Tag: mall

  • Mall-urile si Nokia salta preturile terenurilor din Cluj

    Aparitia marilor centre comerciale in Cluj (Polus Center si Iulius Mall) a inflamat preturile terenurilor din zona. Polus Center a reusit performanta de a ridica preturile terenurilor din jur de patru ori intr-o perioada extrem de scurta (de la 60 euro/mp la 250 euro/mp) iar Iulius Mall de 3,5 ori (de la 200 euro/mp la 700 euro/mp). In acelasi timp, datorita marii investitii Nokia in localitatea Jucu preturile din zona au explodat, valoarea acestora crescand de la 1-5 euro pe metru patrat pana la 15-50 euro pe metru patrat.

    Potrivit agentiei, cele mai cautate zone pentru constructia caselor sunt Borhanci, Mihai Romanu, Floresti, iar pentru blocuri atentia dezvoltatorilor se indreapta spre Manastur (Faget), Buna Ziua, Floresti, Baci, Grigorescu, Gheorgheni si Borhanci in cazul proiectelor mari. Pentru proiectele mai mici sunt preferate doar zonele cu asfalt din cartiere, precum Floresti sau Baci. Insa in Manastur, in timp ce in zonele Grigorescu si Gheorgheni oferta e limitata, dezvoltatorii de proiecte mari neavand posibilitatea sa construiasca in aceste zone.

    Pentru constructia de spatii comerciale se prefera arterele principale, eventual cu vad pietonal, cum ar fi Calea Turzii, Someseni (str Traian Vuia), B-dul Muncii si Str. Avram Iancu din Floresti, iar pentru constructia de hale, terenurile cu front la centura se afla pe primul loc in preferintele marilor companii.

  • Pana in 2010, Romania va avea peste 80 de mall-uri

    Acum manevram carucioarele prin 21 de centre comerciale in intreaga tara. Peste 300.000 de metri patrati doar pentru cumparaturi.

    Investitiile sunt de peste 2 miliarde de euro intr-un milion de metri patrati. Pe santiere se lucreaza intens. Marile orase precum Iasiul fiind la concurenta cu Bucurestiul.

    La targul international MAPIC, de la Cannes, au fost premiate proiecte precum cel de reconstructie a zonei istorice din spatele Palatului Culturii din Iasi. Marile branduri au inchiriat deja spatii in viitoarele mall-uri.

    Detalii aici

  • Recordul Iulius Group

    Iulius Mall Cluj, cel mai mare centru comercial dintre cele trei, are o suprafata totala de 155.000 mp si o suprafata inchiriabila de 40.500 mp, din care peste 70% a fost contractata de companii internationale. Cu mall-ul din Cluj, care a implicat o investitie de circa 75 de milioane de euro, suprafata inchiriabila totala aflata sub controlul Iulius Group creste la circa 100.000 mp, prag care va fi depasit odata cu realizarea urmatoarelor investitii ale retelei, de peste 90 de milioane de euro, pentru dublarea suprafetei Iulius Mall (ceea ce inseamna inca 65.000 mp suprafata inchiriabila) si deschiderea unui nou centru la Suceava. Mall-ul din Cluj este asteptat sa genereze vanzari anuale de circa 100 de milioane de euro si sa atraga anual 10 milioane de vizitatori. La 10 noiembrie, in ziua inaugurarii, centrul comercial a avut 160.000 de vizitatori.

  • Eurisko: 60% din proiectele de mall-uri nu se vor face

    Succesul unui centru comercial va fi dat de mixul de clienti, iar "mixul de clienti se face inca din faza de proiectare", a declarat Radu Lucianu, in cadrul unei prezentari sustinute la Zilele Biz.

    In Romania este o inflatie de centre comerciale, fiind orase mai mici care au anuntate patru sau chiar sase proiecte, in timp ce in Bucuresti sunt mai mult de 15 proiecte de mall-uri (anuntate, finalizate sau in lucru).

    Analistii spun ca nu toate aceste centre comerciale vor supravietui, iar unele chiar nu se vor face deloc si ca primul faliment in real-estate va veni in sectorul de retail (citeste si Primul mare faliment al unui mall)

    In schimb, piata de retail se va aseza abia in zece ani, apreciaza Lucianu, deoarece sunt si orase sub 100.000 de locuitori care trebuie atacate. Pana acum, dezvoltatorii s-au concentrat aproape exclusiv pe orasele cu peste 100.000 de locuitori. "Dezvoltatorii isi pot adapta proiectele pentru orasele mai mici", spune partenerul Eurisko.

  • Baneasa Shopping City, inchiriat 100%

    "Mai mult de 50% din suprafata inchiriabila a viitorului mall va imbogati piata romaneasca cu branduri noi de moda. Peek & Cloppenburg, Inditex (cu marci ca Bershka, Massimo Dutti, Oysho, Pull & Bear, Stradivarius, Zara, Zara Home) si Azadea Group (cu brandurile Piazza Italia, Oviesse, Colours & Beauty, Salsa Jeans, Xanaka, Sunglass Hut, Andre) sunt cele trei ancore ale Baneasa Shopping City" se arata in comunicat.

    Baneasa Shopping City va fi inaugurat in primavara, dupa o investitie de 150 de milioane de euro. Constructia centrului comercial este acum in plin proces de finalizare.

    "Sistemele de ventilatie si de alimentare cu electricitate de pe toata suprafata centrului comercial sunt in curs de asamblare, iar parcarea exterioara a mall-ului este construita in procent de 90%. Incepand cu 15 noiembrie, chiriasii au inceput preluarea spatiilor inchiriate pentru amenajarea magazinelor. Intre timp, noi deja am demarat procesul de finisare a cladirii", a afirmat Ali Ergun Ergen – Administrator si Retail Development Manager al Baneasa Developments.

    Baneasa Shopping City va avea 85.000 mp suprafata inchiriabila, care va gazdui peste 220 magazine, restaurante, unitati de servicii si distractie. Baneasa Shopping City este parte integrata a Zonei Comerciale Baneasa – parc de retail intins pe o suprafata de 450.000 mp, in acre mai sunt magazine precum IKEA, Carrefour, impreuna cu galeria comerciala Feeria, Metro, Bricostore sau Mobexpert.

    Zona Comerciala Baneasa este parte integrata in proiectul Baneasa, cel mai mare proiect de dezvoltare urbana mixta din Sud-Estul Europei. Proiectul Baneasa acopera o suprafata de peste 220 de hectare si reprezinta o investitie totala de peste 1.8 miliarde de euro. Pe langa zona comerciala, proiectul Baneasa va oferi intre 4.500 si 5.000 unitati locative si un parc de afaceri, Baneasa Business &Technology Park, care va incorpora peste 160.000 mp spatii de birouri.

  • Primul mare faliment al unui mall

    Unul dintre cele mai scumpe avioane McDonell Douglas MD-80 din lume decola martea trecuta in jurul pranzului de pe aeroportul Otopeni. Nu era insa vorba de o versiune de lux a avionului care nu depasea in mod normal 50 de milioane de dolari si nici macar de vreo comanda speciala din partea unui seic, ci era cursa de linie care ii ducea de la Bucuresti la Nisa pe cativa dintre cei mai mari proprietari si dezvoltatori imobiliari din Romania. Shimon Galon, seful GTC Romania, si Reuven Havar, directorul general al Africa Israel Romania, top managerii Bucuresti Mall si Plaza Romania, precum si alti investitori ale caror proiecte insumate (finalizate sau aflate pe teava) treceau de trei miliarde de euro aveau aceeasi tinta – Palais des Festivals et des Congrès de la Cannes, unde are loc in fiecare an MAPIC, cel mai important targ de mall-uri si proiecte comerciale din Europa.
    Iar daca pana acum trei-patru ani dezvoltatorii romani ajungeau la MAPIC mai mult pentru a vedea care sunt tendintele si pentru a atrage finantari pentru proiectele lor, in ultimii doi ani comunitatea de afaceri din Romania este printre cele mai bine reprezentate.

    Doar ca numarul mare de centre comerciale anuntate pe termen mediu a generat o mare problema pentru retailerii de imbracaminte si incaltaminte. Cu aproape o suta de mall-uri in plan pentru Bucuresti si celelalte orase din tara, cum poti alege cea mai buna destinatie? "Suntem intr-un moment in care vrem sa deschidem rapid magazine, ne intereseaza o dezvoltare cat mai accelerata a retelei, dar nu stiu ce sa alegem, avem propuneri pentru proiecte care in unele cazuri sunt situate la doar o aruncatura de bat unul de celalalt." Aceasta este dilema lui Markus Pinggera, director de expansiune al Deichmann, unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de incaltaminte si marochina rie din Europa. El da exemplul Aradului, unde sunt in plan 7-8 proiecte, "unele foarte frumoase, dar cu toate acestea nu am semnat nicaieri pentru ca astept sa vad unde vor semna si alti retaileri importanti".
    Cu alte cuvinte, considera analistii imobiliari, mall-urile care vor convinge cat mai repede primele nume mari din retail sa intre ca ancore vor atrage ca un magnet si brandurile care acum sunt in expectativa. Asteptarea din prezent este intr-un fel inversarea situatiei de acum 3-4 ani, cand retailerii care doreau sa intre pe piata roma neasca mergeau tinta la cele cateva centre comerciale noi cu o suprafata de macar 20.000 de metri patrati. Iar intrarea lor intr-un astfel de centru comercial, chiar daca insemna plata unor chirii foarte ridicate, era un succes aproape garantat.

    A fost cazul Bucuresti Mall, primul proiect comercial de tip mall din Romania unde au intrat pentru prima data branduri internationale precum Marks & Spencer sau Debenhams, dar si cazul Plaza Romania, unde s-a deschis in toamna anului 2004 primul magazin Zara de pe piata. "Am avut foarte multe cereri si avem in continuare o lunga lista de asteptare, chiar daca am extins de-a lungul timpului suprafata de la Bucuresti Mall si avem planuri de extindere si pentru Plaza Romania“, spune Radu Tanasescu, director operational al Anchor Grup, parte a grupului turcesc Fiba, care opereaza cele doua mall-uri din Bucuresti.
    Avantajul primului venit pe acest segment al pietei imobiliare romanesti a permis operatorului celor doua mall-uri sa contabilizeze doar anul trecut un profit net de aproximativ 17 milioane de euro la afaceri de aproape 34 de milioane de euro.

    Numai ca in timp ce compania turca s-a limitat la Capitala, alti investitori, precum omul de afaceri Iulian Dascalu, au mizat pe orasele de provincie. Dascalu, proprietarul grupului Iulius, a ajuns in prezent sa detina trei mall-uri in Iasi, Timisoara si Cluj, un alt proiect fiind deja anuntat pentru Suceava. "Ma intereseaza si alte orase din tara si nu doar spatiile comerciale, ci proiecte integrate, cum este cazul Palas – pe care il dezvoltam la Iasi in zona centrala“, spune omul de afaceri, in timp ce incearca sa cuprinda macheta proiectului cu care a fost prezent la targul imobiliar de la Cannes.

    "Un proiect livrat in fiecare an sau la doi ar fi foarte bine pentru noi, iar in primavara sper sa prezentam inca un proiect care va fi chiar mai mare decat Palas“, adauga Dascalu. Cu o valoare a proiectelor viitoare, aflate in diferite stadii de dezvoltare, de peste jumatate de miliard de euro potrivit propriilor estimari, Dascalu va avea insa de facut fata concurentei reprezentate de mari dezvoltatori internationali, precum Africa Israel, Globe Trade Center (GTC) sau Plaza Centers si a unor investitori romani, mai mult sau mai putini cunoscuti, precum Dan Adamescu (proprietarul Unirea Shopping Center din Capitala), care are in plan proiecte comerciale in Brasov si alte orase din tara, sau Dan Calin Nistor, care va demara pana la sfarsitul acestui an constructia unui mall de aproximativ 30 de milioane de euro la Cluj. Insa numarul dezvoltarilor viitoare anuntate este cu mult mai mare, rapoartele de piata ale principalilor consultanti imobiliari vorbind de 80-90 sau chiar 100 de mall-uri.

  • Si in retail se pregateste un faliment

    "Nu cred ca se poate spune ca este vorba de faliment pentru ca in retail nu se poate spune faliment, ci conversie a spatiului. Dar cel putin un proiect major se va afla in aceasta situatie incepand cu 2010", este de parere Razvan Gheorghe, directorul general al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Romania, prezent la targul international pentru proiecte comerciale MAPIC care se desfasoara saptamana aceasta la Cannes.

    El estimeaza la aproximativ un milion de metri patrati stocul de spatii comerciale ce urmeaza a fi livrat doar in Bucuresti in urmatorii trei ani. In plus, aproape fiecare oras din tara are in proiect cel putin un centru comercial.

    Avantajul primului venit l-au avut insa pana acum investitorii locali, precum omul de afaceri Iulian Dascalu, care a ajuns sa detina in proprietate 3 centre comerciale de tip mall in Iasi, Timisoara si Cluj, alte complexe comerciale fiind programate pentru Suceava, dar si un proiect de anvergura – Palas Iasi. Acesta va implica investitii totale de peste 200 mil. euro si va include, pe langa spatii comerciale si o zona rezidentiala, cladiri de birouri si o zona dedicata hotelurilor. Lucrarile de constructie au inceput, iar finalizarea proiectului este asteptata, potrivit oficialilor grupului, in circa 3 ani.

    Proiectul a castigat la MAPIC premiul Estates Gazette Retail & Future Project Award pentru centre comerciale cu o suprafata de peste 20.000 de metri patrati. Centrul comercial Akademia ce urmeaza sa fie dezvoltat in Cluj de Nisco Invest a primit la randul sau un premiu EG Retail and Future Project, insa pentru proiecte cu o suprafata comerciala sub 20.000 de metri patrati. Constructia proiectului Akademia Center va demara la sfarsitul acestui an, iar lucrarile se vor finaliza in 2009, potrivit estimarilor companiei.

    Cu circa 100 de proiecte comerciale anuntate pentru urmatorii ani, principala problema ridicata pana acum de marii retaileri – lipsa spatiilor comerciale – care facea imposibila o expansiune rapida, pare rezolvata.
    "Avem in plan un ritm rapid de expansiune, obiectivele noastre fiind de aproximativ 60 de magazine", spune Alain Bichler, responsabil pentru extinderea Benetton in sudul si estul Europei.
    El vizeaza pentru extindere nu doar centrele comerciale de tip mall, ci si asa numitul high-street retail, adica aleile comerciale importante dintr-un oras, precum Calea Victoriei in Bucuresti, unde sunt in general pozitionate marci din gama medie si superioara.

    Aceeasi strategie de extindere agresiva o are si retailerul de incaltaminte Deichmann, unul dintre cei mai mari jucatori din Europa, care mizeaza pe o crestere accelerata a veniturilor populatiei in urmatoarea perioada.
    "Acum cheltuielile romanilor pentru produsele pe care le vindem noi – incaltaminte si alte produse de marochinarie -sunt de 20 de euro pe an, in timp ce in alte tari, precum Polonia sau Cehia, valoarea este cel putin dubla", este de parere Markus Pingerra, director de expansiune in cadrul Deichmann. In aceste conditii pare naturala decizia marilor dezvoltatori de a intra pe piata spatiilor comerciale.
    "Imi pare rau ca nu am venit mai devreme in Romania, pentru ca acum este foarte usor sa iei o astfel de decizie", adauga Reuven Havr, director general al AFI Europe, parte a grupului Africa Israel, companie care dezvolta proiectul Cotroceni Park din Capitala si are in plan alte proiecte in orase de provincie precum Arad.

    "Acesta (Arad – n.red) este poate cel mai bun exemplu de oras unde sunt in plan mult prea multe proiecte comerciale. Sunt vreo opt in proiect si sunt convins ca mai mult de 1-2 nu au cum sa reziste", este de parere reprezentantul Benetton.

    Editia din acest an a MAPIC, unul dintre cele mai importante targuri imobiliare in domeniul comercial din lume, a adus un numar record de proiecte din Romania. Practic, fiecare dezvoltator important si consultant imobiliar activ pe piata locala a venit la MAPIC pentru a-si promova proiectul in incercarea de a atrage nume importante din domeniul retailului.

    Cititi mai multe despre editia de anul acesta a MAPIC in editia de saptamana viitoare a BUSINESS Magazin.

  • Romania, 3,57 mp de spatii comerciale in 2011

    Dezvoltarea centrelor comer­ciale mari va atrage noi branduri internaţionale de modă şi va contribui la intensificarea concurenţei în acest domeniu, spun autorii studiului citat. Companii de renume precum Peek&Cloppenburg, Baltika, Next, Stradivarius, Bershka, Oysho, Oviesse, Hervis şi New Yorker şi-au anunţat deja intrarea pe piaţa din România, iar venirea lor ar putea fi în detrimentul unor branduri autohtone sau al produselor fără marcă. De altfel, previziunile arată că, în următorii şase ani, piaţa îmbrăcăminţii din România va înregistra un ritm cumulat de creştere de 12%. O creştere de 13% este atribuită modei feminine, în timp ce piaţa confecţiilor pentru bărbaţi va avansa cu 11%.
    Românii cheltuiesc pentru haine de zece ori mai puţin decât britanicii. În prezent, britanicii, austrie­cii şi italienii cheltuiesc cel mai mult pe îmbrăcăminte, la nivelul Uniunii Europene cheltuielile acestora sunt de zece ori mai mari decât ale românilor. Producţia de îmbrăcăminte din România a scăzut, în ultimii trei ani, re­pre­zentând anul trecut 3,3% din totalul producţiei industriei prelucrătoare. Vân­zările de retail ale produ­selor nealimentare au înre­gistrat o creştere de 22,4%, cel mai redus ritm de pe piaţa de retail din România. În perioada 2003-2007, piaţa îmbrăcăminţii a reprezentat 12,5% din retailul cu produse nealimentare şi a înregistrat un ritm cumulat de creştere de 17%. Anul trecut, vân­ză­rile de îmbrăcăminte pentru femei au avut o pondere de 60% în totalul pieţei de profil. Segmentul produselor ieftine a continuat să predomine, anul trecut, cu o cotă de piaţă de 35%, deşi, în ultimii doi ani, a avut o tendinţă descendentă.

    Aflati mai multe detalii pe www.gandul.info

  • Un mall mai mic

    Un mall nu trebuie sa fie neaparat foarte mare, ci trebuie sa aiba exact dimensiunea de care au nevoie cumparatorii pe care ii tintesti“, explica intr-o discutie cu BUSINESS Magazin Ibrahim Paksoy, directorul general al Anchor, compania din Turcia care a deschis in capitala Bucuresti Mall si Plaza Romania. Paksoy sustine insa ca un mall trebuie sa ofere o combinatie buna de magazine – din cat mai multe domenii sau dintr-un anume domeniu, o zona de alimentatie suficient de mare si eventual clar delimitata, precum si multe alte zone de servicii. „Si aceasta nu este totul: fiecare segment trebuie sustinut de cel putin doi sau trei competitori, deoarece cumparatorul vrea branduri si varietate“, explica Paksoy strategia comerciantilor in mall-urile Anchor.

    Daca insa o astfel de strategie poate fi pusa in aplicare intr-un mall de peste 100.000 de metri patrati (Bucuresti Mall are 100.000 de metri patrati, iar Plaza Romania 104.000 de metri patrati), la un centru comercial de mici dimensiuni problema se pune in termeni mai complicati, in primul rand deoarece proprietarul vrea un mix bun de chiriasi, pentru a se putea numi mall.

    „La o suprafata de 5.000 de metri patrati, se poate aduce un mix bun de chiriasi, dar asta va face ca fiecare segment sa fie destul de slab reprezentat“, spune Costel Alecu, directorul diviziei de spatii comerciale a agentiei imobiliare Regatta, care a fost reprezentantul exclusiv al centrului comercial Grant din cartierul bucurestean Crangasi. Dezvoltat in 2005 de un grup de investitori romani (dintre care cel mai vizibil si mai implicat a fost Gabriel Lucov, actionar la Parcarea Dalli), Grant Shopping Center a fost construit pe un teren concesionat pe o perioada de 49 de ani de la Primaria sectorului 6 si a necesitat o investitie de 2,5 milioane de euro.

    Grant Shopping Center a avut insa ghinion. La inceputul acestui an, aproape exact la un an de la lansare, la centrul comercial din Crangasi a izbucnit un incendiu care nu numai ca a distrus o parte din marfa de acolo, dar a facut si ca majoritatea chiriasilor sa se retraga. „Daca ar fi ars un centru comercial ajuns la maturitate, cu o clientela si cu chiriasi stabili, problema nu era atat de mare“, spune Costel Alecu. Si aceasta deoarece lucrarile de reparatii au durat putin – in jur de doua luni -, dar centrul comercial inca nu s-a redeschis. Gabriel Lucov spune insa ca Grant Shopping Center se va redeschide saptamana viitoare, desi deocamdata are un grad de ocupare a spatiilor de doar 75%. „Vom relua o campanie publicitara outdoor in perimetrul de care suntem noi interesati (cartierele Crangasi si Giulesti) si speram ca in maxim doua luni sa depasim 90% grad de ocupare, iar atunci vom organiza un concert“, explica Lucov. Gabriel Lucov spune ca o parte din actualii chiriasi sunt dintre cei care au fost si anul trecut prezenti in centrul comercial. Doar o parte insa, deoarece oficialul Regatta spune ca o parte din chiriasi nu erau multumiti de prezenta lor acolo. „Numarul de vizitatori nu prezenta cifre foarte mari, desi se poate spune ca erau satisfacatoare pentru inceput“, spune Costel Alecu.

    In 2005, cand au inceput contractarile, spatiile din centrul comercial costau 30 de euro pe metrul patrat. Insa brandurile pe care Regatta le-a adus in Crangasi drept „carlig“ pentru dezvoltarea magazinului (Ana Pan, Angst, Orange, Vodafone) au platit „mult mai putin“, dupa cum spune Costel Alecu. Totusi, oricat de putin ar plati, unele nu se vor mai intoarce: „Nu am avut un trafic si venituri care sa motiveze in acest moment intoarcerea“, au comunicat reprezentantii Ana Pan. Acestia adauga ca pregatesc deschiderea a doua noi magazine in alte locuri. Costel Alecu spune ca va incerca totusi sa-i atraga atat pe vechii chiriasi, cat si pe altii noi. Insa nici Regatta nu va mai fi partener exclusiv al proiectului: „Nu ne-a mai interesat sa intram ca agent exclusiv acolo“ – spune Alecu. Gabriel Lucov spera insa ca relansarea ii va aduce o cifra de afaceri cu 50% mai mare pentru 2008 (care va fi an plin) fata de cat a avut in 2006. „Ne bazam pe o prezenta mai buna a comerciantilor de imbracaminte, dar si de magazine electronice“, explica Lucov.

    Daca Grant Shopping Center se va baza pe consumatorii cu venituri mici spre medii din cartierele Crangasi si Giulesti, un mall tot de 5.000 de metri patrati situat intr-o zona populata de locuitori cu venituri mai mari are totusi probleme similare, mai precis legate de numarul mic de vizitatori. Oficialii Jolie Ville, primul proiect de pe piata romaneasca al grupului egiptean de investitii HKS (care detine trei hoteluri de cinci stele in statiunea Sharm el-Sheik, o centrala electrica si instalatiile de desalinizare a apei din aceeasi statiune), estimeaza ca anul trecut au avut un numar mediu de vizitatori pe luna de 8.000 de persoane. In comparatie cu unul din mall-urile Anchor, Plaza Romania, cu circa 1,1 milioane de vizitatori pe luna, asadar o medie de 10,5 vizitatori pe metrul patrat pe luna, Jolie Ville a avut 1,6 vizitatori pe metrul patrat.

    Media mica a numarului de persoane ce le-au calcat pragul i-a determinat pe cei de la Glendale Studio (care operau cinematograful multiplex din cadrul mall-ului) sa se retraga din Jolie Ville la sfarsitul anului 2005. In spatiul ramas liber si amenajat cu sali de cinema, cei de la HKS au reusit sa atraga Wealth Class Academy (operatorul complexurilor sportive in cadrul hotelului JW Marriott si al viitorului Radisson SAS), care va deschide aici un club sportiv.

    Costel Alecu spune ca aceasta va fi, in final, menirea mall-ului din Iancu Nicolae: „Dupa ce se va deschide mall-ul din Baneasa (Baneasa Shopping City – n.red.), acel mic mall probabil va renunta la aceasta functiune si se va transforma in clinica medicala, spa sau baza sportiva“. Ar fi, in opinia specialistului imobiliar, functiuni mult mai potrivite pentru un spatiu de 5.000 de metri patrati.