Tag: general

  • Cum pot fi traşi la răspundere managerii unei companii în insolvenţă


    Tragerea la răspundere a membrilor conducerii unei companii atestă faptul că “terapia” legală pentru debitorul aflat în dificultate presupune, pe lângă adoptarea unor măsuri energetice de resuscitare economică şi instituirea unei pedepse direcţionate strict către persoanele responsabile, susţine George Albert Ionescu de la Casa de Avocatură Ionescu şi Sava.

    Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei este cea care prevede posibilitatea tragerii la răspundere a membrilor organelor de conducere ale societăţii care, prin faptele lor, au cauzat starea de insolvenţă a persoanei juridice. Sfera persoanelor care pot fi trase la răspundere include atât membrii organelor de supraveghere şi ai organelor de conducere din cadrul unei societăţi (concret, răspunderea îi vizează pe administratori,  directori,  cenzori şi auditori financiari), cât şi orice altă persoană ce a cauzat starea de insolvenţă a societăţii prin săvarşirea faptelor prevăzute de lege, exercitând funcţii de supraveghere sau conducere în cadrul societăţii (ex. Asociaţii persoanei juridice).  

    Legea prevede expres faptele ilicite care pot fundamenta tragerea la răspundere a membrilor conducerii unei companii. Astfel, o persoană este sancţionabilă dacă a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu,sau în cel al unei alte persoane. În practică, astfel de cazuri în care administratorul sau managerul se serveşte de un lucru contrar interesului societăţii şi în scopul profitului personal au fost considerate plata de către societate a unor cheltuieli de transport, călătorie sau sejur fără legatură cu activitatea persoanei juridice, finanţarea de către societate a unor lucrări de construcţii la imobilul proprietate personala a conducătorului ei, sau achitarea de către administrator a unei amenzi pentru încălcarea Codului rutier din fondurile persoanei juridice pe care o conducea.

    Utilizarea bunurilor societăţii exclude intenţia managerilor de a-şi însuşi definitiv bunul respectiv, scopul acestora fiind numai obţinerea unui avantaj personal. În faptele de acest tip pot fi încadrate folosirea de către organul de conducere, în interes personal, a telefoanelor şi autoturismelor societăţii pe care o conduce şi care ar trebui utilizate exclusiv în interes de serviciu.

    În categoria abuzului de bunuri sociale, sunt incluse şi însuşirea în interes personal a creditului bancar acordat societăţii precum şi plata către parteneri a unor avansuri pentru lucrări fictive. În mod similar, în  Franta, în cazul Bon Marche, s-a reţinut existenţa abuzului de bunuri şi de credit comis de membrii organelor de conducere ai unei societăţi care au efectuat cumpărături excesive de mobilier de la o societate vânzătoare ce aparţinea unuia dintre administratorii societăţii cumpărătoare.

    De asemenea, răspunderea membrilor organelor de conducere poate fi angajată şi pentru deturnarea de fonduri prin nevirarea sumelor reprezentând contribuţia de asigurărari de sănătate reţinută din salariile angajaţilor către fondurile speciale, cărora le sunt destinate potrivit legislaţiei fiscale.

    Conform legii, sunt sancţionabile şi persoanele care au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice sau au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi. Membrii conducerii companiei care au ţinut o contabilitate fictivă, au facut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea pot fi şi ei traşi la răspundere.

    Nerespectarea prevederilor legale relative la organizarea contabilităţii nu poate fi considerată o simplă neglijenţă, ci indică administrarea frauduloasă a averii societăţii şi reprezintă o premisă pentru aplicarea răspunderii din Legea insolvenţei. Se induce astfel ideea de ascundere a patrimoniului faţă de creditori şi de fraudă la lege în scopul sustragerii de la controlul autorităţilor de reglementare şi control privitor la activitatea societăţii. Astfel, neevidenţierea în contabilitate  a unor mărfuri şi introducerea de facturi fictive au fost considerate de practica judiciara fapte ilicite ce au atras răspunderea administratorilor. Prin urmare, întocmirea la timp şi în mod complet a documentelor contabile aferente diferitelor operaţiuni ale societăţii, apte să reflecte fidel şi exact situaţia financiară reală a societăţii,  precum şi depunerea promptă a raportarilor contabile de tip bilanţier la instituţiile abilitate, sunt măsuri imperativ necesare pentru a evita tragerea la răspundere pe temeiul Legii insolvenţei.

    Deturnarea sau ascunderea unei părţi din activul persoanei juridice ori mărirea în mod fictiv a pasivului acesteia este o altă faptă ilicită ce poate angaja răspunderea autorului.

    Instanţele romane au inclus în categoria faptelor ilicite reţinute sub această calificare încasarea de către membrii organelor de conducere ale societăţii a unor remuneraţii abuzive. Acestea s-au dovedit a fi excesive în raport cu capacităţile de trezorerie ale societăţii sau în comparaţie cu activitatea concretă desfăşurată de administrator în cadrul societăţii.

    Astfel, remuneraţia membrilor organelor de conducere trebuie să fie proporţională atât cu munca efectiv depusă de persoana în cauză, cât şi cu rezultatele societăţii. Prin urmare, în cazul unei sănătăţi financiare precare a societăţii, este recomandabilă revizuirea şi ajustarea remuneraţiilor membrilor organelor de conducere.

    In plus, pot fi trase la raspundere atat persoanele care au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri,  in scopul intarzierii incetarii de plati, cat si cele care, in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.

    Enumerarea este neindoielnic limitativa si, in consecinta, nu  poate fi extinsa prin interpretare analogica. In acest sens, instantele au respins in mod constant alte temeiuri invocate de parti,  precum nedepunerea diligentelor pentru readucerea unor bunuri in patrimoniul debitorului.

    Existenta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu este a treia conditie pentru angajarea raspunderii sus mentionate si presupune ca starea de insolventa a debitorului sa fie consecinta directa si necesara a unei fapte ilicite dintre cele expres prevazute de lege.

    In final, membrii conducerii unei companii pot fi trasi la raspundere numai daca savarsirea faptelor ilicite a fost culpabila, iar culpa este dovedita.

     

  • Criza din Cipru devalorizeaza euro; investitorii şi-au indreptat atenţia spre dolarul american

    În intervalul 1-26 martie, comparativ cu dolarul american, zlotul polonez a scăzut cu 2,3%, coroana cehă cu aproape 2%, iar alte monede din UE s-au depreciat, la rândul lor, cu mai puţin de 2%; lira sterlină a încheiat intervalul cu o valoare aproape egală cu cea de la deschiderea acestuia.

    Creşterea dolarului american a avut loc pe fondul unor rezultate pozitive ale economiei americane din ultima vreme (în ceea ce priveşte piata muncii, sectorul imobiliar etc). “În acelaşi timp însă, aprecierea monedei americane în raport cu euro a exprimat reacţia pieţei la criza din Cipru şi efectele asupra monedei unice europene.

    Nu cred că putem încă să estimăm efectele pe termen mediu şi lung ale acestei crize; actorii săi au ieşit şifonaţi atât din cauza situaţiei în care s-a ajuns în Cipru (cu magazine la limita de a fi aprovizionate, populaţia şi firme fără cash etc), cât şi ca urmare a precedentului creat prin taxarea unor depozite bancare”, spune Victor Safta, director general Noble Securities – sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

    De la începutul anului şi până la 26 martie, forintul a scăzut cu cca 7,2% faţă de dolar, iar variaţiile din interiorul intervalului au fost chiar mai mari, marcând cea mai mare depreciere a unei monede din UE comparativ cu moneda americană. “Guvernul de la Budapesta anunţă din când în când acţiuni sau măsuri cu elemente de surpriză pentru UE, organismele şi pieţele financiare, iar efectele întăresc evoluţia forintului într-o direcţie sau alta, atât comparativ cu euro, cât şi cu dolarul american.

    Dacă vorbim doar din perspectiva investitorilor, o volatilitate mare aduce în general cu sine bune perspective de profit celor care înţeleg direcţia în care se va mişca piaţa”, a precizat Victor Safta.

    În 2013, până pe 26 martie, comparativ cu dolarul american, lira sterlină a scăzut cu cca 6,6%, coroana cehă şi zlotul polonez cu cca 5,2 %, iar leul a scăzut cu aproximativ 1,8%; euro s-a depreciat în această perioadă cu cca 2,5% faţă de dolarul american.
    “În contextul actual, este greu de întrevăzut o corecţie majoră a euro sau a celorlalte monede din UE faţă de dolar; ca şi evoluţii economice în următoarele luni, este mult mai probabil ca o serie de indicatori americani să îşi continue parcursul favorabil, în timp ce o serie de ţări din UE şi mai ales zona euro nu întrevăd încă  relansarea economică, iar modalităţile de rezolvare a unor eventuale crize devin “creative” într-un sens “sensibil” pentru investitori, după cum s-a văzut recent”, a arătat Victor Safta.
     

  • Boeing a cerut ajutorul producătorilor auto pentru testarea bateriilor cu litiu-ion

     Constructorul american de aeronave a solicitat sprijinul Ford Motor, General Motors, General Electric, Unitet Technologies şi altor companii, după ce defectarea bateriilor unora dintre avioanele 787 a dus la consemnarea la sol a tuturor acestor aparate, pe 16 ianuarie, au declarat mai multe persoane apropiate situaţiei, relatează Bloomberg.

    Producătorul japonez al bateriilor, GS Yuasa, a dublat numărul testelor de calitate, la recomandarea unei comisii înfiinţate de Boeing, formată din reprezentanţi ai unora dintre companiile contactate.

    Remedierea deficienţelor bateriilor este esenţială pentru ca avioanele 787 să îşi reia zborurile. Găsirea unei soluţii rapide este de asemenea esenţială, întrucât Boeing poate fi penalizată de cele opt companii aeriene care operează aeronavele consemnate, precum şi de cele ale căror livrări au fost amânate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul general Mihai Chitac a murit

    Informatia a fost confirmata de familia fostului general. Chitac
    suferea de mai multe boli cronice, el fiind eliberat din inchisoare
    pentru a fi supus unei interventii chirurgicale pe cord. Chitac a
    fost condamnat, alaturi de fostul general Athanasie Stanculescu, la
    15 ani de inchisoare in urma procesului referitor la reprimarea
    manifestantilor de la Timisoara, din decembrie 1989.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Un general in minus

    Cel putin in Romania. Fostul director general al Generali Asigurari, Tudor Moldovan, a acceptat oferta primita din partea Generali PPF Holding – aceea de a se ocupa de proiectele de business din regiunea Europei Centrale si de Est. In locul sau, un alt sef a venit la filiala din Romania a holdingului de asigurari. Si nu de oriunde, ci dupa ani de zile la conducerea executiva a Ceska Pojistovna, cea mai mare companie de asigurari din cadrul Generali PPF. Viitorul CEO si presedinte al Directoratului Generali Asigurari, Marie Kovarova, aduce cu sine si experienta proiectelor pe care le-a coordonat anterior in cadrul companiei de consultanta in management McKinsey.