel încât aceştia să beneficieze imediat de servicii socio-medicale şi educaţionale.

    În oricare dintre situaţii, reprezentantul DGASPC are responsabilitatea de a stabili dacă se impune acordarea imediată de servicii specializate de consiliere psihologică sau de asistenţă socială de către serviciile sociale publice sau organizaţiile neguvernamentale.

    Ministerul Educaţiei asigură, prin inspectoratele şcolare judeţene, cuprinderea tuturor copiilor neînsoţiţi în sistemul de educaţie ca audienţi, iar după recunoaşterea sau echivalarea a studiilor, ca elevi.

    „Indiferent de statutul lor, copiii au dreptul la educaţie în aceleaşi condiţii ca ante-preşcolarii, preşcolarii şi elevii români, având dreptul la cazare gratuită în internatele şcolare, alocaţie de hrană, rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte şi manuale”, spun cei de la Salvaţi Copiii.

    Copiii prinşi în zonele de război din Ucraina sunt expuşi riscurilor de înfometare, frig şi trafic de persoane. Totodată, mai mult de 100.000 de copii trăiesc în Ucraina în instituţii de îngrijire a copilului şi sunt în risc crescut de a fi lăsaţi în urmă.

    În data de 30 martie, ONU a raportat 3.090 de victime civile în Ucraina, dintre care 1.189 morţi; 145 de copii au fost ucişi, cărora li se adaugă alţi 222 de copii răniţi, de la începutul războiului.

    Mai mult de 4 milioane de persoane, dintre care jumătate copii, au fost nevoite să fugă din calea războiului, aceasta fiind cea mai mare dislocare a copiilor de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat 82 de atacuri asupra unor unităţi sanitare din Ucraina şi, potrivit Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, 698 de unităţi de învăţământ au fost avariate, 75 fiind complet distruse de atacurile Rusiei.

    Potrivit Poliţiei de Frontieră, 610.940 de ucraineni au intrat în România între 24 februarie şi 2 aprilie, pe la punctele de frontieră cu Ucraina şi Republica Moldova. Majoritatea refugiaţilor doar tranzitează România, unde au rămas până acum 80.000 de ucraineni.

    „Astăzi, tot mai mulţi copii sunt în risc să-şi piardă viaţa, să fie afectaţi de boli, frig şi lipsa educaţiei. Războiul din Ucraina este o dramă de proporţii şi victimele cele mai vulnerabile sunt copiii. În 2022, abia după ce lumea a început să îşi revină din criza pandemică, sunt mai mulţi copii decât înaintea pandemiei afectaţi de războaie”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

    La nivel naţional, echipele Salvaţi Copiii au acordat sprijin complex, incluzând asistenţă juridică şi psihologică, pentru 25.315 de persoane, dintre care 14.173 de copii ucraineni şi 11.142 adulţi.

    Organizaţia Salvaţi Copiii evaluează constant nevoile copiilor şi ale familiilor acestora şi oferă asistenţă umanitară, după caz, la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova, în Centrele de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, precum şi în taberele de refugiaţi coordonate de IGSU şi în punctele de staţionare. Până în prezent, echipele Salvaţi Copiii au fost prezente în 9 puncte de trecere a frontierei: la Isaccea, jud. Tulcea, la Siret, jud. Suceava, la Halmeu, jud. Satu Mare, la Sighetu-Marmaţiei, jud. Maramureş, la Giurgiuleşti, jud. Galaţi, la Rădăuţi Prut, jud. Botoşani, la Sculeni, jud. Iaşi, la Mihăileni, jud. Botoşani, la Albiţa, jud. Vaslui.

    Sunt oferite servicii umanitare în 5 Centre de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări în Rădăuţi, jud. Suceava, Galaţi, jud. Galaţi, Şomcuta Mare, jud. Maramureş, Timişoara, jud. Timiş, Bucureşti. În două tabere de refugiaţi IGSU şi două puncte de staţionare se oferă asistenţă directă, consiliere informaţională şi sunt derulate activităţi pentru copii: Siret (stadion), Rădăuţi (stadion), Complexul Egros – Iaşi, Gara de Nord – Bucureşti.

  • Masacrul din Bucha. Civili ucraineni morţi, legaţi la mâini, împrăştiaţi pe străzile oraşului

    Localnicii au declarat că au fost ucişi de trupele ruse în timpul ocupaţiei lor de o lună. Morţii încă neîngropaţi de la Bucha nu purtau uniforme.

    Mâinile lor înţepenite care încă mai ţineau în braţe pungi cu cumpărături. Unii erau în mod clar morţi de mai multe zile, dacă nu de săptămâni.

    În cea mai mare parte, erau întregi şi nu era clar dacă fuseseră ucişi de şrapnel, de o explozie sau de un glonţ – dar unuia îi lipsea partea de sus a capului.

    Civilii morţi zăceau încă împrăştiaţi pe străzile oraşului ucrainean de provincie Bucha sâmbătă, la trei zile după ce armata rusă invadatoare s-a retras din avansul său eşuat asupra Kievului, în sud-estul ţării.

    Localnicii au declarat că au fost ucişi de trupele ruse în timpul ocupaţiei lor de o lună.

    Morţii încă neîngropaţi de la Bucha nu purtau uniforme, erau civili. Mâinile lor înţepenite care încă mai ţineau în braţe pungi cu cumpărături. Unii erau în mod clar morţi de mai multe zile, dacă nu de săptămâni.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Europa nu va avea recesiune, ci o încetinire a creşterii din cauza războiului – comisar european

    Paolo Gentiloni a declarat sâmbătă că criza ucraineană va inaugura o perioadă de creştere mai mică pentru cele 19 ţări care folosesc moneda euro.

    Proiecţia blocului de creştere de 4% în 2022, emisă cu puţin timp înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, va trebui revizuită în scădere, a spus el.

    Cu toate acestea, în încercarea de a atenua impactul acestei evaluări negative, Gentiloni a declarat că nu există perspectiva unei recesiuni.

    “Partea bună este că am intrat în această criză acum cinci săptămâni pe o bază bună şi estimam pentru acest an o creştere de 4%”, a declarat Gentiloni pentru Steve Sedgwick de la CNBC, în cadrul Forumului Ambrosetti din Cernobbio, Italia.

    “Şi cred că nu riscăm intrarea în teritoriu negativ în general în 2022”, a adăugat el.

    Gentiloni a declarat că perspectivele economice depind de trei factori: durata atacului Rusiei în Ucraina, dacă dinamica sancţiunilor se va răsfrânge asupra exporturilor de energie ale Rusiei şi modul în care criza ucraineană poate afecta încrederea investitorilor şi a consumatorilor.

    “De aceea, cred că trebuie să-i asigurăm pe cetăţenii noştri, pe oamenii de afaceri că da, creşterea economică va încetini, dar nu intrăm în recesiune”, a spus Gentiloni.

    Comentariile sale au fost un ecou al remarcilor făcute la începutul săptămânii, când Gentiloni a subliniat importanţa de a se asigura că redresarea economică nu este afectată de acţiunile Kremlinului şi a spus că criza din Ucraina nu trebuie să ducă la creşterea divergenţelor în cadrul blocului.

    UE pregăteşte noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, deşi Gentiloni a declarat sâmbătă pentru Reuters că măsurile suplimentare nu vor afecta sectorul energetic.

     

  • Ce este scutul antirachetă de la Deveselu şi ce pericole poate intercepta. Este România protejată în faţa unui atac nuclear?

    Acţiunile lui Vladimir Putin învie în sânul lumii occidentale imaginea celei mai întunecate himere ale istoriei recente: pericolul declanşării unui nou război mondial. În mod aproape inevitabil, un război total la nivel global ar include şi folosirea armelor nucleare, episod ale cărui consecinţe trebuie să rămână veşnic teoretice.

    În faţa tuturor acestor ameninţări iraţionale şi nejustificate, se naşte o întrebare fundamentală cu privire la securitatea statului nostru: Este România protejată în faţa unui război nuclear? 

    Găzduirea de către România a site-ului Aegis Ashore este esenţială pentru planurile de apărare antirachetă ale NATO şi esenţială pentru securitatea Alianţei. Scutul antirachetă NATO are scopul de a apăra împotriva posibilelor ameninţări cu rachete balistice din afara zonei euro-atlantice. De asemenea, va proteja forţele desfăşurate din SUA şi va contribui la creşterea apărării Statelor Unite. 

    Iată câteva detalii despre scutul antirachetă, publicate pe pagina oficială a Ambasadei SUA în România:
     

    Aspecte tehnice ale sistemului de apărare antirachetă balistică al Statelor Unite în România 

    – Site-ul este compus din radarul de control şi suita de comandă, control şi comunicaţii Aegis. Separat, acesta găzduieşte o serie de module de lansare care conţin interceptoare SM-3

    – Interceptoarele SM-3 (Standard Missile 3) au un scop exclusiv defensiv. Acestea nu poartă focoase explozive şi se bazează doar pe energia cinetică pentru a ciocni şi a distruge rachetele balistice inamice. Rachetele SM-3 au o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 de km/h.
     

    Caracteristicile sistemului de apărare antirachetă balistică al Statelor Unite în România

    – Aproximativ 200 de militari, civili guvernamentali şi contractori de asistenţă operează instalaţia SUA de la faţa locului

    – Administraţia a convenit ca interceptoarele SM-3 să nu fie folosite pentru teste de zbor, fiind lansate doar în cazul unui atac
     

    Capacităţi defensive dovedite

    – Sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis Ashore încorporează zeci de ani de operaţiuni fiabile şi eficiente în programul său de proiectare şi testare

    – Scutul antirachetă şi-a dovedit eficienţa prin teste repetate. Din 2002, sistemul a înregistrat un succes de aproximativ 82% în interceptarea rachetelor
     

    Aşadar, iată-ne ajunşi la întrebarea cheie: Cât de eficient este scutul antirachetă în faţa unui atac nuclear?

    Teoretic, sistemul de apărare Aegis Ashore poate opri un atac cu rachete ICBM (Intercontinental Ballistic Missile). Forţele SUA desfăşoară interceptoare SM-3 care pot distruge, în timpul zborului la mijlocul cursului, rachete balistice cu rază medie de acţiune mai lente, cu o potenţială încărcătură nucleară.  

    Dar SM-3 probabil că nu ar funcţiona împotriva armelor hipersonice, a declarat Kingston Reif, expert în rachete la Asociaţia pentru Controlul Armelor din Washington, D.C., pentru The National Interest.

    „Apărarea noastră actuală nu este capabilă să oprească un atac al vehiculelor cu planare hipersonică”, a spus Reif, „în mare parte pentru că rachetele hipersonice zboară la o altitudine mai mică şi într-o atmosferă diferită de rachetele balistice tradiţionale”. 

    „Traiectoria mai puţin previzibilă şi potenţiala manevrabilitate a rachetelor ar reprezenta, de asemenea, provocări pentru aceste apărări”, a adăugat Reif. „Radarele şi senzorii existenţi ar fi, de asemenea, provocaţi să urmărească rachetele la o altitudine mai mică.”

    În acest fel, rachetele hipersonice sunt similare cu rachetele balistice intercontinentale grele, cu rază lungă de acţiune. ICBM-urile zboară prea sus şi prea repede pentru o interceptare fiabilă la mijlocul cursului, deşi Pentagonul a susţinut un oarecare succes în testele limitate ale unei astfel de interceptări. 

     

  • Profesoară din Rusia, arestată după ce elevii au reclamat-o că e anti-război

    Adolescenţii din Penza, oraş situat în sudul ţării, ar fi înregistrat o conversaţie cu Irina Gen, profesoara lor de limba engleză, pe 18 martie.

    Se pare că erau supăraţi că o excursie sportivă planificată în Republica Cehă nu a mai avut loc şi i-au cerut părerea profesoarei Irina Gen.

    Potrivit unei presupuse transcrieri a conversaţiei publicate de site-ul Meduza, aceasta a spus că a fost corect că excursia a fost anulată şi că astfel de lucruri vor continua să se întâmple până când Rusia „va începe să se comporte într-un mod civilizat”.

    Femeia în vârstă de 55 de ani a comparat ţara cu Coreea de Nord şi „a exprimat o opinie despre războiul din Ucraina diferită de cea oficială”, a precizat Meduza.

    Irina Gen ar putea fi pasibilă de o amendă de până la 60.000 de dolari sau de o pedeapsă cu închisoarea de până la 10 ani.

  • Serghei Lavrov mulţumeşte Indiei pentru poziţia adoptată faţă de situaţia din Ucraina

    Referindu-se la invazia Rusiei în Ucraina, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a mulţumit Indiei pentru că „a luat această situaţie în totalitatea faptelor”, în timpul unei întrevederi cu ministrul indian de externe, S. Jaishankar.

    „Apreciem faptul că India ia această situaţie în totalitatea faptelor sale, nu doar într-un mod unilateral… Colegii noştri occidentali ar dori să reducă orice problemă internaţională semnificativă la criza din Ucraina, cunoaşteţi poziţia noastră, nu ascundem nimic”, a declarat Lavrov în cadrul conferinţei de vineri de la New Delhi.

    Ministrul rus a vorbit despre relaţiile apropiate dintre Rusia şi India.

    „Prietenia este cuvântul cheie pentru a descrie istoria relaţiilor noastre, iar relaţiile noastre au fost foarte durabile în multe momente dificile din trecut… Suntem cu siguranţă interesaţi ca ordinea mondială să fie echilibrată”, a mai spus Lavrov.

    S. Jaishankar a declarat că întâlnirea a avut loc „într-un mediu internaţional dificil”, adăugând că India „a fost întotdeauna în favoarea rezolvării diferendelor şi a disputelor prin dialog şi diplomaţie”.

    Serghei Lavrov a declarat că pe ordinea de zi se vor afla, de asemenea, chestiuni economice şi pandemia de coronavirus în curs de desfăşurare.

    Întâlnirea celor doi miniştri a avut loc după summitul de miercuri cu ministrul chinez de externe Wang Yi.

    Atât India, cât şi China au fost presate să condamne acţiunile Rusiei în Ucraina. Cele două ţări au refuzat să condamne în mod categoric invazia brutală a Rusiei şi ambele s-au abţinut de la votul asupra rezoluţiilor ONU care cer Moscovei să oprească imediat atacul asupra Ucrainei.

    De asemenea, în ultima vreme a crescut foarte mult activitatea diplomatică care a implicat India. La începutul lunii martie, liderii din Japonia şi Australia au organizat summituri cu omologii lor indieni. De asemenea, săptămâna aceasta, diplomaţi din Germania şi Uniunea Europeană vizitează Delhi.

    În plus, călătoria lui Lavrov coincide cu vizita ministrului de externe al Marii Britanii, Liz Truss, şi a consilierului adjunct pentru securitate naţională al Statelor Unite, Daleep Singh.

  • Avertismentele managerilor care conduc afaceri de miliarde de euro în Romania pentru anul 2022 şi cum cred cred ei că o sa fie acest an pentru ţara noastră

    Anul acesta este marcat de evenimente contrastante. Pe de-o parte, ridicarea restricţiilor impuse odată cu instaurarea pandemiei reprezintă un prim pas către o revenire a economiei. Recent, România s-a alăturat statelor care au decis renunţarea la regulile aplicate în ultimii doi ani marcaţi de criza sanitară. La polul opus însă, conflictul ruso-ucrainean ce se desfăşoară la graniţa României şi inflaţia galopantă – alimentată suplimentar de război – pun presiune pe economie, nu doar pe cea locală, ci şi pe cea europeană sau globală.

    Preţuri în creştere la raft, mai puţini bani în buzunare şi crize de aprovizionare sunt doar câteva dintre pericolele ce planează deasupra unui an 2022 care ar fi trebuit să reprezinte un prim pas către normalitate. Pentru a înţelege mai bine cum se conturează a fi acest an, Business MAGAZIN a vorbit cu executivii de top din comerţul modern local, cu acei oameni care văd la prima mână ce se întâmplă în economie şi în ce direcţie merge consumul privat. E vorba de manageri ce coordonează afaceri de miliarde de lei şi echipe de mii de oameni fiecare.

    Experienţa lor e cu atât mai valoroasă cu cât consumul privat a fost constant, chiar şi în anii de pandemie, principalul motor al economiei româneşti. În 2022 lucrurile par să se schimbe, astfel că suntem condamnaţi” să ne bazăm pe investiţii pentru ca economia să crească în continuare. Consumul nu ştim încotro merge dată fiind inflaţia care erodează puterea de cumpărare. În acest context, jucătorii din comerţul modern anunţă pentru 2022 circa 600 de magazine noi şi relocări, cea mai mare cifră de la intrarea pe piaţă, ceea ce înseamnă că universul de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, de discount şi cash&carry se va apropia de 4.500 de unităţi, conform calculelor BM.

    În total, pentru dezvoltarea operaţiunilor din România, zece companii vor scoate din buzunare circa 1 mld. euro, sumă ce va fi folosită atât pentru expansiunea curentă, cât şi pentru logistică sau terenuri noi. Comerţul cu dominantă alimentară este unul dintre puţinele sectoare din economia care a continuat să se dezvolte indiferent de contextul economic, magazine noi fiind deschise şi în timpul crizei financiare din 2009-2010, şi în vremuri de creştere economică, dar şi în pandemie. Acum, unele reţele apasă pedala de acceleraţie în 2022, iar motivele din spatele acestor decizii sunt variate. Pe de-o parte, competiţia la vârf se înteţeşte, iar lupta pentru podium e tot mai dură. Deschiderile de magazine ajută aceste lanţuri internaţionale să fure cotă de piaţă – în special de la comerţul tradiţional, dar nu numai – şi să continue să îşi consolideze prezenţa. În 2020, ultimul an pentru care există date publice, cele zece reţele au raportat afaceri cumulate de 76,4 mld. lei (15 mld. euro), cu 12% peste nivelul din anul anterior pandemiei. O parte din creştere a fost susţinută de expansiune.

    Un alt motiv pentru care jucătorii investesc mai mult în 2022 ca oricând este pentru că unii dintre acţionari se gândesc să vândă operaţiunile locale în curând şi vor să obţină cifre bune.

    Indiferent de motiv, zarurile au fost aruncate.

    Preconizăm un 2022 cu evoluţii în piaţa de retail, jucători noi şi-au anunţat deja prezenţa, în special pe segmentul de quick commerce, ceea ce va determina, implicit, o concurenţă şi mai puternică. De asemenea, vom asista la creşteri şi extinderi (ale jucătorilor deja existenţi – n.red.), în special pe segmentele de proximitate, online şi servicii de livrare express.

    Ionuţ Ardeleanu, directorul general al Auchan Retail România

    O concurenţă mai puternică, dar o putere de cumpărare mai mică

    Ionuţ Ardeleanu, directorul general al Auchan Retail România, spune că inflaţia va fi una dintre problemele cu care se va confrunta retailul românesc în 2022, în contextul în care majorările de preţuri vor duce la o scădere a puterii de cumpărare. „Vor exista în continuare fluctuaţii (de preţuri – n.red.), dat fiind contextul inflaţionist, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a românilor, care completează criza sanitară în care suntem de doi ani”, adaugă el. Totodată, anul acesta se va intensifica pe plan local concurenţa din piaţa de comerţ cu dominantă alimentară, iar acest lucru se va întâmpla atât ca urmare a intrării unor nume noi, cât şi datorită dezvoltării companiilor deja existente. O concurenţă mai mare înseamnă, în mod normal, o luptă mai acerbă pe preţuri. „Preconizăm un 2022 cu evoluţii în piaţa de retail, jucători noi şi-au anunţat deja prezenţa, în special pe segmentul de quick commerce, ceea ce va determina, implicit, o concurenţă şi mai puternică. De asemenea, vom asista la creşteri şi extinderi (ale jucătorilor deja existenţi – n.red.), în special pe segmentele de proximitate, online şi servicii de livrare express”, spune Ionuţ Ardeleanu.

    Când vine vorba de jucători noi, eMAG a lansat anul trecut conceptul de supermarket online Freshful, cehii de la Rohlik vor intra în curând în România cu propriul magazin online, iar grupul de livrări rapide (în 10-15 minute) Grovy şi-a pus piaţa locală pe hartă în 2021. Aceste nume noi pariază toate pe comerţul virtual. Mulţi dintre jucătorii deja existenţi în piaţă, cum e şi cazul Auchan, erau deja activi în online, însă şi ei continuă să dezvolte acest canal de vânzări. „La nivel de companie, ne concentrăm şi anul acesta pe creşterea şi dezvoltarea digitalului, în care am alocat investiţii importante şi pentru care vrem să continuăm dublarea cifrei de afaceri aşa cum am înregistrat anul trecut.” Executivul nu oferă cifre de vânzări sau ponderi ale online-ului în business.

    „Totodată, vom continua dezvoltarea segmentului de ultraproximitate, a noului format de supermarket de mari dimensiuni, dar şi a hipermarketurilor. Ne dorim să simplificăm cât mai mult procesul de cumpărare, atât în magazine, cât şi online.”

    Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, cinci supermarketuri şi o reţea de 158 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 149 în staţiile Petrom. Acestora li se adaugă magazinul online propriu. Grupul francez, unul dintre cei mai importanţi jucători din comerţul local, a încheiat anul 2020 (ultimul pentru care există date financiare disponibile) cu afaceri de peste 5,5 mld. lei (1,1 mld. euro), cu 1% mai mari decât în 2019.


    Aş spune că abordarea proactivă şi reacţiile în timp real au fost caracteristici majore pentru echipa noastră anul trecut.

    Julien Munch, CEO al Carrefour România

     

    Misiune (im)posibilă: încetinirea creşterii preţurilor

    Executivul francez Julien Munch, CEO al Carrefour România, spune că anul trecut a fost marcat de schimbări continue de mers şi de direcţie, în timp ce 2022 vine cu propriile sale particularităţi şi probleme, una dintre cele mai importante fiind inflaţia.

    „Aş spune că abordarea proactivă şi reacţiile în timp real au fost caracteristici majore pentru echipa noastră anul trecut”, explică executivul.

    În 2022, deşi sunt voci care vorbesc de finalul pandemiei, efectele acestei crize sanitare abia acum se văd. Una dintre cele mai mari probleme rezultate este inflaţia. Spre exemplu, în cazul României, estimările pentru 2022 sunt pentru o inflaţie de peste 10%.

    „Anul acesta va veni cu siguranţă cu propriile sale particularităţi, iar contextul economic actual ne va provoca să venim cu soluţii folosindu-ne cele mai bune resurse pentru a încetini scumpirea preţurilor, de exemplu. Acesta nu este doar punctul de vedere al Carrefour România, ci chiar o misiune la nivel de grup, de a încerca să stabilizăm costurile şi să absorbim cât mai mult din impactul inflaţiei pentru consumatorul final”, adaugă Julien Munch. În pofida problemelor, executivul spune că grupul francez continuă expansiunea în România. Carrefour are pe plan local circa 360 de magazine offline sub mai multe formate. Compania este de altfel retailerul care acoperă cele mai multe segmente din piaţă, având hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, un mix de discount şi cash&carry, dar şi operaţiuni online şi platforma de livrare Bringo. „Vom rămâne fideli strategiei noastre pe termen lung şi în 2022, cu accent clar pe trei piloni care sunt esenţiali pentru compania şi misiunea noastră: prezenţa omnichannel, inovaţia şi localizarea. În ceea ce priveşte modelul omnichannel, vom continua să ne concentrăm atenţia pe extinderea amprentei digitale a Carrefour prin site-ul şi aplicaţia Carrefour.ro, precum şi alături de partenerul nostru strategic, Bringo.”

    De exemplu, compania intenţionează să extindă serviciul de livrare rapidă în 30 de minute prin Bringo în toate oraşele mari din România până la sfârşitul anului. În ceea ce priveşte formatele fizice, pariul din acest an este pe proximitate şi pe consolidarea portofoliului de produse. În termeni de business, gigantul din Hexagon are în România afaceri cumulate de peste 12,7 mld. lei, fiind pe locul trei în piaţă, după Lidl şi Kaufland, conform datelor pe 2020, cele mai recente. Datele pe 2021 nu sunt încă publice la Ministerul de Finanţe.

     

    Preţurile cresc, iar consumatorii caută produse mai ieftine

    Metro Cash&Carry România şi-a menţinut anul trecut afacerile pe trend ascendent în pofida provocărilor cu care a venit la pachet al doilea an de pandemie de COVID-19, iar pentru 2022 misiunea rămâne aceeaşi: creşterea businessului. Misiunea nu va fi însă uşoară.

    „Din perspectivă macroeconomică, principala provocare pentru sectorul de retail va veni de la eventuale şocuri de consum, în urma scăderii resurselor financiare ale consumatorilor. Ca urmare a creşterii preţurilor, consumatorii vor căuta produse cât mai ieftine, din fiecare categorie”, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro România.

    „Din perspectivă macroeconomică, principala provocare pentru sectorul de retail va veni de la eventuale şocuri de consum, în urma scăderii resurselor financiare ale consumatorilor. Ca urmare a creşterii preţurilor, consumatorii vor căuta produse cât mai ieftine, din fiecare categorie”, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro România.

    Astfel, Metro are două obiective – să ţină preţurile jos şi să asigure disponibilitate neîntreruptă a produselor la raft, mai ales în contextul geopolitic actual, adaugă el.

    „Pentru anul 2022, rămânem optimişti şi încrezători în modelul nostru de business pentru a susţine creşterea afacerii Metro la nivel local. Mai precis, ne vom concentra eforturile pe trei piloni de creştere.” Executivul spune că este vorba de dezvoltarea unui ecosistem de soluţii digitale complete care să asigure o operativitate şi eficientizare ridicată ale afacerilor clienţilor profesionişti din industria HoReCa şi a revânzătorilor. Grupul german Metro este activ pe formatul de cash&carry care nu se adresează tradiţional clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.

    „În paralel, vom accelera procesul de food service delivery (livrare de bunuri alimentare – trad.) pentru asigurarea capacităţii de a deservi multichannel clienţii profesionişti, fără sincope în aprovizionare. Al treilea pilon este extinderea francizei LaDoiPaşi la 2.000 de magazine până în anul 2023.” Nemţii de la Metro au local 30 de magazine proprii pe format cash&carry şi dezvoltă prin parteneri reţeaua de magazine mici LaDoiPaşi.

    Estimarea optimistă pentru 2022 vine după o serie de ani pe plus, ani în care cifra de afaceri a avansat deşi HoReCa a fost închisă sau a funcţionat parţial, iar comportamentul românilor s-a schimbat când vine vorba de canalele de shopping.

    Oficialii Metro România anunţau anul trecut că grupul are pe lista de clienţi 500.000 de companii – revânzători, jucători HoReCa şi alte firme. Spre comparaţie, datele de la Registrul Comerţului arată că în România sunt circa 750.000 de firme, astfel că două din trei companii active local îşi fac cumpărăturile la Metro cel puţin o dată pe an.

    Adrian Ariciu nu oferă cifre privind businessul în 2021. Comerciantul german a încheiat anul 2020 cu afaceri de 6,1 mld. lei, cu 5% mai mari decât în 2019. Este cel mai bun rezultat în lei de la intrarea companiei pe piaţă în 1996.

     

    Un climat marcat de incertitudini

    Ridicarea restricţiilor impuse de autorităţi în ultimii doi ani în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un prim pas către relansarea economiei, crede Robert Hellwagner, CEO, Selgros Cash&Carry. Totuşi, alte provocări în frunte cu inflaţia pot pune pune piedici acestui proces. „După doi ani de incertitudini, ne aşteptăm ca relaxarea restricţiilor generate de pandemie să  reprezinte un prim pas spre relansarea economiei. Provocarea pentru economie va fi creşterea inflaţiei determinată de majorarea preţurilor la materia primă, combustibil şi energie”, adaugă executivul. Cu toate acestea, pentru acest an el se aşteptă la o creştere atât în segmentul de B2B, cât şi în ceea ce priveşte consumatorii finali.

    Selgros deţine în România 23 de unităţi active pe formatul cash&carry, astfel că se adresează cu preponderenţă revânzătorilor (magazinelor tradiţionale) şi jucătorilor din HoReCa şi mai puţin clienţilor persoane fizice. În 2021, compania nu a deschis, dar nici nu a închis niciun magazin, reţeaua numărând tot 23 de unităţi de tip cash&carry. Ultima inaugurare de magazin nou a Selgros datează din noiembrie 2019.

    Anul trecut am câştigat clienţi atât din rândul companiilor, cât şi din rândul consumatorilor finali, cifra de afaceri apropiindu-se de 4 miliarde de lei. De asemenea, în 2021 Selgros a marcat 20 de ani pe piaţa de comerţ alimentar din România.

    Robert Hellwagner, CEO, Selgros Cash&Carry

    Reţeaua de magazine, prezentă pe piaţa din România din 2001, este unul dintre jucătorii cel mai puţin extinşi, alături de Cora. Acest lucru se explică prin faptul că Selgros are magazine de suprafaţă mare, de tip cash&carry, adică angro. Chiar şi în anii buni pentru expansiune, comerciantul nu a deschis mai mult de 2-3 unităţi noi, concentrându-şi atenţia în special pe reşedinţele de judeţ. Totodată, au existat şi alţi ani în care compania nu s-a extins. În pofida pandemiei şi a provocărilor cu care aceasta a venit, pentru Selgros 2021 a fost un an de creştere organică.

    „Anul trecut am câştigat clienţi atât din rândul companiilor, cât şi din rândul consumatorilor finali, cifra de afaceri apropiindu-se de 4 miliarde de lei. De asemenea, în 2021 Selgros a marcat 20 de ani pe piaţa de comerţ alimentar din România.”

    Spre comparaţie, în 2020 compania a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de 3,87 mld. lei.

     

    Nevoi în schimbare pentru consumatori

    Pandemia de COVID-19, creşterea concurenţei în comerţul alimentar, precum şi evenimentele din plan economic şi geopolitic au dus la schimbarea nevoilor consumatorilor, spune Mircea Moga, executivul român care conduce operaţiunile locale ale lanţului de magazine Mega Image ce numără circa 900 de unităţi.

    „În 2022, ne concentrăm atenţia pe a fi mai aproape de consumatori, întrucât nu mai este de ajuns să fii în proximitatea clientului doar fizic. De aceea, ne preocupă ca sortimentaţia să fie una relevantă şi variată, vrem să diversificăm portofoliul constant prin mărci proprii şi venim cu soluţii pe care le oferim în magazine şi la livrarea la domiciliu.”

    Executivul român adaugă că în prezent cumpărătorul trebuie să simtă că retailerul face parte din comunitatea lui şi aduce plus valoare prin toate acţiunile pe care le desfăşoară. „De asemenea, vom continua să ne concentrăm pe consolidarea segmentului de e-commerce, care creşte într-un ritm accelerat şi care are un real potenţial de dezvoltare în perioada imediat următoare.”

    Retailerul Mega Image este unul dintre cei mai extinşi jucători pe segmentul magazinelor fizice, cu circa 900 de supermarketuri şi magazine de proximitate. Compania e activă pe segmentul supermarketurilor cu brandul cu acelaşi nume – Mega Image, iar pe cel de proximitate merge cu Shop&Go. Totodată, retailerul are propriul magazin online. Compania a început să activeze în comerţul virtual acum mai mulţi ani, în parteneriat cu eMAG (cel mai important jucător din comerţul online românesc). Anul trecut, cele două părţi au decis să meargă mai departe cu proiecte proprii.

    „Anul trecut a fost în acelaşi context dificil (marcat de pandemia de COVID-19 – n.red.), atipic”, sumarizează Mircea Moga anul 2021.

    În ceea ce priveşte 2022, executivul crede că retailul cu dominantă alimentară va rămâne pe un trend ascendent. Când vine vorba de businessul propriu, Mega Image va continua investiţiile pentru a pătrunde pe noi teritorii, dar şi pentru a-şi consolida prezenţa în pieţele pe care le deserveşte deja.

    „Ne aşteptăm ca nevoile consumatorilor să se schimbe şi anul acesta, astfel că vom aloca investiţii pentru extinderea magazinelor fizice, remodelarea acestora şi introducerea de noi concepte şi mărci proprii, precum şi consolidarea celor deja existente.” După cifra de afaceri din 2020, Mega Image este al cincilea cel mai mare retailer local, cu afaceri de 7,2 mld. lei, în urcare cu 8,7% faţă de 2019, ultimul an de dinainte de pandemie.

     

    Un an complex, influenţat de multipli factori de stres

    Aura Rădulescu, directorul operaţional al lanţului de magazine Cora, spune că 2022 va fi un an complex, influenţat de multipli factori de stres, precum evoluţia pandemiei şi inflaţia, aceasta din urmă fiind trasă în sus în special de costurile tot mai mari ale energiei. „În acest context, Cora va trebui să găsească soluţii pentru a evolua la cote optime şi pentru a oferi, în acelaşi timp, clienţilor condiţiile de shopping obişnuite.”

    Despre anul trecut, executivul spune că a fost tot unul provocator, în care contextul a continuat să se schimbe dramatic peste noapte, testând la maximum capacitatea de a se adapta a companiei. „A fost un an în care am făcut totul pentru a menţine magazinele deschise pentru toţi clienţii, indiferent de cât de mari au fost provocările de ordin sanitar şi logistic. A fost un an dificil, dar bogat în transformări şi evoluţii pe toate planurile.”

    Deşi atât despre 2021, cât şi despre 2022 executivul vorbeşte în termeni similari, există diferenţe majore între ei. Mai exact, factorii de stres sunt diferiţi, pandemia fiind evenimentul „vedetă” al anului trecut, pe când inflaţia a început să-şi arate colţii abia pe final de 2021, pentru ca în primele luni din acest an să lovească din plin.

    În acest context, Cora va trebui să găsească soluţii pentru a evolua la cote optime şi pentru a oferi, în acelaşi timp, clienţilor condiţiile de shopping obişnuite.

    Aura Rădulescu, directorul operaţional al lanţului de magazine Cora

    „Deşi plin de emoţii şi de restricţii, 2021 a fost anul în care oamenii s-au obişnuit să trăiască în noul context, iar lumea s-a simţit în siguranţă la cumpărături, a conştientizat măsurile luate pentru limitarea impactului pandemiei”, adaugă Aura Rădulescu.

    Cora este retailerul cel mai puţin extins de pe plan local, astfel că grupul are în România zece hipermarketuri şi câteva magazine de mici dimensiuni, acestea din urmă sub brandul Cora Urban. Lor li se adaugă magazinul online, retailerul fiind unul dintre primii jucători care a pariat pe acest canal, într-o perioadă în care vânzările virtuale de bunuri FMCG tindeau spre zero. „Ţintele Cora pentru acest an sunt creşterea online-ului şi dezvoltarea celui mai nou concept, Cora Urban, în paralel cu explorarea unor soluţii noi care să îmbogăţească experienţa de shopping a clienţilor, indiferent de canalul ales. Totodată, întreaga activitate a Cora în România şi în Europa se desfăşoară sub semnul sustenabilităţii, aşa că strategia de business include soluţii în acest sens, de la extinderea parteneriatelor cu producătorii locali pentru a susţine economia românească, până la soluţii pentru reducerea presiunii asupra mediului.”

    Lanţul de magazine Cora a încheiat anul 2020 cu afaceri de 1,6 mld. lei, cu 5,5% mai mici decât în 2019, arată calculele ZF pe baza datelor publice. Declinul a survenit în pandemie, un an atipic pentru consum şi pentru retail. Totuşi, din datele ZF, Cora este singurul dintre cei zece jucători din comerţul modern alimentar care şi-a redus încasările în 2020 faţă de anul de dinaintea pandemiei.

     

    Dincolo de probleme, răsare soarele

    Ultimii doi ani, marcaţi de pandemia de COVID-19, au forţat companiile din orice domeniu să lucreze sub presiune, să se adapteze şi să meargă mai departe. În acest context, în pofida problemelor cu care vine la pachet, 2022 este un an de creştere şi de investiţii pentru unii jucători curajoşi care cred că în orice criză există o serie de oportunităţi. Plus că, multe dintre aceste proiecte de dezvoltare sunt gândite pe termen lung şi sunt menite să aibă rezultate în anii ce vor urma, când actualele probleme ar putea fi (în scenariul optimist) doar o amintire. „Penny România este o companie care evoluează constant, având la bază o creştere sustenabilă. Astfel, ne aşteptăm ca 2022 să fie în linie cu anii anteriori. Ne vom continua planurile şi vom investi în extinderea reţelei noastre de magazine, vom deschide 30-35 de unităţi. Banii vor merge inclusiv către achiziţia de terenuri. De asemenea, vom remodela şi ultimele magazine din reţea, proces pe care ne dorim să îl încheiem anul acesta. Mai mult, investim şi în toate depozitele, în sediu şi în echipamentele logistice existente, pentru a le menţine eficiente şi la zi, mai ales din punct de vedere digital”, spune Daniel Gross, CEO al Penny România.

    Retailerul cu profil discount Penny România, parte a grupului german Rewe, a investit în acest 2021 peste 100 mil. euro în businessul local, banii mergând către deschiderea a circa 25 de magazine noi, remodelarea unora deja existente şi inaugurarea unui nou centru logistic la Filiaşi, lângă Craiova. Ritmul de dezvoltare va accelera, astfel că bugetul companiei pentru România va urca la 1 mld. euro pentru întreaga perioadă de până în 2029 când ţinta este dublarea reţelei la 600 de magazine şi existenţa a şase centre logistice, faţă de patru azi. „Privind în urmă, în ciuda dificultăţilor întâlnite pe parcurs şi a volatilităţii industriei, ne aşteptăm ca economia să urmeze un curs pozitiv. Dincolo de provocările care vor apărea, mă bazez pe capacitatea echipei de a se adapta rapid la schimbări.” Daniel Gross spune că 2021 a fost un an al rezultatelor, atât în ceea ce priveşte cifrele, cât şi alte aspecte din business.

    „În 2021 am atins borna de 300 de magazine şi am ajuns la patru centre logistice în România, am depăşit primul miliard de euro ca cifră de afaceri.” Penny România a avut în 2020 afaceri de 4,7 mld. lei după un avans de circa 20%. Oficialii companiei spuneau că ritmul s-a menţinut şi în 2021, ceea ce ar duce businessul la peste 5,6 mld. lei (1,1 mld. euro), potrivit calculelor ZF. Datele pe 2021 nu sunt încă publice.

     

    Ţinerea în frâu a inflaţiei, prioritatea zero

    Călin Costinaş, deputy CEO al lanţului de magazine Profi, spune că 2021 a fost un an dificil, dar asta nu a împiedicat compania să îşi ducă la îndeplinire planurile. La fel se anunţă a fi şi acest an. „În 2022 ne vom continua planurile de extindere prin investiţii comparabile cu cele realizate anul trecut, doar că ritmul deschiderilor de noi magazine va fi mai temperat, în timp ce va creşte considerabil numărul de unităţi pe care le vom aduce la noul standard Profi.” Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, vrea să deschidă sau să modernizeze în acest an 300 de magazine, acesta fiind cel mai ambiţios plan de expansiune de până acum al companiei, dar şi al oricărui alt retailer local. Până acum, cel mai bun an pentru dezvoltare a fost 2019, când Profi a deschis 264 de unităţi noi, e vorba de magazine pe format mic, de tip supermarket sau proximitate modernă. La momentul acela, compania nu lua în calcul şi modernizările. Anul trecut, compania a inaugurat circa 170 de spaţii de vânzare şi a modernizat alte 70, consolidându-şi poziţia de cel mai extins retailer din România, cu peste 1.500 de unităţi la nivel naţional. „Anul 2021 a fost unul dificil, dar care nu ne-a împiedicat să ne ducem la îndeplinire planurile, punând însă o presiune considerabilă atât pe oameni, cât şi pe celelalte resurse ale reţelei noastre.”

    Ţinta iniţială a Profi pentru 2021 era de 250 de unităţi noi, dar compania a mizat şi pe remodelări. Astfel, oficialii companiei au anunţat anterior că vor de fapt ca până la finalul anului să fie inaugurate şi modernizate în total 250 de unităţi, lucru care s-a întâmplat. „Modernizarea presupune un volum mai mare de muncă decât o inaugurare”, spuneau reprezentanţii lanţului anterior.

    Conform celor mai recente date ZF, anual, Profi investeşte în România circa 100 mil. euro, bani ce merg atât către deschideri şi remodelări, cât şi către dezvoltare de portofoliu sau procese interne.

    Reţeaua de supermarketuri şi magazine de proximitate este al patrulea jucător din comerţul alimentar local după cifra de afaceri din 2020, de 8,8 mld. lei, plus 22%. Oficialii companiei nu comunică ritmul de creştere al businessului în 2021. Ei spun însă, că trendul ascendent va continua. „În ceea ce priveşte economia, aceasta va trebui să găsească mijloacele prin care să facă faţă provocărilor generate de inflaţie şi de preţul energiei”, conchide Costinaş.


    În 2022 ne vom continua planurile de extindere prin investiţii comparabile cu cele realizate anul trecut, doar că ritmul deschiderilor de noi magazine va fi mai temperat, în timp ce va creşte considerabil numărul de unităţi pe care le vom aduce la noul standard Profi.

    Călin Costinaş, deputy CEO al lanţului de magazine Profi