BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Belvedere Residences, vândut peste 85% din prima fază

    ”Rezultatele de vânzări înregistrate în primele 7 luni de la lansarea proiectului vin ca o confirmare a interesului clienţilor pentru locuinţe în zona de Nord a Capitalei, şi anume în proximitatea cartierului Aviaţiei – Barbu Văcărescu, un areal care a cunoscut o dezvoltare  solidă pe segmentul spaţiilor de birouri în ultimii ani. Pe lângă avantajul de a locui în apropierea locului de muncă, Belvedere Residences oferă compartimentări inteligente ale apartamentelor, aliniate noilor tendinţe de locuire şi numeroase facilităţi pentru locatari precum spaţii comerciale amplasate într-un tronson dedicat, spaţii verzi, curţi interioare spaţioase, locuri de joacă pentru copii şi locuri de parcare subterane şi supraterane”, a declarat Elena Lavric, Administrator Unic – Belvedere Development, dezvoltatorul proiectului rezidenţial.

    Antreprenorul general al Belvedere Residences este Bog’Art, una dintre cele mai mari companii locale de construcţii. De la înfiinţarea sa în 1991, Bog’Art a crescut organic, acoperind în prezent toată gama de servicii şi produse necesare în domeniul construcţiilor civile şi devenind lider de piaţă prin livrarea continuă a unor proiecte complexe şi inovative la cheie şi conform celor mai înalte standarde de execuţie.

    ”Vom vinde cu siguranţă în întregime prima fază din Belvedere Residences până la momentul livrării, datorită conceptului său unic şi creşterii cererii pe segmentul middle market – Bucureştiul va trece printr-o schimbare demografică pe măsură ce tot mai multe persoane tinere, cu un stil de viaţă dinamic, doresc să locuiască într-un proiect rezidenţial cu standarde locative ridicate, amplasat în apropierea centrelor de afaceri din oraş”, afirmă Viorel Mohorea, project manager Belvedere Residences din partea Coldwell Banker România.

    Prima fază a Belvedere Residences include mai multe tipuri de apartamente, de la studiouri duble (53 de metri pătraţi suprafaţă construită) cu preţuri pornind de la 49.300 de euro + 5% TVA, apartamente cu două camere (65 de metri pătraţi suprafaţă construită) cu preţuri pornind de la 60.500 de euro + 5% TVA şi apartamente cu trei camere (88 de metri pătraţi suprafaţă construită) cu preţuri pornind de la 79.000 de euro + 5% TVA.

    Coldwell Banker România a oferit consultanţă pentru Belvedere Residences încă din faza de proiectare şi este agentul principal de vânzare al proiectului. Compania este unul din cei mai mari consultanţi imobiliari locali şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind manager şi agent principal pentru peste 20 proiecte rezidenţiale din Bucuresti şi ţară, printre care Cosmopolis, Estic Park, Felicity Residentials şi Politehnica Park Residence – toate în Bucureşti – Contemporano şi Grand Hill Residence în Cluj-Napoca şi Dorobanţilor Residence şi Sânpetru Residence în Braşov.

     

  • Transformarea muncii: De ce viitorii angajaţi nu vor avea o meserie sau o profesie

    Atunci când Jean-Philippe Michel, un career coach (n.r. antrenor de carieră) din Toronto, lucrează cu copiii, nu foloseşte cuvântul profesie şi nici nu-şi ajută micuţii clienţi să descopere ceea ce vor să devină atunci când vor fi mari, cel puţin nu în mod direct, scrie Alina Dizik, jurnalist la BBC.

    Pentru Jean-Philippe Michel nu există ideea de profesie pentru care să te dezvolţi. Decât să încurajeze o persoană să aleagă o profesie, să zicem, arhitect sau inginer, el lucrează invers, de la abilităţile pe care copiii vor să le dobândească.
    Acesta vrea să elimine propoziţia „vreau să fiu doctor/avocat etc.” şi vrea să schimbe modul de gândire şi să ajute copiii să descopere un obiectiv, un scop în viaţă, în acest caz „folosind empatia într-un mediu medical”.

    Poate părea puţin esoteric, dar această sucire a gândirii ajută oamenii să-şi descopere adevăratul scop, adevărata menire, arată articolul BBC. Iar câteodată aceste obiective nu se găsesc într-o singură profesie sau nu pot fi încapsulate într-o carieră. Michel spune că dacă indivizii se decid asupra anumitor abilităţi pe care vor să le folosească, acest lucru poate duce la o carieră care este mai bine orientată – astfel probabilitatea de a aduce satisfacţie creşte.

    „Trebuie să-şi schimbe modul de gândire învechit de la slujbe şi cariere şi să se gândească la provocări şi probleme”, spune Michael. Idee mai greu de pus în practică pentru oamenii mai în vârstă, dar nu de neimaginat pentru tinerii din ziua de azi, care deja îşi concentrează din ce în ce mai mult studiile şi devin specialişti.

    Scopul este pregătirea noii generaţii pentru o carieră în viitor, care pentru mulţi va fi compusă din multe micro-joburi destinate angajaţilor calificaţi, fără şef şi fără companie.

    DECĂDEREA TRADIŢIONALULUI

    Futurologii şi executivii de resurse umane spun că viitoarele slujbe vor fi compuse din mai multe proiecte de lungă durată. „În loc să se identifice cu jobul sau cu descrierea postului, angajaţii îşi vor îmbunătăţi repertoriul cu noi abilităţi în funcţie de ceea ce-l va face mai dorit angajatorilor”, este de părere Jeanne Meister, co-autorul cărţii „The Future Workplace Experience”. 

    Aceasta înseamnă că în viitor tineri vor avea posibilitatea de a fi mai flexibili şi de a face ceea ce doresc, în dauna intrării într-un rol tradiţional precum contabilitate, marketing sau finanţe.

    Precursorul acestei schimbări este deja aici. Se întâmplă tot mai des ca un angajat să îndeplinească mai multe roluri într-o companie, este de părere Esther Rogers, autorul unei publicaţii trimestriale ce are ca subiect principal locul de muncă. „Deja există o problemă cu numele funcţiilor având în vedere atribuţiile tot mai variate ale unui angajat”, spune ea.
    Persoanele cu spirit antreprenorial au de câştigat deoarece noua economie recompensează persoanele cu spirit de iniţiativă, iar cele pasive, ce se complac într-un singur la job în speranţa unei cariere în domeniu vor avea de suferit. Persoanele care sunt dornice să-şi dezvolte propriile surse de venit şi să se conecteze cu semenii lor sunt mai bine poziţionate pentru a profita de numeroasele oportunităţi în aşa-numita „gig economy” (economie bazată pe proiecte, angajamente), conform unei analize realizate de Harvard Business Review.

    Aşadar, tinerii cu cunoştinţe de specialitate şi cei cu spirit antreprenorial au de câştigat, trecând de la locuri de muncă bune la locuri de muncă excelente.

    Ideea de a-ţi construi un portofoliu de abilităţi şi nu o carieră nu este nouă, ci a apărut încă din anii ‘80. Dar, până recent, ideea era mai mult teoretică decât practică din cauza lipsei tehnologiei, este de părere Meister. Acum tehnologia a creat oportunităţi precum Uber, Instacart (livrare de alimente) sau TaskRabbit (site de microjoburi). Microjoburile sunt proiecte care nu necesită foarte mult timp sau efort pentru a fi realizate. Astfel, o persoană va îndeplini mai multe sarcini pentru care va fi plătită de altcineva – nu neapărat o companie.

    Unii vând servicii de traduceri sau dezvoltare web, alţii asamblează mobilier sau oferă lecţii de tenis, în timp ce alţii vin cu oferte de meditaţii la limba franceză, editare foto şi video, actualizarea şi întreţinerea unei pagini web, tehnoredactare etc. Orice pricepere, abilitate poate să devină serviciu prestat, orice pasiune se poate transforma într-o sursă proaspătă de venit. Pentru că piaţa nonformală a muncii înseamnă contactul mult mai rapid între cel care îşi oferă serviciile şi cel care le caută.
    Şi cei care momentan lucrează pe posturi plătite prost, part-time, nu au siguranţă şi nici beneficii, aşa cum este cazul angajaţilor din retail sau din industria serviciilor, vor avea de câştigat. De exemplu, şoferii Uber lucrează în condiţii similare cu ale taximetriştilor, dar, spre deosebire de ceilalţi, au controlul, ei decid cum şi cât lucrează.

    Totuşi, soarta unei persoane care se întreţine făcând doar proiecte pe site-uri de microjoburi precum TaskRabbit, Postmates, Microjoburi.ro nu este seminificativ diferită de ce a unui lucrător într-un restaurant fast-food. Ambii lucrează pe salarii mici, fără beneficii sau fără perspective de viitor strălucite. Diferenţa constă în faptul că tinerii nu visează să aplice la joburile din restaurantele fast-food, dar sunt dispuşi să liciteze pentru microslujbe, parţial pentru că pot face asta când vor şi cum vor.
    Slujbele rele nu vor dispărea în această nouă economie, dar lucrătorii necalificaţi au şansa de a găsi o muncă mai satisfăcătoare.

    Cei mai mari beneficiari ai acestei schimbări vor fi oamenii care în mod tradiţional au fost marginalizaţi de situaţia actuală a mediului de muncă: casnicii, pensionarii, studenţii, oamenii cu dizabilităţi. Acum ei au mai multe şanse să lucreze cum vor şi când vor pentru a genera un venit, pentru a dezvolta abilităţi şi pentru a face ceea ce-şi doresc. Aşadar, cei care până acum nu aveau nicio sursă de venit pot genera venituri; astfel, oamenii nu sunt obligaţi să depindă de altcineva din punct de vedere financiar.

    Potrivit unui raport al companiei de cercetare Gallup, peste 70% dintre muncitorii din SUA nu sunt interesaţi de slujbele lor, iar alte studii în domeniu arată că în rândul angajaţilor există un nivel ridicat de stres ridicat şi o insatisfacţie legată de locul de muncă.

    Aşadar, „gig economy” oferă o alternativă a modelului actual de muncă pentru cei care nu doresc să fie angajaţi full-time sau nu doresc să fie blocaţi în traseul tradiţional al carierei.

    Conceputul de microjoburi nu a rămas doar în sfera online-ului, ci a intrat şi în practica obişnuită a unor companii. Mai multe companii tradiţionale încep să recupereze teren la acest capitol şi oferă proiecte pentru angajaţii lor în regim de freelance.
    De exemplu, atât Cisco cât şi MasterCard testează aşa-numitele „internal mobility platforms“, care le permit angajaţilor să aleagă proiectele care le plac, în loc să rămână într‑un rol mai structurat, spune Jeanne Meister. Astfel, în loc să lucreze doar într-un departament cu un singur supraveghetor, angajaţii sunt încurajaţi să îşi aleagă proiectele următoare pe baza aptitudinilor sau abilităţilor pe care doresc să le dezvolte, ceea ce poate însemna proiecte în alte departamente al companiei. Meister spune că acest concept funcţionează, deşi încă nu există studii despre rentabilitatea sa.

    Google are de ani de zile un proiect asemănător, numit „20% time“, care se traduce astfel: angajaţii sunt încurajaţi să petreacă 20% din timpul lor muncind la alte proiecte decât cele pentru care au fost angajaţi. Angajaţii care nu lucrează neapărat la anumite aplicaţii sau servicii au ocazia să vadă cum este şi să dobândească anumite abilităţi. Câteva produse importante ale Google care au pornit ca proiecte „20% time” sunt Gmail, AdSense sau Google News.

    Michael Stull, vicepreşedinte senior al firmei de consultanţă Manpower Group, spune că tot mai multe firme cer acelaşi lucru. Pentru companii, recompensa este faptul că angajaţii sunt mult mai puţin dispuşi să sară de la o companie la alta, spune futurologul Jacob Morgan, autorul cărţii „The Employee Experience Advantage”. Aceste proiecte pot inspira un spirit antreprenorial şi autonomie într-o companie, explică el,  dar care în schimb ar putea împiedica angajaţii să treacă la o altă companie.

    CREEAREA UNEI CARIERE

    Să alegi unde şi cum să lucrezi poate părea distractiv, nu? Dar când vine vorba de realizarea unei cariere, există dezavantaje la crearea unui portofoliu de joburi, spun experţii.
    Dacă sari constant de la un proiect la altul, schimbarea poate avea efecte negative asupra angajaţilor. Odată cu schimbarea frecventă a joburilor vine şi un dezavantaj: acela de a nu simţi foarte uşor că ai succes, chiar dacă realizezi foarte multe proiecte, spune Michel.

    Un studiu realizat de LinkedIn arată că milenialii schimbă mai des slujbele decât predecesorii acestora, bazat pe actualizarea profilurilor de LinkedIn. Totuşi informaţia nu este infailibilă deoarece persoanele mai în vârstă, din generaţia Baby Boomers, tind să nu actualizeze des profilul de pe reţeaua de socializare şi, în plus, tind să treacă doar cele mai recente slujbe, nu tot ceea ce au făcut când erau tineri. În acest sens, Biroul de Statistică al Statelor Unite ale Americii arată că cei din generaţia Baby Boombers au schimbat la fel de des jobul când erau tineri, ca şi milenialii.

    Trecerea de la un job la altul este privită cu ochi răi, dar acum asta este pe cale să se schimbe. Atât angajaţii, cât şi companiile pot beneficia de aceste schimbări pe piaţa de muncă. Trecerea la un nou job este asociată şi cu o mărire de salariu. Potrivit datelor Legal Technology Solutions, salariul unei persoane creşte cu 8-10% atunci când îşi schimbă jobul. Totuşi banii nu sunt singurul factor motivant, unii acceptând şi salarii mai mici pentru a schimba mediul de lucru.

    O altă problemă legată de acest concept al microjoburilor este lipsa unei identităţi coerente. Cei mai mulţi oameni se identifică prin intermediul slujbelor pe care le practică, ceea ce nu este valabil pentru conceptul de microjoburi.
    Chiar dacă unele companii experimentează, trecerea de la mentalitatea tradiţională în ceea ce priveşte creşterea profesională la cea modernă, bazată pe proiecte, poate avea loc în ani de zile.

    „Cea mai mare barieră în adaptare este mentalitatea”, este de părere Jeanne Meister.
     

  • Cum arată şi cât costă casa proiectată cel mai apreciat arhitect ai Americii – GALERIE FOTO

    Locuinţa are 2.647 de metri pătraţi, trei dormitoare şi se numără printre ultimele proiecte pe care Wright le-a realizat. Cele mai multe dintre piesele de mobilier, proiectate, de asemenea, de marele arhitect sunt incluse în preţul de 1,3 milioane de dolari.  

    Wright a proiectat aproximativ 60 de reşedinţe în ultimii 30 de ani de carieră, începând cu casa lui Jacobs din Wisconsin în 1936. Toate cuplurile care au comandat casele realizate de Wright aveau între 20 şi 30 de ani, inclusiv cei care vând această casă – Paul şi Helen Olfelt,  acum în vârstă de 90 de ani. Olfelts şi cei trei copii ai familiei au preţuit casa în formă de diamant şi au făcut foarte puţine schimbări.  

    În tinereţe, Olfet i-a scris o scrisoare lui Wright, prin care l-a întrebat dacă ar fi dispus la un proiect modest. „Noi ne doream un refugiu faţă de lume, în care puteam să ne bucurăm de natură şi de creativitatea realizată de om în armonie cu natura. Ne doream o casă care prin ea însăşi să ne scoată din monotonie”, povesteşte proprietarul.

  • „Putem spune că am reuşit cu adevărat să influenţăm educaţia în România. Ne dorim mai mult şi vom face mai mult” – Cosmin Mălureanu, directorul Ascendia

    Ultimii cinci ani au însemnat pentru Ascendia focalizarea pe dezvoltarea produselor proprii. Spre exemplu, „EduTeca” este o gamă de software educaţional pentru copii preşcolari, ce constă în 14 produse educaţionale, cu peste 250 jocuri educaţionale pentru tabletă sau licenţă electronică. Numărul de licenţe EduTeca distribuite de la lansarea primei aplicaţii depăşeste 250.000, spune Cosmin Mălureanu. În 2016, Ascendia lansat varianta beta a Dacobots.com, portal educaţional destinat unei categorii mai largi de vârstă – 4-12 ani. Acesta este un portal multicultural si multilingv, prin care li se transmit copiilor, prin joc, varii cunoştinte, în domenii precum matematica, sănătatea, ştiinţa, istoria şi arta. În 2015, Ascendia a câştigat dreptul de a fi furnizor de manuale digitale al Ministerului Educaţiei pentru două loturi – Comunicare în limba română pentru clasele I si a II-a. „Suntem mândri ca sunt şcoli din România în care se învaţă folosind manualele tipărite şi digitale produse de Ascendia. Putem spune că am reuşit cu adevărat să influenţăm educaţia în România. Ne dorim mai mult şi vom face mai mult”, declară directorul companiei. Ascendia activează, de asemenea, în zona corporate, unde oferă soluţii de eLearning companiilor din banking, pharma, asigurări, bricolaj etc. „Deşi avem şi targeturi anuale, la listare (n.red. – Ascendia este listată la BVB din 2016)  am subliniat că avem un plan pe trei ani, care vizează atingerea unor venituri de circa două milioane euro în 2018, din care circa 950 mii euro să fie profit brut. În continuare avem acest target si sperăm ca 2017 să fie un pas important in atingerea lui”, mai spune Cosmin Mălureanu. 

  • Cum susţine Samsung educaţia digitală în România

    Iniţiat în 2013 ca un program educaţional – pilot, dezvoltat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, „Smart Classroom” este unul dintre proiectele principale ale Samsung în acest domeniu – au fost utilate cu tehnologie de ultima generaţie în materie de tablete, E-Board-uri şi Smart TV patru clase în licee din Bucureşti, Timişoara, Iaşi si Constanţa. „Conceptul Smart Classroom este viziunea Samsung pentru o clasă a viitorului. Aceste săli de clasă au fost create pentru a deveni huburi digitale – centre de competenţe digitale pentru profesori şi studenti”, spune Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung. De asemenea, Samsung Electronics România a lansat manuale digitale interactive pentru clasele întâi şi a doua, disponibile pe generaţiile de Smart TV-uri lansate după anul 2014, precum şi pe tablete. Manualele digitale de limba şi literatura română, matematică şi limba engleză, al căror conţinut a fost realizat de Ascendia şi Editura Edu, au fost acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi sunt disponibile gratuit în Smart Hub şi în Galaxy Apps. „Misiunea noastră este de a transforma şi moderniza procesul de educare, convertindu-l într-unul interactiv, interesant şi colaborativ”, mai spune aceasta.  

  • Cea mai importantă schimbare din ultimii ani privind motorul de căutare al Google

    Gigantul american îşi va schimba modul în care afişază căutările astfel încât “să ajute paginile cu conţinut de calitate să urce în clasamentul rezultatelor şi cele care propagă ştiri false să apară mai jos”, a anunţat un reprezentant al companiei pe blogul Google.

    Această schimbare vizează prevenirea unor probleme cum ar fi rezultatele legate de negarea/inexistenţa Holocaustului, care în decembrie 2016 apăreau foarte sus după căutare. Articolul cu pricina care nega existenţa Holocaustului apărea pe un site al unui neo-nazist. 

    Google a fost criticată în ultimele luni fiindca în rezultatele căutarii au figurat foarte sus articole ce promovau teorii ale conspiraţiei şi conţineau o multime de informaţii false. Motorul de căutare se bazează pe algoritmi care au fost îmbunătăţiţi  în ultimii ani, dar are probleme in a diferenţia ştirile de pe site-uri cu renume bun, faţă de cele de pe site-uri îndoielnice.

    Astfel Google a spus că a angajat o echipă de “evaluatori” să evalueze calitatea rezultatelor căutărilor şi a spus că şi-a adaptat algoritmul pentru a promova paginile cu reputaţie bună, cum ar fi surse de ştiri sau site-uri guvernamentale. De asemenea, noua funcţie va permite oamenilor să semnaleze conţinutul inexact, înşelător sau violent.

    Google a pornit în 2015 Digital News Initiative, un proiect menit să susţină publicaţiile şi jurnalismul de calitate. „Google şi publicaţiile media au multe lucruri în comun şi am pornit o discuţie despre cum putem coopera şi lucra împreună. Ne-am gândit cum am putea ajuta industria de ştiri pentru a face faţă tranziţiei către digital“, povesteşte Eero Korhonen, head of strategic relationships, news & publishers în regiunea EMEA al Google. În cadrul  proiectului s-a dezvoltat şi un fond de finanţare a proiectelor jurnalistice inovatoare. Astfel, compania s-a angajat să finanţeze industria media europeană cu 150 de milioane de euro, timp de trei ani.

    Eero Korhonen a venit în România odată cu lansarea celei de-a treia runde de finanţare a proiectelor jurnalistice. În cele două runde precedente, 252 de proiecte jurnalistice digitale din 27 de ţări au primit finanţare în valoare de 51 de milioane de euro. Din România, cinci  au primit finanţare în valoare de 1 milion de euro. „Banii nu sunt oferiţi toţi deodată, ci în tranşe, în funcţie de anumite obiective pe care le stabilim împreună. Vrem să reducem birocraţia la minimum, dar vrem să fim corecţi cu toată lumea”, spune Korhonen. În prima rundă au fost depuse 1.236 de proiecte din 25 de ţări, din care au fost finanţate 124 de proiecte.  În a doua rundă, numărul proiectelor a scăzut la 850, dar au fost mult mai multe proiecte ce ţineau de inovaţie în media; în contrast cu prima rundă, unde multe erau propuneri de subiecte de ştiri. „Rata de acceptare în prima rundă a fost de aproximativ 10%, iar în a doua, în jur de 15%. Prima rundă a fost un proces de învăţare atât pentru noi, cât şi pentru candidaţi. În a doua rundă am făcut lucrurile mai clare şi am primit mai puţine aplicaţii, dar pe subiect”, povesteşte Korhonen.

    Pentru a duce lupta împotriva ştirilor false şi pentru promovarea jurnalismului de calitate, Google implementează un sistem de etichetare a ştirilor false, numit Fact Check. Google va servi în deschiderea listei cu rezultate un panou Fact Checker, conţinând informaţii extrase din site-uri recunoscute pentru publicarea de informaţii verificate şi demascarea ştirilor false. Noua funcţie nu va elimina distribuirea ştirilor false şi jignitoare din Google. În schimb, compania încearcă să educe mai bine utilizatorii cu privire la sursele de informare pe pare le folosesc.

    De asemenea, Facebook a lansat recent o campanie de educare a publicului în identificarea ştirilor false, promovată în 14 ţări cu „scopul de a ajuta oamenii să aibă mai mult discernământ când este vorba de ştiri”. O mişcare în direcţia corectă, dar până când Facebook nu va înceta să recompenseze site-urile de ştiri false cu trafic, situaţia nu se va îmbunătăţi.

  • Un nou termen pentru depunerea proiectelor destinate microîntreprinderilor, finanţate cu fonduri UE

    De asemenea, va fi prelungit şi termenul pentru cererea ajutoarelor regionale de stat şi a ajutoarelor de minimis, de până la un milion euro. Investiţiile eligibile acoperă o varietate de afaceri în sectorul de producţie şi servicii.

    Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a prelungit, până la 13 iulie 2017, oră 15.00, termenul de depunere a proiectelor în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul POR 2016/6/6.1/2 şi POR 2016/6/6.1/2 BI.

    Modificarea a fost determinată de unele dificultăti la înregistrarea, în MySMIS2014, a utilizatorilor noi, care se identifică cu datele personale, se arată în comunicatul ministerului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În luptă cu ştirile false

    Înainte de alegerile prezidenţiale americane un număr important de ştiri false au circulat pe internet şi au devenit virale. Astfel, începând din august 2016 şi până în ziua alegerilor, ştirile false au acaparat tot mai mult spaţiul virtual câştigând un număr de interacţiuni (reacţii, distribuiri şi comentarii) pe Facebook mai mare decât al ştirilor reale. Drept urmare, atât Facebook, cât şi Google au anunţat că şi-au întârit eforturile de a stopa distribuirea şi blocarea ştirilor false menite să manipuleze.

    Google a pornit în 2015 Digital News Initiative, un proiect menit să susţină publicaţiile şi jurnalismul de calitate. „Google şi publicaţiile media au multe lucruri în comun şi am pornit o discuţie despre cum putem coopera şi lucra împreună. Ne-am gândit cum am putea ajuta industria de ştiri pentru a face faţă tranziţiei către digital“, povesteşte Eero Korhonen, head of strategic relationships, news & publishers în regiunea EMEA al Google. În cadrul  proiectului s-a dezvoltat şi un fond de finanţare a proiectelor jurnalistice inovatoare. Astfel, compania s-a angajat să finanţeze industria media europeană cu 150 de milioane de euro, timp de trei ani.

    Eero Korhonen a venit în România odată cu lansarea celei de-a treia runde de finanţare a proiectelor jurnalistice. În cele două runde precedente, 252 de proiecte jurnalistice digitale din 27 de ţări au primit finanţare în valoare de 51 de milioane de euro. Din România, cinci  au primit finanţare în valoare de 1 milion de euro. „Banii nu sunt oferiţi toţi deodată, ci în tranşe, în funcţie de anumite obiective pe care le stabilim împreună. Vrem să reducem birocraţia la minimum, dar vrem să fim corecţi cu toată lumea”, spune Korhonen. În prima rundă au fost depuse 1.236 de proiecte din 25 de ţări, din care au fost finanţate 124 de proiecte.  În a doua rundă, numărul proiectelor a scăzut la 850, dar au fost mult mai multe proiecte ce ţineau de inovaţie în media; în contrast cu prima rundă, unde multe erau propuneri de subiecte de ştiri. „Rata de acceptare în prima rundă a fost de aproximativ 10%, iar în a doua, în jur de 15%. Prima rundă a fost un proces de învăţare atât pentru noi, cât şi pentru candidaţi. În a doua rundă am făcut lucrurile mai clare şi am primit mai puţine aplicaţii, dar pe subiect”, povesteşte Korhonen.

    Pentru a duce lupta împotriva ştirilor false şi pentru promovarea jurnalismului de calitate, Google implementează un sistem de etichetare a ştirilor false, numit Fact Check. Google va servi în deschiderea listei cu rezultate un panou Fact Checker, conţinând informaţii extrase din site-uri recunoscute pentru publicarea de informaţii verificate şi demascarea ştirilor false. Noua funcţie nu va elimina distribuirea ştirilor false şi jignitoare din Google. În schimb, compania încearcă să educe mai bine utilizatorii cu privire la sursele de informare pe pare le folosesc.

    De asemenea, Facebook a lansat recent o campanie de educare a publicului în identificarea ştirilor false, promovată în 14 ţări cu „scopul de a ajuta oamenii să aibă mai mult discernământ când este vorba de ştiri”. O mişcare în direcţia corectă, dar până când Facebook nu va înceta să recompenseze site-urile de ştiri false cu trafic, situaţia nu se va îmbunătăţi.

  • Se deschide un nou concept de mall în România

    Cea mai mare parte a acestui stoc o reprezintă proiectele de tip strip mall, care vor fi livrate în oraşele secundare şi terţiare. La nivel naţional, stocul de spaţii de retail va creşte cu aproximativ 180.000 mp anul acesta, potrivit celui mai recent raport local al Colliers International. Estimările arată că acest stoc va fi relativ uşor absorbit, având în vedere creşterea consumului privat (vânzări cu amănuntul) din ultimul an.

    La nivel european, aşteptările indică o creştere a consumului privat de 2,2% pentru anul 2017, ceea ce înseamnă veşti bune pentru retaileri, arată raportul global EMEA Retail Market Snapshot. Anul trecut, puterea de cumpărare a crescut ca urmare a măririi salariilor şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă, ceea ce a dus la sporirea vânzărilor în zona de retail faţă de 2015 în Uniunea Eropeană şi zona euro, cu 2,8%, respectiv 1,8%. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Luxemburg (14%) şi România (13,3%), acestea fiind urmate de Lituania (6,7%), Polonia (6,4%) şi Marea Britanie (5,5%).

    „Creşterea consumului privat are un dublu efect şi pentru piaţa spaţiilor comerciale din România. Pe de o parte, vânzările înregistrate de majoritatea jucătorilor au crescut cu 20-30% în ultimul an, iar pe de altă parte, funcţionează ca un catalizator pentru piaţă. Astfel, retailerii deja prezenţi vor să se extindă în continuare şi dezvoltă noi concepte pentru a deveni cât mai flexibili şi a acoperi atât oraşe şi centre comerciale mari, cât şi oraşe şi scheme comerciale de dimensiuni mai mici”, explică Daniela Popescu, associate director în cadrul departamentului de retail al Colliers International..

  • BOMBA a explodat: Regele mall-urilor din România este DATOR VÂNDUT. Cui trebuie să dea înapoi sute de MILIOANE de euro

    Sursa de finanţare pentru proiectul din Timişoara este împrumutul luat de la bancă, model pe care, de altfel, Iulian Dascălu l-a urmat şi în cazul celorlalte proiecte pe care le-a ridicat. Bilanţul tuturor investiţiilor pe care omul de afaceri Iulian Dascălu le-a făcut până acum în România a ajuns la un total de 620 de milioane de euro, pentru ansamblurile de retail şi de birouri pe care le-a dezvoltat în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava.

    BOMBA a explodat: Regele mall-urilor din România este DATOR VÂNDUT. Cui trebuie să dea înapoi sute de MILIOANE de euro