BusinessMagazin

Tag: ING

  • Cu exporturile în pierdere de viteză, ce mai împinge înainte economia?

    Economia a crescut în termeni reali în al doilea trimestru cu 0,2% faţă de trimestrul anterior (date ajustate sezonier) şi cu 1,4% faţă de trimestrul corespunzător din 2010, conform datelor publicate marţi de INS. PIB estimat pentru trimestrul al doilea a fost de 137.661,5 milioane de lei, preţuri curente.

    Industria a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate cu 4,9%, urmată de agricultură, vânat şi silvicultură, pescuit şi piscicultură (+3,4%), conform INS. Creşteri uşoare s-au mai înregistrat în activităţile de comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii (+0,9%) şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+0,3%).

    Reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în construcţii (-1,9%) şi în alte activităţi de servicii (-5,5%). Ca o consecinţă a evoluţiei pozitive înregistrate pe ansamblul economiei, s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o creştere cu 3,1%.

    Cererea internă a crescut cu 2,4 procente, iar consumul final total s-a redus cu 0,7%, atât ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, cât şi a volumului cheltuielii pentru consum final a administraţiilor publice, ambele cu 0,7 procente.

    Un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net, ca urmare a creşterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+7,7%) comparativ cu cea a volumului exporturilor (+6,3%).

    NOROC CU AGRICULTURA

    “Consumul gospodăriilor populaţiei a intrat în teritoriul pozitiv (+0,5% faţă de ianuarie-martie) datorită unei îmbunătăţiri treptate a pieţei muncii. Comerţul de retail a rămas stabil faţă de trimestrul precedent, în timp ce agricultura a crescut cu 2,5%, ceea ce ar putea sugera o contribuţie importantă a autoconsumului la creşterea consumului gospodăriilor populaţiei”, comentează Eugen Şinca, analist al BCR. În acelaşi timp, încetinirea exporturilor este corelată cu datele dezamăgitoare privind creşterea economică a partenerilor tradiţionali din zona euro – Germania, Italia şi Franta.

    Ca atare, BCR a decis să pună sub revizuire creşterea economică din 2011 (estimată în prezent la 2%), “din cauza unui mediu global deteriorat şi a unei cereri interne slabe”, arată Şinca. În urmă cu câteva săptămâni, BCR a redus estimarea de creştere a PIB pentru 2012, de la 3,9% la 2%, însă păstrase neschimbată prognoza de 2% pentru anul în curs.

    În scenariul BCR, BNR ar putea mentine dobânda de politică monetară la 6,25% în 2011-2012, atâta vreme cât “reducerea presiunilor inflaţioniste şi deficitul de cerere ar putea prevala în faţa unor riscuri fiscale în contextul alegerilor din 2012”.

    Cu o zi în urmă, şi ING a redus estimarea de creştere economică, însă doar pentru 2012 (la 2,9%), în timp ce pentru 2011 a menţinut-o la 1,5%. “Contracţia in industrie a fost mai redusă decât ne aşteptam. În ansamblu, perspectivele revenirii rămân timide, dar având în vedere că anul agricol pare să fie foarte bun, ne menţinem neschimbată prognoza pentru anul 2011 de creştere de 1,5%. În acelaşi timp, astfel de evoluţii sunt îngrijoratoare pentru creşterea din 2012”, au comentat analiştii ING Bank România.

    Analiştii ING constată creşterea consumului privat – “probabil pe fondul producţiei agricole bune ce alimentează componenta de autoconsum” – dar şi evoluţia dezamăgitoare a investiţiilor, cu o creştere de doar 0,2%. De asemenea, “exporturile nete au avut o contribuţie negativă şi aceasta ar putea persista şi în trimestrul al treilea”.

  • ING: Ideea de limitare a deficitului bugetar la 3% din PIB prin Constitutie nu prea are sens

    In acelasi timp insa, cealalta propunere de modificare a
    Constitutiei, prin limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB, “nu
    prea are sens”, crede Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef
    al ING Bank Romania. Tratatul de la Maastricht permite devieri
    temporare de la limita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al
    acestei limite este imposibil”.

    Actuala criza este cel mai bun exemplu in aceasta privinta, a
    cheltuielilor mentinute fixe in paralel cu o scadere a veniturilor.
    Intr-un astfel de scenariu, trecerea de limita de 3% din PIB pentru
    deficitul bugetar, constatata cu un inevitabil decalaj de timp de
    catre autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare
    constatarii, iar excedentele respective ar insemna majorari de
    impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate aplicate
    rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea economiei
    inca si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
    incadrarea in limita de 3%.”

    In realitate, pentru a combate o criza, ar fi necesare masuri
    anticiclice, cum e majorarea cheltuielilor, iar aceasta va antrena
    o crestere temporara a deficitului, imposibila daca exista o limita
    in Constitutie.

    Analistul ING da exemplul statului Chile, care a introdus o
    reglementare fiscala, dar ea privea deficitul fiscal structural, nu
    cel al bugetului consolidat in sine. O astfel de limita ar fluidiza
    cheltuielile publice si sociale pe parcursul unui ciclu economic,
    lucru imposibil de realizat prin limitarea deficitului nominal al
    bugetului consolidat. Dar pana si fixarea limitei in functie de
    deficitul structural are multe probleme, in primul rand cum anume
    se poate estima exact deficitul structural.

    Sursa: FMI

    Deficitul structural este deficitul bugetar consolidat din care se
    elimina componentele ce depind de influenta ciclurilor economice si
    care fac ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire economica
    urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca economia sa
    se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe excesive,
    in perioade de recesiune. Capacitatea de reducere a deficitului
    structural a fost calificata in repetate randuri de FMI si BNR
    drept adevarata masura a sanatatii unei economii.

    In 2000, cand premier era Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal
    era de 4,7% din PIB, iar cel structural era de 2,1%; ulterior, cea
    mai mare apropiere intre cei doi indicatori a fost in 2003, iar din
    2006 incoace, echilibrul s-a deteriorat, iar deficitul structural
    s-a marit accelerat, pana la maximul din 2008 – aproape 9% din
    PIB.

    Chidesciuc apreciaza drept binevenite restul modificarilor propuse
    pentru Constitutie – scoaterea chestiunilor fiscale, a taierilor de
    salarii si de pensii de sub controlul Curtii Constitutionale,
    precum si trimiterea proiectului legii bugetului spre examinare la
    Bruxelles inainte de aprobarea lui in Parlament.

  • ING Bank: Turbulentele din pietele de capital cresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de titluri externe

    “Este posibil ca Romania sa emita mult asteptatele titluri pe
    termen mediu in euro intr-un viitor foarte apropiat, mai ales
    deoarece Romania nu are o prezenta activa pe pietele internationale
    si suma emisa ar putea fi cumparata relativ usor de catre
    investitori”, apreciaza Vlad Muscalu, analist in cadrul ING
    Bank.

    “Credem insa ca turbulentele de pe pietele internationale de
    capital maresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de
    titluri. Acest lucru pare probabil mai ales deoarece
    administratorii datoriei publice au aratat o atentie deosebita
    pentru controlarea costurilor de finantare”.

    Presedintele Basescu a declarat la finele saptamanii trecute ca
    Romania ar putea emite titluri de stat pe piata internationala de
    capital la inceputul lunii iunie, iar ministrul de finante Gheorghe
    Ialomitianu a declarat ca actualele conditii ale pietei sunt
    favorabile Romaniei, intrucat tara are credibilitate in ochii
    investitorilor, ceea ce o fereste de tensiunile legate de
    problemele din zona euro.

    Presedintele a justificat prin apropierea lansarii titlurilor ideea
    ca este nevoie de stabilitate politica, raspunzand astfel
    speculatiilor despre iminenta schimbarii din functie a premierului
    Boc, care ar fi urmat sa fie inlocuit cu un premier
    “tehnocrat”.

    Vara trecuta, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare externa prin titluri pe termen mediu (medium term notes),
    in valoare totala de 7 miliarde de euro. Desi planul era ca prima
    emisiune sa aiba loc in primul trimestru din acest an, Finantele
    faceau cunoscut in martie 2011 ca statul isi poate permite luxul sa
    astepte momentul oportun al pietei spre a lansa prima emisiune de
    titluri din program, intrucat Romania se bucura de sustinerea
    financiara a FMI si a Comisiei Europene.

    Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
    loc la sfarsitul lui noiembrie 2010, cand au fost vandute pe piata
    interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
    cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
    1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
    piata interna.

  • Activele nete ale ING Pensii au crescut cu 63% in ultimul an

    Astfel, cota de piata a ING Pensii la sfarsitul lunii martie era
    de 39% din piata pensiilor private obligatorii, potrivit CSSPP. La
    aceeasi data, ING avea 1.6 milioane de clien]i in Pilonul II,
    dintre care 96% au platit cel putin o contributie de la inceputul
    colectarii in sistem. In ultimul an, procentul de conturi goale
    inregistrat de ING a scazut continuu, de la 5% in martie 2010 la 4%
    la sfarsitul primului trimestru din 2011.

    |n ceea ce priveste segmentul de pensii facultative, valoarea
    activelor nete aferente celor doua fonduri ale ING – ING Activ si
    ING Optim – era de 166,27 milioane de lei la sfarsitul trimestrului
    intai din 2011, in crestere cu peste 53% fata de acelasi interval
    din 2010. Astfel, la finele lunii martie 2011, ING Asigurari de
    Viata detinea pe piata Pilonului III o cota cumulata, in functie de
    active, de 49,4%.

    La aceeasi data, cele doua fonduri din administrarea ING insumau
    90.956 de participanti, in crestere cu peste 24% fata de primul
    trimestru al anului 2010 (sursa: CSSPP). Contributia medie alocata
    de participanti in primele trei luni ale anului in fondurile de
    pensii facultative oferite de ING a fost de 74 de lei ING Activ [i
    de 79 de lei la ING Optim.

  • ING Asigurari de Viata: Revine apetitul pentru produsele garantate

    Astfel, in totalul subscrise de ING in primele trei luni din
    2011, asigurarile de tip traditional detin o pondere de 64%, in
    crestere cu 4% fata de primul trimestru din 2010. In acelasi timp,
    prima bruta medie alocata de clientii care au incheiat in
    trimestrul al doilea al anului o polita de asigurare de viata la
    ING a fost de 1.539 de lei, in crestere cu 6% fata de intervalul
    similar din 2010.

    Un semnal pozitiv este dublarea numarului de persoane care si-au
    repus contracte in vigoare in primul trimestru fata de perioada
    similara din 2010, dupa ce au fost nevoite sa renunte la polite din
    cauza dificultatilor financiare. In plus, numarul total de
    contracte reziliate si rascumparate in intervalul ianuarie-martie
    2011 a scazut cu 36% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    Volumul primelor brute subscrise de ING Asigurari de Viata in
    primele trei luni ale anului a marcat o evolutie relativ constanta
    comparativ cu 135,9 milioane de lei in intervalul similar din 2010,
    situandu-se la nivelul de 133,5 milioane de lei.

    In primul trimestru din 2011, ING Asigurari de Viata a obtinut
    un profit brut de 11,26 milioane de lei, in scadere fata de 15,8
    milioane de lei, in aceeasi perioada a anului precedent.

  • Ajunge euro la 4 lei?

    In realitate, bancii centrale, martora la vanzarile de lei ale
    investitorilor de pe piata, nu-i convine catusi de putin o
    apreciere brusca si brutala, nu numai fiindca aceasta loveste
    exporturile, dar si fiindca BNR n-a incurajat niciodata
    volatilitatea, periculoasa pentru economie si cand leul creste, si
    cand scade. Faptul a fost subliniat si de Cristian Popa,
    viceguvernatorul BNR, care a declarat intr-un interviu pentru
    Reuters ca BNR “ramane preocupata” de posibilitatea unei
    volatilitati excesive a cursului, “daca aceasta ar avea loc”.

    Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef al ING, considera
    ca o interventie a BNR prin cumpararea de euro, pentru a limita
    aprecierea, ar fi probabila la un nivel de 4,05-4,10 lei/euro si
    “foarte probabila” daca s-ar ajunge la 4 lei/euro. “Este greu de
    crezut ca se va ajunge la 4 lei/euro, dar nu exclus. Un leu prea
    puternic ar sfarsi prin a afecta exporturile, dar aceasta s-ar
    intampla oricum doar in a doua jumatate a anului”, considera
    Chidesciuc.

    Analistul ING estimeaza ca o depreciere treptata a leului fata
    de euro va avea loc doar incepand cu luna iulie sau ulterior, cand
    inflatia este asteptata sa scada gratie efectului de baza legat de
    faptul ca anul trecut TVA a fost majorata in iulie. Totusi,
    Chidesciuc nu crede ca BNR va fi dispusa sa permita deprecieri
    ample ale leului, avand in vedere ca acestea ar stimula inflatia si
    ar creste totodata si asteptarile privind inflatia.

  • Inflatie cu colesterol: iarna asta am mancat scumpiri pe paine

    Cresterea preturilor din februarie depaseste asteptarile pietei,
    avand in vedere ca sondajul lunar facut in randul celor 70 de
    membri ai Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania
    (AAFBR) dadea ca posibila o rata lunara a inflatiei de 0,5% (cu
    estimari intre 0,3% si 0,7%), in timp ce rata anuala era aproximata
    la 7,3% (cu estimari intre 6,5% si 7,5%).

    Analistii BCR noteaza si ca inflatia de baza (core 3 – fara
    preturile administrate si cele volatile) a crescut si ea de la 4,3%
    la 4,6%, astfel incat sansele BNR de a atinge tinta de inflatie de
    2-4% fixata pentru anul acesta “au scazut dramatic”. Ca atare, este
    de asteptat o apreciere suplimentara a leului fata de euro, “fie
    pentru a tempera preturile bunurilor importate, fie drept
    consecinta a reducerii excesului de lichiditate din piata
    monetara”.

    In ce priveste ING Bank, aceasta a revizuit deja estimarile
    privind inflatia in acest an, la 8,4% pentru luna iunie si apoi la
    6,2% in iulie si 5,7% la sfarsitul anului, considerand ca tinta de
    inflatie a BNR este deja compromisa pentru 2011. In aceste
    conditii, noi scaderi ale dobanzii BNR, pentru a stimula economia,
    sunt deja excluse, cel putin pana in septembrie-noiembrie,
    considera analistii ING.

    Pentru finele anului 2011, estimarea din sondajul AAFBR difuzat
    inainte de anuntul oficial privind inflatia pe februarie a plasat
    rata anuala a inflatiei la 4,5% (estimarile variaza intre 4% si
    5,2%). Asteptarile privind rata anuala a inflatiei de la finalul
    anului 2011 sunt in crestere fata de estimarile de acum o luna
    (4,3%). Pentru sfarsitul lui 2012, estimarea AAFBR privind rata
    anuala a inflatiei este de 3,5% (estimarile variaza intre 3,1% si
    5%).

  • De cine depinde cursul de schimb in Romania. Negritoiu, ING: Cursul nu e determinat doar de starea economiei

    Si analistii financiari intrebati de gandul se arata surprinsi
    de aprecierea din ultima perioada a monedei nationale si spun ca
    deocamdata nu exista semne vizibile ale revenirii economiei. “Eu nu
    vad cursul ca fiind determinat de structura economiei si a
    fluxurilor de capital. Este un curs destul de mult influentat si de
    tranzactiile pe care le face BNR si Ministerul de Finante”, a
    declarat miercuri Misu Negritoiu, la prezentarea rezultatelor
    financiare pe 2010 ale bancii, potrivit Mediafax. El a explicat si
    in ce conditii se poate aprecia leul fara legatura cu performantele
    economiei. O asemenea situatie se produce cand Ministerul de
    Finante se imprumuta in valuta din strainatate pentru a finanta
    deficitul bugetar. Cum statul nu poate face cheltuieli in euro sau
    dolari, ci numai in moneda nationala, valuta este schimbata in lei
    la BNR. De aici rezulta un exces de valuta pe piata, care duce
    automat la intarirea artificiala a leului. Si interventiile bancii
    centrale pe piata – cand BNR vinde valuta – duc la aprecierea
    monedei nationale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • ING Asiguari de Viata isi completeaza portofoliul de produse pe sanatate

    “In ceea ce priveste strategia ING Asigurari de Viata pentru
    2011, principalele obiective pe care le vizam sunt mentinerea cotei
    actuale de piata si consolidarea pozitiei de lider. Dupa un an
    bogat in lansari in zona produselor unit-linked, in 2011 ne
    completam oferta de planuri de protectie cu un produs de asigurare
    de boli grave, pentru a raspunde nevoilor consumatorilor pe zona de
    sanatate, si continuam seria lansarilor de produse structurate”,
    spune Cornelia Coman, dircetorul general al ING Asigurari de
    Viata.

    Segmentul de asigurari de viata a fost marcat anul trecut de
    evolutii pozitive in privinta retentiei si de o apetenta sporita
    pentru produsele care ofera beneficii multiple. Valoarea activelor
    financiare in administrare a ajuns la nivelul de 1,99 miliarde de
    lei la sfarsitul anului 2010, in crestere cu 11,2% fata de 2009. A
    crescut si volumul primelor brute subscrise de ING Asigurari de
    Viata cu 3% fata de anul precedent, pana la 543,4 milioane de
    lei.

    “Pentru industria de asigurari de viata, 2010 a fost anul
    stabilizarii dupa o perioada destul de agitata. Pentru ING, 2010 a
    insemnat o evolutie stabila in zona asigurarilor de viata si o
    dezvoltare semnificativa a activitatii de pensii facultative,
    activele nete ale fondurilor din Pilonul III inregistrand o
    crestere de 70% fata de 2009”, mai spune Coman.

    Anul trecut, ING Asigurari de Viata a obtinut un profit brut de
    46,47 milioane de lei, comparativ cu 92,7 milioane de lei in 2009.
    Reprezentantii companiei au declarat ca acest rezultat este in
    concordanta cu obiectivele stabilite si a fost influentat de
    proiectele realizate pentru lansarea de noi produse, extinderea
    canalelor de distributie si cresterea beneficiilor si serviciilor
    oferite clientilor, alaturi de investitiile generate de dezvoltarea
    semnificativa a activitatii din Pilonul III.

    In 2010 s-a observat a crescut pentru asigurarile unit-linked.
    Astfel, la ING ponderea contractelor de tip unit-linked in
    portofoliul total era de 56% la sfarsitul lui 2010, dupa ce, pe
    parcursul anului au fost incheiate cu 39% mai multe polite
    unit-linked decat in 2009.

    Lansarea produselor cu prima unica si protejarea capitalului net
    investit au generat o crestere semnificativa a resurselor
    mobilizate, prima bruta medie fiind mai mare cu 21%, ceea ce
    inseamna pana la 1.515 lei, in cazul contractelor incheiate in 2010
    fata de 2009. In acelasi timp, nivelul mediu al sumei asigurate
    pentru portofoliul de asigurari noi din 2010 a ajuns la 44.112 de
    lei, cu 11% mai ridicat fata de nivelul din anul precedent.

    De asemenea, s-a consolidat si evolutia pozitiva in privinta
    retentiei clientilor – numarul de contracte rascumparate si
    reziliate in 2010 fiind cu 30% mai mic fata de 2009.

    In ceea ce priveste fondurile de pensii facultative administrate
    de ING Asigurari de Viata, acestea au inregistrat in 2010 o
    crestere de 70% a activelor nete. Potrivit CSSPP, valoarea
    activelor nete aferente celor doua fonduri facultative ale ING –
    ING Activ si ING Optim – era de 148,07 milioane RON la sfarsitul
    anului 2010, in crestere cu circa 70% fata de 2009. Astfel, la
    finele lunii decembrie 2010, ING Asigurari de Viata detinea pe
    piata Pilonului III o cota cumulata, in functie de active, de 45%
    La aceeasi data, cele doua fonduri din administrarea ING aveau
    86.867 de participanti, in crestere cu peste 23% fata de sfarsitul
    anului 2009.

    In ceea ce priveste strategia ING Asigurari de Viata pentru
    2011, principalele obiective pe care le vizam sunt mentinerea cotei
    actuale de piata si consolidarea pozitiei de lider. Vom fi
    consecventi, si anul acesta, in demersurile de crestere a
    beneficiilor si transparentei in relatia cu consumatorii, precum si
    in cele de imbunatatire a procesul de vanzare si a
    profesionalismului consultantilor nostri. Nu in ultimul rand, dupa
    un an bogat in lansari in zona produselor unit-linked, in 2011 ne
    completam oferta de planuri de protectie cu un produs de asigurare
    de boli grave, pentru a raspunde nevoilor consumatorilor pe zona de
    sanatate, si continuam seria lansarilor de produse structurate


    Go4it.ro transmite LIVE de la cel
    mai     mare targ de telefonie mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
    vedetele.

    Vezi toate noutatile >>

  • Analistii ING nu exclud o inflatie de 8% in 2011

    Scenariul de baza al ING Bank Romania indica pentru acest an o
    inflatie anuala de 4,5%. Economistul-sef al ING Bank Romania,
    Nicolaie Chidesciuc, a precizat ca scenariul de baza privind
    inflatia include estimarea de majorare a preturilor alimentelor cu
    4,7%, dar avansul ar putea ajunge pana la 8,5% sau chiar mai mult,
    avand in vedere presiunile existente la nivel international si
    faptul ca in trecut costurile locale si cele internationale au avut
    evolutii corelate.

    “Daca cresterea preturilor alimentelor ajunge la 8,5%, aceasta
    evolutie va avea un impact suplimentar de 1,5% asupra inflatiei. Un
    impact aditional de 1,2% asupra ratei anuale a inflatiei ar putea
    fi generat de eliminarea subventiilor la incalzire”, sustine
    Chidesciuc.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro