Din cei 3.390 de militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, în anul 2013, pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare 2.377 de militari, iar alţi 1.013 militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.
Ministerul Administraţiei şi Internelor va pune la dispoziţia Uniunii Europene, a OSCE, a NATO şi a ONU, în anul 2013, un număr de 300 de jandarmi şi poliţişti.
Referitor la implicarea României în eforturile comunităţii internaţionale de reconstrucţie a Afganistanului, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat ca România să contribuie financiar la instruirea, echiparea, finanţarea şi dezvoltarea capacităţilor Forţelor Naţionale Afgane de Securitate anual cu 500.000 de dolari americani, pentru intervalul 2015 – 2017, aceasta fiind contribuţia financiară minimă, stabilită în urma analizei costurilor financiare asumate de partea română.
Referitor la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, CSAT a stabilit ca sarcinile cu privire la evaluarea implementării măsurilor stabilite prin Planul comun de acţiune să revină Guvernului României, până acum acestea aparţinând Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca Guvernul României să coordoneze măsurile de dezvoltare şi operaţionalizare a serviciilor informatice de interes naţional.
CSAT a aprobat, totodată, desfăşurarea în România a Conferinţei Comitetului Militar NATO, mai precis la Sibiu, în perioada 14 – 16 septembrie 2012.
Şedinţa CSAT a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au mai participat prim-ministrul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu, ministrul de interne Ioan Rus, ministrul apărării Corneliu Dobriţoiu, ministrul economiei Daniel Chiţoiu, ministrul justiţiei Titus Corlăţean, secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, directorul SRI George Cristian Maior, directorul SIE Teodor Meleşcanu, şeful Statului Major General, gl-lt. Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Iulian Fota, secretarul CSAT Ion Oprişor şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Bogdan Oprea.
Cele 14 ţări implicate sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite. Avioanele, fabricate de firma americană Northrop Grumann, vor fi folosite la culegerea de informaţii terestre, după cum a explicat preşedintele Traian Băsescu, şi costă 3 mld. euro, dar suma ce îi revine României n-a fost precizată.
În Germania, ţară participantă la acelaşi program (Allied Ground Surveillance, care va începe în 2015 şi va avea principala bază în Italia), suma care va fi alocată pentru achiziţia avioanelor nu numai că a fost dezvăluită, dar a fost şi supusă aprobării comisiei pentru buget a parlamentului. Berlinul va contribui, prin urmare, cu 483 mil. euro, iar unii parlamentari au protestat, conform unor surse citate de Reuters, pentru majorarea participaţiei germane, faţă de o sumă de 400 mil. euro prevăzută iniţial.
Nici suma cu care ar urma să contribuie România din 2015 în Afganistan n-ar fi trebuit să fie dezvăluită, a susţinut preşedintele, deşi ministrul de externe Andrei Marga a spus deja că e vorba de 500.000 de dolari. Motivul invocat de Traian Băsescu a fost că “nu vreau ca statele cu contribuţii mai mari sau cărora li se cer contribuţii mai mari să se întrebe de ce dă România doar atât”.
Unii analişti evrei, citaţi de The New York Times, cred că Shapiro a dorit prin aceasta doar să asigure Israelul că SUA au în continuare o poziţie fermă, în perspectiva discuţiilor din 23 mai pe care marile puteri le vor avea la Bagdad asupra dosarului iranian. Miercuri, reprezentanţii Teheranului şi ai grupului P+5 (Marea Britanie, China, Franţa, Rusia, SUA plus Germania) se vor întâlni la Bagdad spre a discuta despre programul nuclear iranian – a doua întâlnire din acest an, după cea din aprilie de la Istanbul.
Un fost consilier al premierului Netanyahu a apreciat chiar că o declaraţie ce face credibilă opţiunea militară” creşte şansele unei rezolvări paşnice a conflictului.
În paralel, la reuniunea G8 de la Camp David, ţările participante au asigurat sâmbătă că sunt gata să apeleze la stocurile de urgenţă de petrol în această vară, dacă sancţiunile economice contra Iranului vor ameninţa situaţia stocurilor mondiale. Embargoul UE asupra petrolului iranian intră în vigoare în iulie, iar sancţiunile înăsprite impuse de SUA intră în vigoare la sfârşitul lui iunie. Exporturile iraniene au scăzut deja cu mai mult de o cincime în acest an.
Un militar în uniformă şi-a facut apariţia, luni seară, 23 ianuarie, în Piaţa Universităţii, cu declaraţii de susţinere la adresa protestatarilor, afirmând că “s-a săturat de batjocura din această ţară”. El le-a reamintit protestatarilor din piaţă că 24 Ianuarie este Ziua Unirii, i-a îndemnat să nu aibă încredere în clasa politică şi să continue manifestaţiile, precizând n-a venit să scandeze contra preşedintelui Traian Băsescu, pentru că acesta este comandantul suprem, însă “deasupra lui este poporul”.
Militarul s-a recomandat Alexandru Gheorghe, locotenent, în vârstă de 27 de ani, încadrat la Flotila 71 Aeriană Câmpia Turzii. Ofiţer activ de trei ani, Gheorghe lucrează în prezent în structura de protecţie a documentelor clasificate, cu o funcţie asimilată gradului de maior.
“Ştiu exact la ce mă expun venind aici, veţi vedea şi dumneavoastră mâine”, a spus militarul, referindu-se la faptul că va fi pedepsit pentru încălcarea regulamentului militar, care interzice participarea cadrelor militare la mitinguri şi manifestaţii şi părăsirea neautorizată a garnizoanei. El a precizat că avea voie de la superiori să meargă doar până la Sibiu, însă a decis să ia trenul până la Bucureşti, asumându-şi toate consecinţele, şi că nu a mai comunicat cu superiorii săi, ba chiar şi-a dezactivat telefoanele şi le-a scos bateria, de teama de a nu fi ascultat. El a afirmat că exprimă solidaritatea Armatei cu protestatarii şi că vorbeşte în numele unui grup de colegi, cărora le-a şi încredinţat “un document de 12 pagini pe un stick” în caz că el va fi arestat.
Locotenentul a declarat, într-un interviu pentru Antena 3, că a fost inspirat să vină la protest de “gestul pe care l-a făcut Raed Arafat”, care a fost catalizatorul acţiunii lui, şi de faptul că Armata este instituţia în care populaţia are cea mai mare încredere. Într-un interviu pentru Hotnews, Gheorghe a cerut ca “pe buletinele de vot să fie şi Armata şi monarhia constituţională”. Imediat după ce Antena 3 a difuzat interviul cu Alexandru Gheorghe, pe Facebook au apărut mai multe grupuri de susţinere a militarului, tratat ca erou naţional, la fel cum s-a întâmplat cu câteva săptămâni în urmă şi cu Raed Arafat. Unii dintre susţinători l-au propus direct preşedinte al ţării, alţii au chemat la susţinerea lui în stradă. Alţii au intrat în grupurile respective ca să-l critice pentru vedetism, pentru încălcarea neutralităţii politice a Armatei sau au întrebat “ce caută un militar NATO la o televiziune KGB” (aluzie la Antena 3).
CE VOIA GHEORGHE
Pe contul său de Facebook, locotenentul menţionează la “Orientare politică” NO POLITICS ALLOWED OR DESIRED, cu precizarea “NU avem nevoie de politicieni…sunt doar ciuma de pe corpul bolnav al tarii”. Persoanele care îl inspiră sunt generalul Ion Antonescu, Carol de Hohenzollern şi William Wallace, iar printre cărţile preferate figurează “Pădurea spânzuraţilor” de Rebreanu. Pe lista sa de prieteni figurează inclusiv Mişcarea Legionară, Noua Dreaptă Braşov şi Ziarul Tricolorul.
Militarul critică pe Facebook, în aprilie 2011, sistemul dublu de promovare a ofiţerilor, afirmând că “în timp ce unii au muncit 10 ani chinuiţi prin licee militare, academii şi teritoriu să ajungă sublocotenenţi, altora le trebuie doar 4 luni să ajungă locotenent”. Este vorba de aşa-numită filieră indirectă, prin care promovarea ofiţerilor şi a subofiţerilor se poate face şi prin centrele de instruire în arme, ceea ce înseamnă doar câteva luni de pregătire, raportat la filiera directă, cu studii în Academiile Militare şi pregătiri ulterioare care durează ani de zile.
Ulterior, Gheorghe a depus o petiţie către Statul Major General în care reclamă excesul de ofiţeri promovaţi pe filiera indirectă şi cere Armatei să facă cunoscut tuturor unităţilor militare cifrele de şcolarizare aferente filierei directe şi celei indirecte pentru anul în curs, pe specialităţi militare, “asta ca să nu ni se mai arunce praf în ochi cu explicaţia pur fantezistă că Armata formează ofiţeri pe filieră indirectă doar în armele deficitare, arme pe care Academiile Militare de profil nu le pot specializa, cum ar fi armele ce ţin de domeniul juridic, financiar-contabil, medical etc.”.
Locotenentul a postat pe această temă într-un grup de pe Facebook (Cei din singura filieră corectă), însă apoi a reclamat că postările dispar din motive necunoscute de pe grup, “iar mie şi de pe mailul de Yahoo”, aşa încât a decis să transfere documentaţia pe un blog al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Retragere şi în Rezervă (SCMD).
La 25 mai 2011, scrie pe Facebook “Din acest moment, 17.30, 25.05.2011, EU cetateanul ALEXANDRU GHEORGHE, identificat prin CNP 1850318324841, declar ca ma tem pentru viata mea:(” şi le explică prietenilor nedumeriţi că “nu s-a intamplat nimic… inca”, dar că “la asta trebuie sa te astepti atunci cand te lupti cu Sistemul…mai ales unul romanesc si mai ales cel cu care ma lupt eu…mai multe detalii, in curand…mai aveti putintica rabdare, dar orice pentru ROMANIA mea, nu a lor…”
Pe blogul SCMD, un colonel în rezervă îl îndeamnă, în noiembrie, pe Gheorghe să fie vigilent la posibilele înscenări contra sa care ar putea fi orchestrate de “mafia portocalie, infiltrata si in Armata”, pentru a-l elimina din sistem. Locotenentul îi răspunde că are de mult în vedere acest sfat, “mai ales ca am in gestiune o “tona” de documente. Oricum din 25.05.2011, umblu doar cu ochii in patru oriunde as merge si orice as face. Stiu de ce sunt in stare acesti “oameni”, insa nu voi fi nici primul si nici ultimul redus la tacere de-a lungul bataliei istorice pe care unii oameni au dus-o pentru anumite principii, zic eu, destul de inalte in cazul de fata”.
Pentru ziua de marţi, 24 ianuarie sunt anunţate mai multe mitinguri în Capitală, între care şi cel al SCMD, care va începe la ora 11,30 în Piaţa Victoriei, urmat de un marş la sediul TVR. SCMD a anunţat şi că va picheta zilnic Palatul Cotroceni între 25 şi 31 ianuarie. SCMD cere demisia preşedintelui Băsescu şi a Guvernului, alegeri anticipate, demiterea conducerilor TVR şi SRR şi desfiinţarea “instrumentelor politice tip Curtea Constituţională, ANI, DNA, CNSAS”.
“La ultima vizită pe care am făcut-o în Afganistan am întâlnit şi comandanţii de mari unităţi afgane care îşi desfăşurau deja activitatea împreună cu militarii români. Să sperăm că acest proces de transfer al responsabilităţii ne va permite ca în 2013 să ne retragem parte din efectivele aflate în Afganistan”, a afirmat Băsescu.
Preşedintele se întâlneşte luni la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Poul Nyrup Rasmussen, în vederea pregătirii summit-ului NATO ce va avea loc la Chicago în perioada 20-21 mai. România are circa 2.000 de militari staţionaţi în Afganistan.
Un subiect pe care Băsescu îl va discuta cu secretarul general al NATO este conceptul de “Smart Defence”. România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave, înainte de intrarea în NATO, însă conceptul de “Smart Defence” deschide şi posibilitatea ca mai multe state dintr-o zonă să asigure capacităţile aeriene necesare pentru patrularea aeriană pe timp de pace şi pentru intervenţii în afara teritoriului. “Acest lucru ar degreva statele de parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume mai ales acum, în perioadă de criză”, a explicat preşedintele. Spre exemplu, pentru Europa de Est s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat.
De asemenea, România ar putea fi un contributor important în conceptul de “Smart Defence” la securitatea cibernetică. “Avem atâţia hackeri talentaţi, care ar putea fi utilizaţi pozitiv în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor membre NATO, fie că vorbim de sisteme civile sau militare: sistemele băncilor, sistemele companiilor de electricitate, precum şi cele ale Armatei sau cele de comunicaţii interguvernamentale”, a spus şeful statului.
În ceea ce priveşte instalarea elementelor de scut antirachetă la Deveselu, “progresăm în definitivarea aranjamentelor legale”, a anunţat preşedintele. În afara ratificării acordului sunt însă o serie de aranjamente bilaterale care trebuie modificate. România are, din 2005, 18 aranjamente, opt dintre ele sunt valabile aşa cum sunt, alte zece trebuie ajustate şi alte şase noi trebuie să fie negociate cu partenerul american până la jumătatea anului. “Doar v-am dat un exemplu că lucrurile nu sunt foarte simple în ceea ce priveşte asigurarea cadrului legal de funcţionare a structurilor antirachetă de la Deveselu”, a conchis Băsescu.
El le-a reamintit protestatarilor din piaţă că 24 Ianuarie este Ziua Unirii, i-a îndemnat să nu aibă încredere în clasa politică şi să continue manifestaţiile, precizând n-a venit să scandeze contra preşedintelui Traian Băsescu, pentru că acesta este comandantul suprem, însă “deasupra lui este poporul”.
Militarul s-a recomandat Alexandru Gheorghe, locotenent, în vârstă de 27 de ani, încadrat la Flotila 71 Aeriană Câmpia Turzii. Ofiţer activ de trei ani, Gheorghe lucrează în prezent în structura de protecţie a documentelor clasificate, cu o funcţie asimilată gradului de maior.
“Ştiu exact la ce mă expun venind aici, veţi vedea şi dumneavoastră mâine”, a spus militarul, referindu-se la faptul că va fi pedepsit pentru încălcarea regulamentului militar, care interzice participarea cadrelor militare la mitinguri şi manifestaţii şi părăsirea neautorizată a garnizoanei. El a precizat că avea voie de la superiori să meargă doar până la Sibiu, însă a decis să ia trenul până la Bucureşti, asumându-şi toate consecinţele, şi că nu a mai comunicat cu superiorii săi, ba chiar şi-a dezactivat telefoanele şi le-a scos bateria, de teama de a nu fi ascultat. El a afirmat că exprimă solidaritatea Armatei cu protestatarii şi că vorbeşte în numele unui grup de colegi, cărora le-a şi încredinţat “un document de 12 pagini pe un stick” în caz că el va fi arestat.
Locotenentul a declarat, într-un interviu pentru Antena 3, că a fost inspirat să vină la protest de “gestul pe care l-a făcut Raed Arafat”, care a fost catalizatorul acţiunii lui, şi de faptul că Armata este instituţia în care populaţia are cea mai mare încredere. Într-un interviu pentru Hotnews, Gheorghe a cerut ca “pe buletinele de vot să fie şi Armata şi monarhia constituţională”.
Imediat după ce Antena 3 a difuzat interviul cu Alexandru Gheorghe, pe Facebook au apărut mai multe grupuri de susţinere a militarului, tratat ca erou naţional, la fel cum s-a întâmplat cu câteva săptămâni în urmă şi cu Raed Arafat. Unii dintre susţinători l-au propus direct preşedinte al ţării, alţii au chemat la susţinerea lui în stradă. Alţii au intrat în grupurile respective ca să-l critice pentru vedetism, pentru încălcarea neutralităţii politice a Armatei sau au întrebat “ce caută un militar NATO la o televiziune KGB” (aluzie la Antena 3).
CE VOIA GHEORGHE
Pe contul său de Facebook, locotenentul menţionează la “Orientare politică” NO POLITICS ALLOWED OR DESIRED, cu precizarea “NU avem nevoie de politicieni…sunt doar ciuma de pe corpul bolnav al tarii”. Persoanele care îl inspiră sunt generalul Ion Antonescu, Carol de Hohenzollern şi William Wallace, iar printre cărţile preferate figurează “Pădurea spânzuraţilor” de Rebreanu. Pe lista sa de prieteni figurează inclusiv Mişcarea Legionară, Noua Dreaptă Braşov şi Ziarul Tricolorul.
Militarul critică pe Facebook, în aprilie 2011, sistemul dublu de promovare a ofiţerilor, afirmând că “în timp ce unii au muncit 10 ani chinuiţi prin licee militare, academii şi teritoriu să ajungă sublocotenenţi, altora le trebuie doar 4 luni să ajungă locotenent”. Este vorba de aşa-numită filieră indirectă, prin care promovarea ofiţerilor şi a subofiţerilor se poate face şi prin centrele de instruire în arme, ceea ce înseamnă doar câteva luni de pregătire, raportat la filiera directă, cu studii în Academiile Militare şi pregătiri ulterioare care durează ani de zile.
Ulterior, Gheorghe a depus o petiţie către Statul Major General în care reclamă excesul de ofiţeri promovaţi pe filiera indirectă şi cere Armatei să facă cunoscut tuturor unităţilor militare cifrele de şcolarizare aferente filierei directe şi celei indirecte pentru anul în curs, pe specialităţi militare, “asta ca să nu ni se mai arunce praf în ochi cu explicaţia pur fantezistă că Armata formează ofiţeri pe filieră indirectă doar în armele deficitare, arme pe care Academiile Militare de profil nu le pot specializa, cum ar fi armele ce ţin de domeniul juridic, financiar-contabil, medical etc.”.
Locotenentul a postat pe această temă într-un grup de pe Facebook (Cei din singura filieră corectă), însă apoi a reclamat că postările dispar din motive necunoscute de pe grup, “iar mie şi de pe mailul de Yahoo”, aşa încât a decis să transfere documentaţia pe un blog al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Retragere şi în Rezervă (SCMD).
La 25 mai 2011, scrie pe Facebook “Din acest moment, 17.30, 25.05.2011, EU cetateanul ALEXANDRU GHEORGHE, identificat prin CNP 1850318324841, declar ca ma tem pentru viata mea:(” şi le explică prietenilor nedumeriţi că “nu s-a intamplat nimic… inca”, dar că “la asta trebuie sa te astepti atunci cand te lupti cu Sistemul…mai ales unul romanesc si mai ales cel cu care ma lupt eu…mai multe detalii, in curand…mai aveti putintica rabdare, dar orice pentru ROMANIA mea, nu a lor…”
Pe blogul SCMD, un colonel în rezervă îl îndeamnă, în noiembrie, pe Gheorghe să fie vigilent la posibilele înscenări contra sa care ar putea fi orchestrate de “mafia portocalie, infiltrata si in Armata”, pentru a-l elimina din sistem. Locotenentul îi răspunde că are de mult în vedere acest sfat, “mai ales ca am in gestiune o “tona” de documente. Oricum din 25.05.2011, umblu doar cu ochii in patru oriunde as merge si orice as face. Stiu de ce sunt in stare acesti “oameni”, insa nu voi fi nici primul si nici ultimul redus la tacere de-a lungul bataliei istorice pe care unii oameni au dus-o pentru anumite principii, zic eu, destul de inalte in cazul de fata”.
Pentru ziua de marţi, 24 ianuarie sunt anunţate mai multe mitinguri în Capitală, între care şi cel al SCMD, care va începe la ora 11,30 în Piaţa Victoriei, urmat de un marş la sediul TVR. SCMD a anunţat şi că va picheta zilnic Palatul Cotroceni între 25 şi 31 ianuarie. SCMD cere demisia preşedintelui Băsescu şi a Guvernului, alegeri anticipate, demiterea conducerilor TVR şi SRR şi desfiinţarea “instrumentelor politice tip Curtea Constituţională, ANI, DNA, CNSAS”.
Bateria ataşată permite alimentarea ataşamentelor robotice ce au fost fixate pe corpul insectelor. Reuşita a fost finanţată de aripa de cercetare a armatei americane, DARPA, constituind un pas înainte spre ziua în care insectele vor putea fi dotate cu aparate de înregistrare, senzori şi alte dispozitive electronice ce vor permite folosirea acestora ca mini-spioni.
“Albinele au fost folosite pentru detectarea minelor şi a armelor de distrugere în masă. Programul nostru are ca scop conceperea de tehnologii care să permită preluarea controlului asupra locomoţiei insectelor, aşa cum hăţurile sunt necesare pentru a controla locomoţia cailor”, se explică pe site-ul DARPA.
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a prezentat, vineri, la MAE principalele dispoziţii ale Acordului. Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă. Discuţiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton.
Principalele prevederi ale acordului privind amplasarea scutului la Deveselu:
• Baza rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia suverană a României
• România va stabili un spaţiu aerian restricţionat în jurul bazei
• Numărul membrilor forţei SUA în Baza de la Deveselu nu poate depăşi 500 de persoane
• SUA vor utiliza, “în măsura posibilului”, cetăţeni şi firme româneşti pentru contracte la Deveselu
• România nu îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile în afara teritoriului său
• România şi SUA îşi împart costurile pentru bază
• Statele Unite vor avea autoritate exclusivă asupra operaţiunilor.
“In cursul dupa-amiezii zilei de joi, 16 iunie, plutonierul
Nicusor Bica, din Batalionul 26 Infanterie, aflat in misiune in
Afganistan, a fost ranit usor in zona ochilor . Subofiterul executa
o misiune de cercetare terestra pentru securizarea unei cai de
acces, moment in care s-a produs deflagratia unui dispozitiv
exploziv improvizat. In urma suflului exploziei, i-au fost afectati
ochii, fiind necesara interventia echipei medicale si evacuarea
acestuia la Spitalul Militar din Kandahar pentru investigatii
suplimentare si tratament de specialitate”, se arata intr-un
comunicat. Ministerul precizeaza ca in prezent, starea de sanatate
a militarului este stabila, nefiindu-i pusa in pericol viata.
“In urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat,
caporalul a fost grav ranit, fiind transportat de urgenta cu un
elicopter echipat MEDEVAC la Spitalul Militar din baza Lagman
pentru ingrijiri medicale. Cu toate eforturile depuse de personalul
medical pentru salvarea vietii sale, caporalul Marinescu a
decedat”, se arata in comunicat. Militarul avea 28 de ani si era
necasatorit. “Ministrul Apararii Nationale Gabriel Oprea a semnat
ordinul de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a
caporalului Catalin-Ionel Marinescu, care si-a sacrificat viata sub
culorile Drapelului national, savarsind acte de devotament
exceptional in timpul executarii misiunii in teatrul de operatii
din Afganistan”, potrivit MapN.
