BusinessMagazin

Tag: investitori

  • ZF Most valuable TECH start-ups in Romania 2022. Fintech OS, CAPEX.com şi DRUID AI sunt cele mai valoroase start-up-uri tech din România, cu finanţări cumulate de 145 mil. euro din 2017 până în prezent

    ♦ Aveţi încredere în voi, investitorilor le pasă doar ce problemă rezolvaţi şi cum, nu dacă sunteţi din România sau Germania, le-a spus antreprenorilor români Mike Butcher, editor al publicaţiei americane Techcrunch, unul dintre cele mai influente nume din tehnologie ♦ Dezvoltarea start-up-urilor tech din România se poate face doar prin parteneriate, colaborare şi crearea unui sistem-suport, au spus invitaţii la evenimentul ZF.

    Start-up-urile FintechOS – care ajută jucătorii din industria financiară să se digitalizeze, CAPEX.com – care a dezvoltat o platformă de tranzacţionare online şi DRUID AI – care dezvoltă chatbotţi bazaţi pe inteligenţa artificială, sunt cele mai valoroase companii de tehnologie la început de drum de pe piaţa locală, luând în calcul valoarea totală a finanţărilor luate de la investitori în perioada 2017-2022, conform anuarului ZF Cele mai valoroase start-up-uri de tehnologie, care va fi lansat în curând pe piaţă.

    Clasamentul ZF a fost realizat pe baza investiţiilor atrase de start-up-uri în perioada 2017-2022 de la fonduri de investiţii, investitori de tip angel sau alte metode, reflectând astfel realitatea din piaţă – pariurile făcute de investitori şi abilitatea antreprenorilor de a-şi finanţa proiectele.

    ZF le-a oferit premii start-up-urilor plasate pe primele trei locuri în top şi alte 6 premii speciale în cadrul evenimentului ZF Most valuable TECH start-ups in Romania 2022, care a avut loc la finele săptămânii trecute, cu susţinerea InnovX-BCR, SeedBlink şi Techcelerator.

    Presiunea pe evaluările companiilor de tehnologie se vede deocamdată mai puternic pe piaţa din SUA şi mai puţin în Europa, a spus Sergiu Neguţ, cofondator al FintechOS, compania care a câştigat locul 1 în condiţiile în care a atras cea mai mare finanţare dintre start-up-urile locale, de aproape 100 mil. euro, din 2017 încoace.

    „Interesant e că dacă ne uităm unde are loc încetinirea asta – are loc o încetiniere mai profundă în SUA decât în Europa. Ne uităm la cele mai recente date, ceea ce ne arată că investitorii europeni sunt mai dispuşi să susţină companiile în care au investit deja în orice perioadă dificilă. Am fost în Londra şi am stat de vorbă cu mai mulţi investitori, iar mesajul lor este că nu e momentul să ridicăm acum o rundă nouă de investiţii, nu ştim când e momentul, dar e bine să mergem înainte şi vedem noi pe parcurs“, a spus Sergiu Neguţ în cadrul galei de premiere. El a adăugat că evaluările sunt sub presiune, dar deocamdată e greu de spus cu cât. Lucrurile nu s-au stabilizat, a spus Neguţ.

    În contextul prezentării topului celor mai valoroase start-up-uri, ZF a discutat în cadrul evenimentului cu antreprenori şi reprezentanţi ai acceleratoarelor InnovX-BCR şi Techcelerator şi ai platformei de finanţare SeedBlink, dar şi cu Mike Butcher, editor al Techcrunch şi unul dintre cei mai influenţi jurnalişti tech la nivel global, despre cum s-ar putea dezvolta mai rapid ecosistemul local.

    Aveţi încredere în voi, contează ce problemă rezolvaţi şi cum, nu trebuie să vă faceţi probleme că veniţi din Bucureşti, investitorilor nu le pasă dacă sunteţi din Germania, Marea Britanie sau Bucureşti, a spus Mike Butcher în cadrul conferinţei. „Având în vedere că trăim în vremurile acestea dificile, start-up-urile trebuie să se gândească mai bine, într-un mod creativ, la cum le fac propuneri investitorilor, la cum strâng bani sau la ce face de fapt produsul lor, dacă este potrivit pentru aceste vremuri economice“.

    Este nevoie de un sistem-suport, a punctat în deschiderea evenimentului şi Sergiu Manea, preşedinte executive al BCR, una dintre cele mai mari bănci locale, care susţine acceleratorul InnovX. „Noi avem nevoie de accelerare la scară, fie că se cheamă sistem de educaţie, sistem medical, infrastructură socială, inovaţie tehnologică. Avem nevoie de accelerare la scară. În plus, cred că România urbană oferă suficient de multă scară. Fie că e vorba de B2B, fie că este vorba despre B2C, oferă suficient de multă scară. Este nevoie de un singur lucru, de un sistem suport“, a spus Sergiu Manea. El a subliniat că InnovX este „core business“ pentru BCR şi chiar dacă va urma o criză economică acest lucru nu se va schimba.

    Parteneriatele sunt cheie, a spus şi Ana Maria Creţu, Start-up Programs Coordinator în cadrul BCR. „Sunt trei lucruri care se puteau face mai bine: parteneriate, parteneriate, parteneriate“, a punctat ea.

    În România există o problemă cu colaborarea între diverşii jucători din ecosistem, a punctat şi Laurenţiu Ghenciu, Chief Business Officer al platformei de investiţii în start-up-uri de tehnologie SeedBlink. „Cred că ce ne lipseşte nouă este comunicarea şi spiritul colaborativ. Nu ştiu de ce, dar cu cât mă uit în Estul Europei observ că suntem foarte competitivi şi mai puţin colaborativi. Şi având ocazia să discut cu VC-uri, start-up-uri, investitori din Vest, observ o mai bună comunicare şi o mai bună colaborare. Spre bucuria mea, am observat în Bulgaria mentalitatea de «noi suntem mici în Estul Europei şi singura noastră şansă este să lucrăm împreună». Acesta mi se pare a fi un ingredient esenţial şi nu ştiu cum o să îl învăţăm, dar sper să îl dezvoltăm“, a spus Laurenţiu Ghenciu.

    Mike Butcher, editor at large, Techcrunch: Start-up-urile trebuie să se gândească într-un mod creativ cum le fac propuneri investitorilor, la ce face de fapt produsul lor, dacă este potrivit pentru aceste vremuri economice.

  • Italia redevine ţintă pentru pieţele financiare. Investitorilor le este teamă că italienii nu pot să facă faţă creşterilor de dobândă. Guvernul de la Roma este la un pas să cadă

    O criză a pieţelor financiare concentrată pe Italia ar putea aduce cea mai dură criză din istoria zonei euro, potrivit Bloomberg.

    Ar putea deveni realitate chiar temerile economiştilor care profesau în urmă cu mai bine de două decenii – la naşterea monedei unice – că datoriile Italiei, a treia cea mai mare econmie din zona euro, prezintă riscuri la adresa stabilităţii întregului bloc.

    Acest scenariu a devenit din ce în ce mai posibil săptămâna aceasta, în contextul în care guvernul condus de Mario Draghi este aproape de colaps. Premierul italian se pregăteşte să demisioneze, întrucât un partener din coaliţia de guvernare a ameninţat că se va retrage. Toate acestea ar putea declanşa următorul nivel al crizei.

    O astfel de evoluţie ar pune presiune pe Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene, astfel încât banca centrală să vină cu o soluţie pe termen scurt. Mai mult, o astfel de evoluţie ar sublinia încă o dată nevoia pentru un nou acord politic pentru zona euro.

    Dovezile legate de vulnerabilitatea Italiei au început să apară luna trecută, când perspectivele unor costuri de finanţare mai mari au făcut ca randamentul titlurilor de stat pe 10 ani să ajungă la peste 4%, pentru prima dată din 2014. Asta i-a determinat pe mulţi investitori să înceapă să vândă. 

    Randamentele pe titlurile de stat au mai scăzut între timp, după ce Banca Centrală Europeană a promis că va crea un punct de rezistenţă, însă întregul context pune presiune pe banca centrală, care nu poate creşte costurile de creditare fără a crea şi un instrument prin care să prevină urmările propriilor politici monetare.

    Ieri, euro a ajuns la parietatea dolarului pentru prima dată din 2002, în contextul în care investitorii pariază că dobânzile vor continua să crească în SUA.

  • Fondatorii fondului de criptomonede falimentar 3AC au dispărut, în timp ce investitorii încearcă să recupereze activele

    Fondatorii fondului de criptomonede Three Arrows Capital par să fugă de creditori, potrivit unor documente judiciare depuse recent la New York, conform CNBC.

    Avocaţii care îi reprezintă pe creditori spun că locaţia fizică a lui Zhu Su şi a lui Kyle Davies, care au înfiinţat Three Arrows în 2012, este “necunoscută în prezent”, înaintea unei audieri care este programată marţi la ora 9.00 pentru a discuta următorii paşi în procesul de lichidare. Documentele, depuse vineri seară, susţin, de asemenea, că fondatorii nu au început încă să coopereze cu procesul de lichidare “într-un mod semnificativ”. Luni, avocaţii au cerut instanţei să păstreze anonimatul asupra identităţii creditorilor.

    Three Arrows, cunoscută şi sub numele de 3AC, a gestionat active în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari până în luna martie. La 1 iulie, firma a solicitat protecţia împotriva creditorilor americani în baza capitolului 15 din Legea falimentului, după ce o prăbuşire a criptomonedelor şi colapsul proiectului stablecoin terraUSD (UST) i-au şters activele.

    Înainte de depunerea cererii de intrare în faliment, un tribunal din Insulele Virgine Britanice a ordonat lichidarea fondului aflat în dificultate pentru a-şi achita datoriile.

    Acum, 3AC se află în instanţa de faliment şi se confruntă cu creditori care îşi vor banii înapoi. Firma globală de consultanţă Teneo a fost angajată pentru a ajuta la gestionarea lichidării, începând cu încercarea de a determina ce a mai rămas.

    Potrivit documentelor depuse vineri în instanţă, Zhu şi Davies, ambii foşti comercianţi pentru Credit Suisse, au participat săptămâna trecută la o convorbire pe platforma Zoom pentru a discuta paşii de bază pentru a-şi păstra activele.

    Niciunul dintre fondatori nu au pornit camera video sau migrofonul pe toată durata convorbirii, toate dialogurile fiind purtate prin intermediul avocatului. Avocaţii lor au declarat la momentul respectiv că “intenţionează să coopereze”.

    În timpul întâlnirii, reprezentanţii care ajută la facilitarea lichidării au solicitat acces imediat la birourile 3AC, la informaţiile legate de conturile lor bancare şi portofelele digitale. Până vineri, acest acces nu a fost acordat, se arată în dosar.

    Când lichidatorii au ajuns anterior la biroul 3AC din Singapore, la sfârşitul lunii iunie, în încercarea de a se întâlni cu fondatorii, “birourile păreau goale, cu excepţia unui număr de ecrane de calculator inactive”.

    În dosar se menţionează că, deşi uşa biroului era încuiată, reprezentanţii au putut vedea corespondenţa nedeschisă adresată lui Three Arrows, care “părea să fi fost împinsă sub uşă sau sprijinită de uşă”. Vecinii din birourile din jur au declarat că au văzut ultima dată persoane în biroul 3AC la începutul lunii iunie.

    Între timp, creditorii încearcă să determine ce active au mai rămas.

    Russell Crumpler de la Teneo, care a fost însărcinat să ajute la facilitarea procesului de faliment, a declarat că există un “risc real” ca activele 3AC să dispară.

    “Acest risc este sporit deoarece o parte substanţială a activelor debitorului este compusă din numerar şi active digitale, cum ar fi criptomonedele şi jetoanele nefungibile, care sunt uşor de transferat”, a spus Crumpler în declaraţia sa.

    Există motive pentru o astfel de îngrijorare. Unul dintre NFT-urile 3AC a fost transferat către un alt portofel cripto, potrivit unui cunoscut colecţionar şi investitor NFT.

    În dosarul de vineri, creditorii au cerut instanţei să suspende dreptul 3AC de a transfera sau de a dispune de orice active. De asemenea, avocaţii solicită instanţei să îi citeze pe fondatori sau pe alte persoane care ar putea deţine informaţii despre activele 3AC. Printre acestea s-ar putea număra bănci, burse de criptomonede şi parteneri.

    Insolvenţa 3AC a avut deja un impact major asupra pieţei de criptomonede, deoarece multe instituţii au avut bani implicaţi în această firmă.

    Brokerul de active digitale Voyager Digital a cerut protecţia Capitolului 11 al Legii falimentului după ce 3AC nu a putut rambursa cele aproximativ 670 de milioane de dolari pe care le împrumutase de la companie. Genesis şi BlockFi, cu sediul în SUA, platforma BitMEX şi platforma de exchange FTX sunt, de asemenea, afectate de pierderi.

  • De la 10 miliarde de dolari la zero. Cum s-a prăbuşit 3AC, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii cu profil crypto din lume

    Recent, în martie, Three Arrows Capital a gestionat active de aproximativ 10 miliarde de dolari, ceea ce îl face unul dintre cele mai importante fonduri de criptomonede din lume, conform CNBC.

    Acum, firma, cunoscută şi sub numele de 3AC, se îndreaptă spre faliment, după ce prăbuşirea preţurilor criptomonedelor şi o strategie de tranzacţionare deosebit de riscantă au contribuit la pierderea activelor şi la imposibilitatea de a mai plăti creditorii.

    Acest lanţ al durerii s-ar putea să fie abia la început. 3AC a avut o listă lungă de contrapartide, adică de companii care şi-au investit banii în capacitatea firmei de a rămâne cel puţin pe linia de plutire. În condiţiile în care piaţa criptomonedelor a scăzut cu peste 1 trilion de dolari din aprilie, în special din cauza scăderii bitcoin şi ethereum, investitorii care au pariat pe firme precum 3AC suferă consecinţele.

    Platforma de exchange Blockchain se pare că se confruntă cu o lovitură de 270 de milioane de dolari din cauza împrumuturilor către 3AC. Între timp, brokerul de active digitale Voyager Digital a solicitat protecţia Capitolului 11 al Legii falimentului, după ce 3AC nu a putut rambursa cele aproximativ 670 de milioane de dolari pe care le-a împrumutat de la companie. Genesis şi BlockFi, platforma BitMEX şi exchange-ul FTX sunt, de asemenea, afectate de pierderi.

    Strategia celor de la Three Arrows presupunea împrumutarea de bani din întreaga industrie, iar apoi se întorcea şi investea acel capital în alte proiecte cripto, adesea incipiente. Firma exista de un deceniu, ceea ce a ajutat să le ofere fondatorilor Zhu Su şi Kyle Davies o anumită credibilitate într-o industrie populată de începători. Zhu a fost, de asemenea, co-prezentator al unui podcast popular despre cripto.

    “3AC ar fi trebuit să fie adultul din camera”, a declarat Nik Bhatia, profesor de finanţe şi economie de afaceri la University of Southern California.

    Documentele judiciare analizate de CNBC arată că avocaţii care reprezintă creditorii 3AC susţin că Zhu şi Davies nu au început încă să coopereze cu ei “în mod semnificativ”. De asemenea, documentele susţin că procesul de lichidare nu a început, ceea ce înseamnă că nu există bani pentru a plăti creditorii companiei.

    Căderea Three Arrows Capital vine după prăbuşirea proiectului Terra (UST), în luna mai, care a fost unul dintre cele mai populare proiecte de stablecoin ce urmărea paritatea cu dolarul american. 

    Stabilitatea UST se baza pe un algoritm, cu foarte puţini bani lichizi care să susţină aranjamentul, în ciuda promisiunii că îşi va păstra valoarea indiferent de volatilitatea de pe piaţa criptomonedelor în general. Investitorii au fost stimulaţi pe o platformă de creditare însoţitoare numită Anchor, cu un randament anual de 20% pentru cei care deţin UST, o rată despre care mulţi analişti au spus că este nesustenabilă.

    “Corecţia activelor de risc, coroborată cu o lichiditate mai mică, a expus proiectele care promiteau APR-uri ridicate şi nesustenabile, ceea ce a dus la prăbuşirea lor, cum ar fi UST”, a declarat Alkesh Shah, strateg global în domeniul cripto şi active digitale la Bank of America.

    Vânzările de panică asociate cu căderea UST şi a tokenului său soră Luna, au costat investitorii 60 de miliarde de dolari.

    3AC a declarat pentru Wall Street Journal că a investit 200 de milioane de dolari în Luna. Alte rapoarte din industrie au declarat că expunerea fondului a fost de aproximativ 560 de milioane de dolari. Oricare ar fi pierderea, această investiţie a devenit practic fără valoare atunci când proiectul stablecoin a eşuat.

    Implozia UST a zdruncinat încrederea în acest sector şi a accelerat declinul criptomonedelor, care era deja în curs de desfăşurare.

    Creditorii 3AC au cerut înapoi o parte din numerar, dar banii nu erau acolo. Multe dintre contrapartidele firmei au fost, la rândul lor, în imposibilitatea de a satisface cererile investitorilor lor, inclusiv ale deţinătorilor de retail cărora li se promisese un randament anual de 20%.

    “Nu numai că nu acopereau nimic, dar au şi evaporat miliarde de dolari din fondurile creditorilor”, a spus Bhatia.

    Peter Smith, directorul general al Blockchain, a declarat săptămâna trecută, într-o scrisoare adresată acţionarilor, vizualizată de CoinDesk, că bursa companiei sale “rămâne lichidă, solvabilă, iar clienţii noştri nu vor fi afectaţi”. Dar investitorii au mai avut parte de acest tip de sentiment înainte. Voyager a spus acelaşi lucru cu câteva zile înainte de a se declara în faliment.

    Bhatia a spus că “acestă cascadă” poate să lovească orice jucător de pe piaţă cu o expunere semnificativă şi poate duce la o deteriorare a activelor şi la o criză de lichidităţi. Piaţa cripto vine cu atât de puţine protecţii pentru consumatori încât investitorii nu au nici-o idee dacă vor ajunge să deţină ceva.

    Clienţii de la Voyager Digital au primit recent un e-mail în care li se indica faptul că va trece ceva timp până când vor putea accesa criptomonedele deţinute în conturile lor. Directorul general Stephen Ehrlich a declarat pe Twitter că, după ce compania va trece prin procedura de faliment, clienţii care au criptomonede în cont vor primi un fel de “pachet” de lucruri.

    Aceasta ar putea include o combinaţie între criptomonedele pe care le deţineau, acţiuni la noul Voyager reorganizat, token-uri Voyager şi orice venituri pe care le pot obţine de la 3AC. Investitorii Voyager au declarat pentru CNBC că nu văd prea multe motive de optimism.

  • (P) Interes crescut în România faţă de criptomonede. Coinzix, un crypto exchange românesc, va investi 10 milioane de dolari în următorii trei ani

    Coinzix, un crypto exchange românesc dedicat atât investitorilor la început de drum, cât şi traderilor din piaţa criptomonedelor, a atras o investiţie de 300.000 de dolari din partea Legion Ventures, cel mai mare fond de investiţii în criptomonede din Europa de Est. Crypto exchange-ul va investi, în următorii trei ani, 10 milioane de dolari.

    Investiţia Legion Ventures va susţine Coinzix în eforturile de a deveni, în următoarele 12 luni, principalul crypto exchange prin care vor tranzacţiona investitorii şi traderii români.

    De la înfiinţare, în 2021, Coinzix a investit deja peste 1 milion de dolari pentru a oferi clienţilor posibilitatea de a tranzacţiona uşor şi eficient din punct de vedere al costurilor peste 60 de criptomonede, prin aplicaţii desktop, mobil şi printr-o reţea de opt ATM-uri. Platforma Coinzix permite achiziţia de criptomonede prin toate instrumentele de plată: cash, card şi transfer bancar.

    În plus, pentru următorii trei ani, compania şi-a planificat investiţii de aproximativ 10 milioane de dolari. Coinzix intenţionează să acopere toate serviciile ecosistemului crypto-financiar, inclusiv staking, sisteme PoS, launchpads şi credite, iar până la finalul acestui an va extinde reţeaua de ATM-uri de la opt unităţi la 15.

    Compania vizează, de asemenea, extinderea reţelei de bancomate şi peste graniţe, în ţări precum Italia şi Spania.

    Totodată, Coinzix va lansa propriul token, după încheierea etapei de fundraising. Listarea tokenului este dependentă de condiţiile pieţei însă compania a lansat deja o campanie atractivă pentru investitori.

    Pentru a sărbători viitoarea lansare a tokenului de utilitate nativ, $ZIX, şi pentru a face criptomonedele accesibile tuturor, Coinzix face un airdrop de 100.000 de dolari pentru comunitatea sa. Tokenii vor ajunge în portofelele investitorilor după lansarea $ZIX.

    „Criptomonedele vor revoluţiona piaţa digitală şi vor fi complementare sistemului monetar, iar noi vrem să ajutăm în procesul de educare al românilor de a lua decizii conştiente atunci când investesc în această piaţă.

    De aceea, suntem extrem de încântaţi şi onoraţi de suportul pe care l-am găsit în comunitatea investitorilor în criptomonede, în această etapă a proiectului nostru ambiţios. Am creat Coinzix cu gândul de a contribui la adopţia în masă a criptomonedelor în România şi suntem pregătiţi să oferim oportunităţi atât investitorilor care au crezut în proiectul nostru de la început, cât şi românilor care îşi doresc un crypto exchange uşor de folosit, sigur şi cu comisioane accesibile.

    Până la sfârşitul anului, vom îmbunătăţi oferta de servicii prin emiterea cardurilor de debit Coinzix, vom lansa launchpadul (platformă ce ajută startup-urile din zona crypto să strângă fonduri) şi vom extinde reţeaua de bancomate. Toate acestea ne vor permite să devenim lideri de piaţă din punct de vedere al numărului de utilizatori şi al volumului tranzacţionat”, a declarat Ovidiu Chirodea, co-fondator şi CEO Coinzix.

     

    Peste 4.500 de utilizatori în şapte luni

    Din momentul lansării, în octombrie 2021, exchange-ul a avut un volum de peste 10 milioane de dolari, realizat de 4.500 de utilizatori din România.

    Aceştia au posibilitatea de a tranzacţiona peste 60 de criptomonede, atât pe o platforma desktop, cât şi prin aplicaţii mobile IoS şi Android.

    Platforma Coinzix permite achiziţia de criptomonede fie prin transfer bancar, folosind euro, fie cu cardul, folosind orice tip de valută.

    De asemenea, la Coinzix, tranzacţiile se pot face şi prin reţeaua de ATM-uri, de unde se pot cumpăra şi vinde Elrond eGold (EGLD) sau Bitcoin (BTC) cu RON, cash.

    Momentan, compania operează o reţea de opt ATM-uri amplasate în cele mai mari oraşe ale ţării (Bucureşti, Brăila, Oradea, Constanţa, Sibiu, Timişoara). Prin intermediul acestora, utilizatorii au efectuat peste 1.000 de depuneri şi retrageri.

    Mediana tranzacţiilor efectuate de clienţii Coinzix este între 700 de dolari şi 1.000 de dolari.

     

    De la IBM şi Deutsche Bank la un exchange de criptomonede ce vizează poziţia de lider. Cine sunt fondatorii Coinzix

    Platforma Coinzix s-a născut în 2021, la Oradea, din dorinţa a trei antreprenori autohtoni (Ovidiu Chirodea, Mihai Sbirneciu şi Mihai Niculae) de a face tranzacţiile cu criptomonede accesibile tuturor românilor.

    Ovidiu Chirodea este un antreprenor cu experienţă, pasionat de ecosistemul blockchain, fondator al CryptoChange, o platformă de schimburi de criptomonede ce oferă servicii pentru early adopters în România.

    Mihai Sbirneciu are o experienţă de peste 13 ani în cybersecurity şi compliance. A condus mai multe echipe şi proiecte din industria financiară, făcând parte din echipele de cybersecurity ale Deutsche Bank, ING şi IBM.

    Mihai Niculae a contribuit în ultimul deceniu la evoluţia IBM şi Nationale Nederlanden, coordonând echipe de peste 20 de persoane şi dezvoltând produse pe trei pieţe, în calitate de product şi quality manager în domeniul financiar, servicii şi tehnologie.

    Interes crescut în România faţă de criptomonede. Investiţii de 10 milioane de dolari

    Deşi piaţa criptomonedelor traversează momentan o perioadă de scădere, din perspectiva Legion Ventures, cel mai mare fond de investiţii în criptomonede din Europa de Est, cu resursele potrivite, România şi Europa de Est au potenţial pentru adopţia în masă a activelor digitale.

    De altfel, Legion Ventures mizează şi pe faptul că atunci când pieţele sunt în scădere, este adesea momentul în care apar cele mai bune oportunităţi. Este perioada în care antreprenorii se pot concentra pe dezvoltare de produs, în loc să se lase distraşi de variaţia preţurilor pe termen scurt.

    Apetitul românilor pentru investiţiile în criptomonede se poate vedea şi din evoluţia Legion Ventures, care este un fond de investiţii al comunităţii românilor pasionaţi de ecosistemul criptomonedelor, creat în martie 2021. Comunitatea Legion Ventures are deja peste 20.000 membri activi şi peste 1.200 investitori, iar în 15 luni de la înfiinţare, fondul a strâns aproximativ 10 milioane de dolari pe care i-a investit în peste 120 de proiecte, printre care şi platforma de social gaming Wam App.

    Aproximativ 25% dintre proiectele în care Legion Ventures a investit, nu au fost încă lansate.

    În luna decembrie 2021, randamentul investiţiilor raportat la proiectele listate era de 1.200%, iar acum randamentul este de aproximativ 200%.

     

     

     

     

  • Uniunea Europeană vrea ordine în Vestul Sălbatic al lumii cripto: Oficialii au bătut palma pentru prima lege care să reglementeze universul activelor cripto

    Oficialii UE s-au pus de acord cu crearea unui ansamblu de legi care să aducă sub control lumea criptomonedelor, aceasta fiind prima iniţiativă majoră luată în acest sens pentru domeniul cripto, scrie CNBC.

    Măsura vine la trei zile după ce Comisia Europeană şi Parlamentul European împreună cu ţările membre au implementat o serie de măsuri menite să oprească spălarea banilor prin intermediul monedelor digitale.

    Noile legi şi reguli vin într-un moment sensibil pentru lumea activelor digitale, în care criptomonedel se confruntă cu o prăbuşire dramatică, în special Bitcoin care a înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimul deceniu.

    Legea este concepută pentru a da bătăi de cap marilor jucători de pe piaţa cripto, exchange-urilor şi emitenţilor de aşa numite stablecoins (criptomonede legate de active reale – n.r. ).

    Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare  şi Pieţe va putea bloca platformele cripto în cazul în care se ajunge la concluzia că acestea nu-şi protejează investitorii sau ameninţă integritatea pieţei şi stabilitatea financiară.

    „Astăzi facem ordine în acest Vest Sălbatic al criptoactivelor, creând reguli clare care vor asigura siguranţa furnizorilor şi standarde înalte pentru investitori”, a declarat Stefan Berger, parlamentarul care a condus negocierile în Parlamentul European.

     

     

  • Ce se va întâmpla după anularea PUG-ului Capitalei. Antoanela Comşa, AREI: Prin anunţul anulării PUG-ului autorităţile lovesc în marii investitori şi lasă loc tocmai rechinilor. Nu se vor mai putea tranzacţiona terenurile şi vor fi blocate şi investiţiile publice, nu doar private

    Prin anularea Planului Urbanistic General nu vor mai putea fi tranzacţionate terenuri pentru viitoare investiţii imobiliare deoarece nu vor mai putea fi realizate calcule economice, neştiind nimeni ce se poate construi efectiv acolo, iar pe lângă investiţiile private vor fi blocate şi investiţiile publice. Şi aşa, după anularea PUZ-urilor de sector investitorii se ghidau după un PUG elaborat în anii 90 şi intrat în vigoare în anul 2000.

    “După anularea PUG-ului se poate construi elaborând o documentaţie de PUZ. Dar mai este o problemă – fără PUG se poate construi şi pe zone verzi, se poate cere autorizaţie pe orice teren. În acest moment un investitor serios nu mai poate construi pe un teren mare în Bucureşti. Dacă până acum aşteptai 3 ani pentru PUZ şi 1 an pentru autorizaţie de construire, de acum înainte va dura şi mai mult. Mai mult, fără PUG un investitor nu poate cumpăra un teren pentru că nu ştie ce poate construi acolo, nu mai pot exista calcule economice în spate”, explică Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de pe piaţa locală şi preşedinte al AREI – Asociaţia Investitorilor în Real Estate.

    Ea explică faptul că singurii câştigători pe termen scurt sunt cei care au deja PUZ-uri pentru proiecte, însă per total toţi pierd şi pierdem din această decizie. Chiriile în Bucureşti vor creşte iar preţurile viitoarelor apartamente vor fi de 2-3 mii de euro pe metru pătrat util.

    Mai mult, prin anularea PUG-ului vor fi blocate toate investiţiile, publice sau private. Nu se va mai putea lărgi nicio stradă, nu se va mai putea construi niciun proiect de infrastructură.

    Mai mult dacă până acum Bucureştiul a intrat tot mai mult pe radarul marilor investitori instituţionali, decizia loveşte în companii care sunt publice, listate la bursă şi care realizează investiţii de sute de milioane de euro.

    “Prin aceste decizii autorităţile pun piedici marilor dezvoltatori instituţionali şi lasă cale liberă tocmai rechinilor. Legea spune că dai autorizaia în baza legilor în vigoare în momentul depunerii cererii de urbanism. Decizia de acum loveşte în proiecte precum AFI City care construieşte în Bucureştii Noi unde are un grad de ocupare al terenului sub 30% şi are şi metrou lângă, loveşte în Cordia care vrea să contruiască lângă Petrom City sau în Speedwell. Speedwell are avantajul că dezvoltă şi în Timişoara spre exemplu”, a spus Antoanela Comşa.

    Mauricio Mesa Gomez, country manager, Cordia România şi Spania şi membru al Consiliului de Administraţie al Cordia reclama faptul că nu poate autoriza proiectul din str. Coralilor, o fostă zonă industrială unde nu este nicio clădire protejată. El spunea că “la Coralilor vrem să dezvoltăm 600 de apartamente în patru faze şi aşteptăm de mai bine de un an să intrăm în Consiliul General. Avem toate avizele dar în continuare aşteptăm. termenul legal este de 45 de zile dar noi aşteptăm de un an şi jumătate. Noi avem proiecte în mai multe ţări, dar cu o astfel de situaţie nu ne-am mai confruntat.

    În trecut au mai existat tentative de anulare a PUG-ului şi nu au reuşit.

    “Efectiv acum după această decizie se produc doar efecte economice pentru că nu este o decizie finală, poate dura chiar şi doi ani anularea definitivă însă nu vom acvea un PUG nou în 2 ani. Există un contract pentru un PUG nou de pe vremea fostului primar. Pe de-o parte primarul actual spune că se construieşte haotic, dar nu face nimic să contracareze construcţiile haotice. Spre exemplu nu avem un registru pentru zone verzi, spaţiile verzi nu sunt îngrijite, cumpărăm tramvaie pe care nu le putem folosi şi tot aşa”, a subliniat Antoanela Comşa.

    Ea spune că acţionarii Gran Via au luat decizia de a vinde terenul pe care urma să dezvolte o nouă fază din Aviaţiei Apartments.

    “La Aviaţiei vindem terenul, iar la Fabrica de Gheaţă îl vom păstra, însă acolo discutăm despre un proiect mic de 77 de apartamente. La Sectorul 1 avem de-a face cu o procedură mai lungă şi mai elaborată. La Fabrica de Gheaţă în Sectorul 2 ar trebui să avem în cel mult un an autorizaţia de construire. Dl primar Mihaiu ne-a spus că până la final de iunie va lua o decizie dacă va semna autorizaţia care are la bază PUZ-ul suspendat.la Aviaţiei deja avem client pentru teren, iar acţionarul a decis să vândă pentru că vrea să investească banii în Spania. La Constanţa vom finaliza proiectul în 2024”.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Bank of America: Istoria spune că următoarea piaţă „bull” se află la doar câteva luni distanţă şi S&P 500 ar putea urca la pragul de 6.000 de puncte, plus 63%

    Când vine vorba despre pieţele de scădere, investitorii se pot consola privind în trecut. Astfel, participanţii la piaţă mai au de îndurat doar câteva luni după ce indicele S&P 500 a intrat în bear market, explică Bank of America, potrivit MarketWatch.

    Din punct de vedere istoric, Michael Harnett, chief investment strategist al BoA, argumentează că, în medie, declinul înregistrat de la cel mai recent maxim până la finele pieţei „bear” este de 37,3% de-a lungul a 289 de zile.

    După acest model, trendul actual ar lua sfârşit pe 19 octombrie 2022, zi care marchează întâmplător aniversarea de 35 de ani a Lunii Negre (Black Monday), aşa cum este cunoscut crahul pieţei americane de capital din 1987. Până la data respectivă, S&P 500 ar putea ajunge la 3.000 de puncte, adică o scădere suplimentară de circa 18% faţă de nivelul afişat în prezent.

    Definiţia convenţională a pieţei „bear” este un declin de cel puţin 20% faţă de cel mai recent record. Fără dinamica şedinţei de tranzacţionare de luni, S&P 500 a scăzut cu 23% prin raport cu maximul din 3 ianuarie.

    BoA notează că, de obicei, o piaţă „bull” durează 64 de luni, interval în care oferă un randament de 198%, Harnett adăugând că următoarea piaţă de creştere poate duce indicele S&P 500 la 6.000 de puncte până pe 28 februarie 2023, adică un plus de 63%.

    Între timp, indicatorul bull-and-bear al gigantului bancar a ajuns recent la nivelul 0, reprezentând un sentiment orientat puternic pe scădere şi caracterizat, totodată, prin recomandări de cumpărare. Indicatorul a atins pragul 0 în august 2002, iulie 2008, septembrie 2011, septembrie 2015, ianuarie 2016 şi martie 2020.

    Cu excepţia perioadelor de recesiune în formă de „W” şi evenimentelor sistemice adverse, precum cele din 2008 şi 2011, Harnett observă că evoluţiile acţiunilor americane au fost mai degrabă puternice într-o perioadă de trei luni de la sfârşitul pieţei „bear”.

    Conform furnizorului de date Refinitiv, indicele marilor companii tech Nasdaq Composite se tranzacţionează aproape de media mobilă (MA – moving average) pe 200 de săptămâni, nivel nemaiîntâlnit de la criza financiară din 2008.

    Anul acesta, capitalizarea companiilor listate pe bursele internaţionale a scăzut cu circa 20.000 de miliarde de dolari, scrie agenţia de ştiri Reuters.

     

  • Schismă la Voxa, “Netflixul” local al cărţilor audio: În plină creştere, start-up-ul şi-a schimbat CEO-ul, pe Cătălin Meşter, unul dintre cofondatori. Noul CEO este Dan Vidraşcu, şeful editurii Litera, acţionar majoritar al start-up-ului. Fostul CEO, absent din discuţiile cu investitorii pentru o nouă rundă pe SeedBlink

    Voxa, care se descrie drept un “Netflix” local al cărţilor audio, şi care a înregistrat de la lansarea pe piaţă o tracţiune puternică – ajungând la venituri lunare recurente de 79.500 de euro cu 69.000 de utilizatori – a decis, chiar dacă proiectul este în ascensiune, să-l concedieze pe CEO-ul Cătălin Meşter – care este şi unul dintre fondatorii proiectului, pentru a-l pune la conducere pe Dan Vidraşcu, care este şi şeful Editurii Litera, acţionarul majoritar al start-up-ului, rezultă dintr-o informare transmisă de platforma SeedBlink, în contextul pregătirii unei noi campanii de finanţare.

    În mesajul transmis de SeedBlink, Dan Vidraşcu apare drept CEO şi co-fondator al Voxa, în locul lui Cătălin Meşter. De notat este că fostul CEO, Cătălin Meşter, a fost eliminat cu totul din echipa care va reprezenta start-up-ul în discuţia cu investitorii de pe SeedBlink în cadrul unei întâlniri online care va avea loc în data de 23 iunie. Mai exact, la întâlnire start-up-ul va fi reprezentat de Dan Vidraşcu şi Alexandru Stănculescu – Head of Production Voxa.

    Meşter a anunţat discret schimbarea, printr-un anunţ pe reţeaua socială de business LinkedIN, unde a menţionat că părăseşte poziţia de CEO de la Voxa, fără a oferi detalii despre motivele care au stat în spatele deciziei.

    Voxa va lansa săptămâna viitoare o nouă campanie de finanţare pe SeedBlink.

    Conform datelor transmise de SeedBlink de la lansare (noiembrie 2021), Voxa a obţinut în luna mai a anului curent venituri lunare recurente (MRR) de 79.500 de euro cu 69.000 de utilizatori iar 30 de companii oferă Voxa ca beneficiu pentru angajaţi (Oracle, Betfair, CBRE, Sodexo etc.).

    Catalogul actual al Voxa include 1.500 de cărţi audio, 8.000 de cărţi electronice, 166 de rezumate de cărţi & peste 30 de edituri semnate.

  • Investitorii strâng din dinţi şi se pregătesc pentru croşeul recesiunii

    Nervii investitorilor care mai speră că economia SUA nu se va confrunta cu recesiunea sunt întinşi la maxim, după ce Fed a majorat dobânda la cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani. Decizia instituţiei americane amplifică puternic teama de recesiune şi alimentează un trading haotic, scrie Reuters.

    Tot mai mulţi analişti şi investitori sunt de părere că intrarea în recesiune a economiei americane a devenit un scenariut foarte posibil, odată cu majorarea dobânzii şi anunţarea unor noi măsuri pentru lupta contra inflaţiei galopante.

    Acţiunile au crescut, ca semn al încrederii în Fed privind reuşita în lupta cu cea mai gravă inflaţie din ultimii 40 de ani. Cu toate acestea indicele S&P a scăzut cu 22,2%, iar piaţa se află în zona de bear market.

    „Volatilitatea va rămâne ridicată, ceea ce îi fac pe investitori să evite asumarea unor riscuri”, a declarant Steve Bartolini, manager de fonduri în cadrul T. Rowe Price.

    Pe lângă creşterea surprinzătoare a dobânzii, analiştii au venit cu perspective economice negative pentru economie. Conform economiştilor, creşterea economică a SUA va încetini cu 1,7% în acest an.

    Oficialii băncii centrale a SUA au dat de înţeles că dobânda va fi din nou majorată, însă Jerome Powell, şeful Fed a menţionat că această măsură şi „nu va fi o hotărâre luată în circumstanţe obişnuite”.

    Powell este de părere că factorii de decizie politică vor putea să controleze situaţia economică, pentru a nu se ajunge la o recesiune severă. Cu toate aceştia, există analişti mai pesimişti. Economiştii de la Wells Fargo sunt de părere că există un risc de recesiune de peste 50%. Creditori importanţi precum Deutsche Bank sau Morgan Stanley tind să dea dreptate celor de la Fargo.

    Pentru piaţa de capital intrată deja în zona de bear market, o recesiune ar însemna şi mai multe probleme, pentru că în pieţele bear recesiunile durează mai mult şi provoacă în medie pierderi de 35%.

    „Dacă vom ajunge în recesiune la finalul acestui an sau la începutul anului viitor, am putea pierde şi mai mult decât în prezent”, a declarant Sean McGould, preşedinte al firmei de investiţii Lighthouse Investment Partners.

    Fed a semnalat că creşterea dobânzii va continua în iunie şi iulie, cu o posibilă decelerare către septembrie. Cu toate acestea, este posibil ca instituţia să se abată de la acest plan, după apariţia celor mai mari preţuri de consum din ultimii 40 de ani.

    Înainte de decizia care a şocat marile pieţe financiare, Fed s-a confruntat cu critici din partea investitorilor privind lipsa de acţiune în problema inflaţiei.

    „Fed se află într-o poziţie foarte dificliă în care s-a pus singură din cauza gestionării greşite a politicii monetare şi din cauza faptului că a permis inflaţiei să atingă acest nivel”, a spus Michael Rosen, din cadrul Angeles Investment.

    În ciuda tuturor acestor probleme, unii analişti rămân optimişti privind economia, însă nimeni nu ştie cât va mai dura acest optimism.