Tag: populatie

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    16.098
    numărul de copii născuţi în luna iunie, cu 894 mai mulţi decât în luna mai, însă sporul populaţiei a fost negativ, de 3.186 persoane

    3.200
    numărul de firme înfiinţate în primul semestru de către tinerii întreprinzători prin programul de stimulare a IMM cu finanţări de la stat, în virtutea căruia au fost înfiinţate din 2011 până în prezent peste 14.000 de firme

    5,12 mil.
    numărul total de angajaţi cu contracte de muncă asiguraţi la sistemul public de pensii la 30 iunie, în creştere cu peste 190.000 de persoane faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut şi cu aproape 400.000 mai mare faţă de luna martie 2011

    10.681
    numărul de vehicule noi înmatriculate în iulie, cu 34,27% mai mare decât în iulie 2013, din care autoturismele au reprezentat 8.368, în creştre cu 46,45%

    84,7 mil.
    numărul de turişti străini care au vizitat în 2013 Franţa, comparativ cu 69,8 mil. turişti străini în SUA şi 60 mil. în Spania, acestea fiind cele mai vizitate ţări din lume

    0,7%
    creşterea în iunie a producţiei industriale din UE faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale fiind înregistrate în Ungaria (11,3%), România (9,9%) şi Slovacia (7,5%), iar cele mai mari scăderi au fost raportate de Grecia (-6,9%) şi Malta (-3,8%)

  • INS: Populaţia României a scăzut cu 3.186 de persoane în luna iunie

    În iunie s-au născut 16.098 de copii, cu 894 mai mulţi decât în luna mai şi au decedat 19.284 de persoane, cu 1.619 mai puţine.

    “Sporul natural a fost negativ în luna iunie, de 3.186 persoane (decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii), la fel ca în luna mai (5.699 persoane). Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub un an, înregistrate în luna iunie a fost de 141, în creştere faţă de luna mai (137 decedaţi sub 1 an)”, se arată într-un comunicat de presă al INS.

    La oficiile de stare civilă s-au înregistrat, în iunie, 10.054 de căsătorii, cu 666 mai puţine decât în luna mai, iar numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii 202/2010 a fost de 2.201, cu 75 mai puţine decât în luna precedentă.

    În iunie 2014, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul născuţilor-vii a fost cu 495 mai mic, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 550 mai mic.

    “Sporul natural a fost negativ în luna iunie 2014 (-3186 persoane), la fel ca în luna iunie 2013 (-3241 persoane). Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat a fost cu 2 mai mare decât în luna iunie 2013”, a precizat INS.

    În iunie 2014 au fost încheiate cu 2.102 mai puţine căsătorii decât în aceeaşi lună a anului trecut, iar numărul divorţurilor a scăzut cu 55.

  • VACANŢA la români: Jumătate din populaţie nu pleacă în concediu vara. Câţi români nu au văzut niciodată Marea Neagră

     Potrivit studiului realizat de IRES pe un eşantion de 1.473 de repondenţi, circa 22% dintre români nu au fost vreodată pe litoralul românesc, iar 37% spun că au fost înainte de anul 2000. În acelaşi timp, 14% dintre participanţi afirmă că au fost la Marea Neagră anul trecut.

    O treime dintre cei chestionaţi au indicat că îşi vor lua concediu. Aproape jumătate dintre ei au, în acest an, între 21 şi 30 de zile de concediu, 22% au între 11 şi 20 de zile, 15% au mai puţin de 10 zile, iar 15% peste 31 de zile.

    Circa 12% dintre respondenţii care au în acest an concediu şi-au luat deja zile de concediu: 44% între 1 şi 10 zile, 25% între 11 şi 20 de zile, 17% între 21 şi 30 de zile şi 6% între 31 şi 40 de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Populaţia României SCADE, pentru prima dată după 1968, sub 20 de milioane de locuitori

     “La 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a României era de aproximativ de 19.940.000 de locuitori, fiind primul an după 1989, mai mult, după 1968, cu o valoare sub 20 de milioane. Îmi este foarte greu să spun că este bine sau mai puţin bine. Trebuie să facem studii mult mai profunde pentru a vedea care sunt implicaţiile acestei diminuări a populaţiei pe parcursul celor 25 de ani”, a spus preşedintele INS, la o dezbatere privind problematica demografică a României, organizată cu prilejul aniversării a 155 de ani de statistică oficială în România (Ziua Statisticianului).

    Tudorel Andrei a precizat că în perioada 1 ianuarie 2002 – 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a scăzut cu 1,68 de milioane de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă românii: Veniturile medii ale populaţiei – 2.477 lei pe gospodărie în primele trei luni ale anului

     “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul I 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.477 lei pe gospodărie şi 928 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.034 lei lunar pe gospodărie (762 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 443 lei lunar pe gospodărie (166 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat transmis luni de Institutul Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au reprezentant cea mai importantă sursă de venituri, adică aproape jumătate din veniturile totale ale gospodăriilor.

    La formarea veniturilor gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (24,1%), din agricultură (2,4%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi din proprietate şi vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    900 lei
    salariul de bază minim pe economie, majorat de la 850 lei începând cu 1 iulie, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună

    19,94 mil.
    populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2014, cu 0,4% mai redusă faţă de 1 ianuarie 2013, iar din total aproape 57% din locuitori au vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani, conform INSSE

    23%
    ponderea cetăţenilor români care spun că în localitatea lor există clanuri mafiote/de crimă organizată, în timp ce 26% menţionează grupări de romi cu afaceri ilegale sau care terorizează populaţia , conform unui sondaj IRES

    85%
    ponderea cetăţenilor români care cred că ţara va adera în viitor la zona euro, cu 5% mai mare decât anul trecut, potrivit ultimului Eurobarometru

    85%
    ponderea călătoriilor în interiorul UE în totalul călătoriilor făcute în străinătate în 2013 de către cetăţenii Uniunii

    10,3%
    rata şomajului din UE în luna mai, faţă de 10,4% în aprilie, în timp ce în zona euro a fost de 11,6%, cele mai mari scăderi faţă de mai 2013 fiind consemnate de Ungaria (de la 10,5% la 7,9%) şi Portugalia (de la 16,9% la 14,3%)


     

  • Ungaria va converti toate creditele în valută ale populaţiei în forinţi, până la sfârşitul anului

     El a arătat că nimeni nu poate spune cu certitudine ce costuri vor suporta băncile, având în vedere că acestea vor avea posibilitatea să demonstreze în justiţie corectitudinea contractelor de creditare în valută.

    “Dacă totul va decurge bine, Ungaria va putea spune la revedere împrumuturilor în valută până la Crăciun. Obiectivul este să le convertim în forinţi şi să creăm contracte corecte”, a spus Varga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditul pentru populaţie şi firme s-a redus cu 0,6% în mai, la 216,9 miliarde de lei

     Comparativ cu mai 2013, creditul a scăzut cu 2,1% (-3% în termeni reali), pe seama creşterii componentei în lei cu 7% şi a diminrii componentei în valută exprimată în lei cu 7,7% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,1%), se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Împrumuturile pentru populaţie în lei s-au apreciat cu 1,8%, la 36,58 miliarde lei, pe când cele în valută exprimate în lei au înregistrat un regres de 2,1%, la 65,11 miliarde lei.

    În ceea ce priveşte creditele pentru firme, componenta în lei a crescut cu 0,7%, la 53,27 miliarde lei, iar cea în valută s-a redus cu 1,6%, la 61,96 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât a reciclat România în ultimii zece ani?

    “De ce să arunc gunoiul separat? Nu am unde să pun trei coşuri de gunoi în bucătărie. Apoi, nu găsesc nici container chiar lângă bloc şi trebuie să traversez cu pungile.„ Părerea lui Andrei, 28 de ani, este des întâlnită în rândul celor care nu îmbrăţişează sau nu înţeleg colectarea selectivă. Însă de la acelaşi mod de gândire au pornit şi europenii, unde astăzi colectarea este un obicei firesc. „Când am auzit prima oară de colectarea selectivă, m-am întrebat ce folos are. Nu înţelegeam de ce trebuie să schimb felul cum arunc gunoiul. O prietenă îmi spunea că nici măcar nu are loc în casă pentru aşa ceva. A fost ciudat la început, dar acum totul pare firesc şi puţini sunt cei care uită să separe corect hârtiile de sticla şi PET-urile de gunoiul menajer„, spune Martina, care însă nu e româncă, ci locuieşte în nordul Belgiei. Când aude despre situaţia din România, tânăra nu pare deloc uimită, pentru că acelaşi lucru se întâmpla şi în Belgia, dar acum 15-20 de ani. Oricum, nimic nu se poate întâmpla peste noapte, spune ea, în timp ce pocneşte din degete. „Cert e că acum, când te trezeşti cu abţibildul roşu lipit pe sacul de gunoi şi de pe toată strada ţi l-au lăsat în faţa casei numai pe al tău, ai şi o ruşine faţă de vecini şi te apuci să răscoleşti în sac ca să vezi ce ai aruncat greşit.„ Nimeni nu scapă nepedepsit, dat fiind că cei care ridică gunoiul sunt foarte perspicace. Sunt de regulă doi oameni: o fată care se uită atent în sac ca să vadă dacă nu s-a strecurat ceva nepotrivit şi care decide dacă gunoiul pleacă sau rămâne şi un bărbat foarte solid care ridică sacii colectaţi corect în maşina de gunoi. Iar abţibildul roşu lipit pe saci nu e numai o pedeapsă în faţa vecinilor, pentru că, la trei greşeli, sacul rămâne tot în faţa porţii, dar în plus vine şi poliţia cu o amendă de două-trei sute de euro. În România, povestea e abia la început. Percepţia asupra colectării selective nu e foarte clară, iar mulţi români se întreabă, probabil: „Ce câştig dacă nu mai arunc gunoiul la grămadă?”.

    Circuitul ambalajelor în natură

    Ne întoarcem în timp zece ani. Primele semne ale colectării selective apăreau în legislaţia naţională şi se vorbea în premieră în România de obligaţiile de reciclare şi de valorificare a deşeurilor de ambalaje. Noile reguli vizau firmele şi nu populaţia şi au demarat în 2004, ca urmare a formalităţilor de preaderare la Uniunea Europeană prin însuşirea acquis-ului comunitar. Ţinta iniţială era de reciclare a 15% din deşeurile de ambalaje puse pe piaţă de agenţii economici. Procentele au crescut treptat de la an la an, atât pentru cantităţile totale de ambalaje puse pe piaţă, cât şi pentru fiecare tip de material în parte – plastic, metal, hârtie, carton, sticlă şi lemn -, iar pentru anumite ambalaje, precum PET şi aluminiu, au apărut obligaţii specifice introduse pentru producătorii şi importatorii de bunuri ambalate începând cu anul 2011.

    Companiile puteau fie să gestioneze intern responsabilitatea legală, fie să delege atribuţiile unei organizaţii de transfer care să îi îndeplinească obiectivele. Tot atunci, autorităţile locale era obligate prin lege să creeze cadrul pentru respectarea legii. Cunoscând deja procedura similară din afara ţării, multinaţionalele s-au constituit într-o asociaţie ca să creeze o nouă structură având interesul comun de a respecta hotărârea de guvern. Coca-Cola, Pepsi, Brau Union, Mars, Unilever, Argus şi Ball Packaging au fondat în 2004 Eco-Rom Ambalaje, prima organizaţie de transfer de responsabilitate. „Am mers mai întâi la 11 companii de colectare şi toate s-au arătat interesate. La acea vreme încă funcţiona sistemul de tip REMAT. Ei erau autorizaţi să colecteze deşeuri şi singura cerinţă în plus faţă de ceea ce faceţi în prezent este să separaţi deşeurile de ambalaje„, îşi aminteşte Sorin Cristian Popescu, director general al companiei – „nu erau echipamente de sortare, totul se făcea manual„. Pentru efortul pe care îl făceau să colecteze un deşeu, Eco-Rom suporta 20-25% din costuri, deci s-a creat şi un interes suplimentar de a colecta mai mult aceste deşeuri. Şi piaţa de desfacere era alta în urmă cu zece ani. La nivel naţional existau patru reciclatori de sticlă, 13 de hârtie şi circa zece de plastic, iar metalele mergeau către marile combinate siderurgice, majoritatea închise în anii următori. Cât despre operatorii de salubritate, aceştia spun că abia de câţiva ani au început să colecteze separat deşeuri din teren, sortarea făcându-se până în 2009 în propria curte.

    „La începutul sistemului, gunoaiele se ridicau împreună, deşi erau colectate pe compartimente. Cantităţile nesemnificative de deşeuri făceau afacerea neprofitabilă„, spunea anterior Dan Ceauşescu, directorul companiei de salubritate Urban din Bucureşti. Odată ajunse la sediu, acestea erau totuşi triate în vederea reciclării de către angajaţii firmei, fără ca populaţia să ştie. De atunci volumul a crescut, iar acum cantitatea de gunoi justifică din punct de vedere economic existenţa unor fluxuri separate. Cei de la Romprest declară însă că procesul de implementare este încă în curs, aşadar „nu putem spune că este vorba de o cifră de afaceri, ci mai degrabă de costuri, implementarea precolectării şi colectării selective având ca certitudine doar partea de investiţii„.

    Un alt director al unui operator de salubritate, Zoltan Pasztai de la Ecobihor din Oradea, spune că tot procesul colectării ţine şi de percepţia în rândul populaţiei, care nu s-a schimbat mult – „sunt doar 15% care respectă, restul aşteaptă să fie amendaţi ca apoi să intre în sistem„. Din cifra de afaceri a unui operator de salubritate, colectarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile pot să atingă 35%.

    În urmă cu zece ani, îndeplinirea obligaţiilor României privind deşeurile de ambalaje era zero. Astăzi, Eco-Rom Ambalaje îndeplineşte 71,5% din obligaţia României în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor de ambalaje, conform Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Pe piaţă mai activează alte şapte organizaţii de transfer de responsabilitate care grupează restul de aproape 30%.

    Ileana Dumitru, director juridic şi corporate affairs al Bergenbier, spune că, pentru îndeplinirea obligaţiilor legale de reciclare impuse de UE şi de legislaţia naţională, compania a plătit anul trecut 0,25% din cifra de afaceri, adică sute bune de mii de euro. „Obligaţiile legale ar trebui îndeplinite de toţi subiecţii de drept. Totuşi, companiile îşi pot impune şi propriile ţinte specifice în materie de reciclare, iar apoi să poată capitaliza beneficii de imagine„, spune Dumitru. Ea mai spune că, din evaluările angajaţilor Bergenbier, a reieşit că aceştia tind să fie motivaţi de faptul că o companie este responsabilă şi din punctul de vedere al protecţiei mediului.

    Fireşte, obligaţia producătorilor de ambalaje de a recicla este transformată de către companii într-un instrument de marketing. În cazul îmbuteliatorului Coca-Cola, un exemplu este sticla Dorna, lansată în 2012 ca parte din iniţiativa Coca-Cola HBC de micşorare a cantităţii de materiale folosite la ambalajul apelor companiei. Ambalajele PET ale apelor Dorna şi Dorna Izvorul Alb au fost modificate pentru a fi mai uşoare cu până la 25%, se pot răsuci ocupând astfel mai puţin loc şi, în consecinţă, devin mai uşor de depozitat în vederea reciclării. Anul trecut, fiecare a şasea sticlă de PET pentru produsele CCHBC a fost colectată separat şi reciclată.

    Tatiana Borcan, şefa serviciului de prevenire şi protecţie a mediului din cadrul producătorului de ulei Argus, spune că firmele se pot folosi de tactici care transformă obligativitatea reciclării ambalajelor într-un mod de promovare, precum informaţii legate de impactul deşeurilor de ambalaje după folosirea produsului respectiv, exploatarea minimă a resurselor, efectele pozitive pe care le are un ambalaj reciclat asupra preţului produsului sau crearea de noi locuri de muncă. În medie, 55-60% din ambalajele puse pe piaţă de Argus sunt fabricate din material reciclat. Acest procent reprezintă greutatea paletului de lemn, în general reciclat, şi greutatea ambalajelor produsului. Borcan admite că populaţia tinde să fie oarecum sceptică în ce priveşte cumpărarea unui produs ambalat în material reciclat şi pune această atitudine pe seama slabei informări legate de acest subiect, din care rezultă o nesiguranţă legată de impactul asupra produsului.

    Angajaţii Bergenbier, Coca-Cola HBC şi Argus colectează selectiv gunoiul de la birou de ani buni, însă practica nu a fost adoptată la scară largă în rândul companiilor din România câtă vreme acestea nu au fost stimulate în niciun fel să separe deşeurile. Un moment important în domeniul reciclării a fost atingerea pragului maxim de valorificare a 60% din deşeurile de ambalaje puse pe piaţă în 2013. Pentru anul 2014, obligaţiile legislative se păstrează la nivelul anului precedent. În prezent, există discuţii la nivel european privind creşterea actualelor obligaţii de reciclare începând cu anul 2016.