BusinessMagazin

Tag: fondator

  • Cei mai inovatori români din Europa Centrală şi de Est

    Domeniile în care s-au remarcat reprezentanţii României sunt variate: de la educaţie şi creatori de conţinut, la dezvoltare de aplicaţii, astrofizică sau robotică.

    Nominalizările din România de pe lista NE100 2015:

    • Radu Georgescu, fondator GECAD Group

    Antreprenor în sectorul tehnologiei. După ce a fondat compania GECAD la începutul anilor ‘90, a fost implicat în dezvoltarea mai multor proiecte antreprenoriale, inclusiv RAV AntiVirus şi Avangate;

    • András Kapy, CEO Axosuits

    Axosuits este o companie de robotică care dezvoltă exo-schelete puternice, ce pot fi utilizate în diverse scopuri;

    • Cosmin Mihaiu, co-fondator MIRA Rehab

    MIRA Rehab dezvoltă o serie de jocuri şi lecţii interactive pentru diverse dispozitive, precum Kinect, cu scopul de a ajuta recuperarea medicală;

    • Paul Balogh, Cristian Dinu, fondatori Read Forward

    Read Forward este un start-up care a dezvoltat primul manual digital din România, iar acum produce manuale utilizate pe scară largă în şcoli;

    • Ramona Cordoş, Codin Pop, fondatori Creative Monkeyz

    Echipa Creative Monkeyz publică gratuit tutoriale video şi lecţii despre software de grafică, design, montaj şi modelare 3D;

    • Stefania Druga, fondator HacKIDemia

    Hackidemia este o reţea globală care dezvoltă seminarii şi kit-uri care ajută copiii să rezolve diverse provocări prin curiozitate, joacăşi empatie;

    • Eduard Alexandrian, co-fondator SafeDrive

    SafeDrive este o aplicaţie românească, care recompensează şoferii care nu folosesc telefonul în timp ce conduc;

    • Aurora Simionescu, astrofizician

    Aurora Simionescu a făcut parte dintr-un grup de cercetători care au observat pentru prima oară unul dintre filamentele de gaz care leagă grupurile de galaxii. Existenţa acestor filamente a fost dedusă teoretic în urmă cu zece ani;

    • Dan Ciotu, Dragoş Ilinca, Vladimir Oane, fondatori UberVu 

    UberVu este o platformă de tip „social analytics”, care analizează datele de pe bloguri, forumuri şi reţele sociale şi oferă informaţii pe baza cărora se pot lua decizii de business;

    Proiectul NE100 este organizat de Res Publica împreună cu Visegrad Fund, Google şi Financial Times, şi în cooperare cu importante instituţii din această regiune a Europei. Lista completă a celor 100 de inovatori din Europa Centrală şi de Est este disponibilă la http://ne100.org/.

    „Lista New Europe 100 de anul acesta arată că în multe domenii, inclusiv educaţie, sănătate, transport, agricultură, inovatorii din această regiune utilizează cele mai recente tehnologii pentru a adresa probleme sociale şi de afaceri. Diversitatea acestei liste evidenţiază că inovaţia economicăşi socială în Europa Centrală şi de Est are un potenţial considerabil de creştere, generând proiecte solide de afaceri, locuri de muncăşi creştere economică”, a declarat Agata Wacławik-Wejman, directorul Public Policy, Google CEE.

    Între cei 100 de vectori ai schimbării din Europa Centrală şi de Est se regăsesc persoane care utilizează noile tehnologii pentru a crea noi modele în cultură, politică, afaceri, ştiinţă şi activităţi sociale. Majoritatea sunt antreprenori (50%) sau activişti şi politicieni (32%). „Lista evidenţiază oamenii care vor fi motorul schimbărilor pozitive în Europa Centrală şi de Est”, a declarat Wojciech Przybylski de la Res Publica Foundation, iniţiatorul proiectului.

    Printre câştigătorii de anul acesta regăsim persoane care nu doar au generat schimbări pozitive prin activitatea lor, dar au adresat şi anumite probleme sociale. Avem astfel creatori de platforme online pentru artişti şi sponsori ai artei, dezvoltatori a unor programe interactive de recuperare medicală, organizaţii care predau IT copiilor sau constructorii dronei AirDog, utilizatăîn sporturile extreme. Lista inovatorilor de anul acesta acordă credit şi personajelor politice proeminente. Între acestea se numărăşi Toomas Hendri Ilves, preşedintele Estoniei, unul dintre arhitecţii acestei ţări cu o dezvoltare economică remarcabilă. Un alt politician de pe listă este Andrej Kiska, preşedintele Slovaciei, un nume sinonim cu inovaţia şi soluţiile electronice în economie, educaţie şi politică.
     

  • Vector Watch atrage o nouă rundă de finanţare de 5 milioane de dolari

    GECAD Group continuă să rămână cel mai important acţionar al companiei, iar runda de finanţare a fost completată de Catalyst România şi de un grup de investitori privaţi după cum urmează: Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad (antreprenori şi investitori, cofondatori eMAG), precum şi Mihai Popescu (cu o experienţă de 23 de ani în dezvoltarea de platforme informatice şi servicii IT).

    Această infuzie de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.

    Potrivit lui Radu Georgescu, Partener Fondator al GECAD Group: “Noua investiţie va susţine dezvoltarea produsului şi a biroului companiei din zona Bay Area din Statele Unite ale Americii. Vector şi-a dovedit performanţa tehnologică prin gama sa de ceasuri inteligente, iar acum este momentul să aplicăm viziunea companiei de a pune la dispoziţia cât mai multor producători de dispozitive wearable platforma sa tehnologică.”

    Vector Watch este o companie internaţională de tehnologie, cu birouri în Londra, Silicon Valley, Amsterdam, Hong Kong şi Bucureşti. Fondată în 2014 de Andrei Pitiş (Fondator şi CTO Vector Watch) alături de Irina Alexandru (cofondator şi Program Manger) şi Dan Tudose (cofondator şi Hardware Engineer), compania a dezvoltat un sistem de operare <<low-power>> propriu, oferind dispozitivelor inteligente o automonie de 30 zile, fără precedent pe această piaţă.

  • Sfaturi preţioase de la cinci giganţi din tehnologie. Cum să devii un antreprenor de succes

    De ce ai nevoie pentru a deveni un antreprenor de succes? Cum poţi construi un brand global de la zero precum Instagram, Kickstarter sau Wikipedia?

    De căteva luni cei de la BBC au pornit o serie numită “CEO Secrets” în care şefi de companii dezvăluie secretele şi sfaturile lor pentru a dezvolta un business de succes.

    Jimmy Wales, co-fondatorul Wikipedia, enciclopedia online, crede în eşec. Nu-ţi investii toţi bani într-un singur lucru “Oferă-ţi spaţiu pentru un restart”, a spus el. Este cunoscut faptul că Wales a fost implicat în mai multe afaceri care au eşuat înainte ca Wikipedia să devină un succes.

    Nicolas Brusson, co-fondatorul BlaBlaCar, compania de ride-sharing, este de părere că nu ar trebui să apleci urechea la tot ce zic critici. “O să dai peste mulţi investitori care o să-ţi zică să te gândeşti la piaţă. Dar dacă faci ceva cu adevărat nou, piaţa aceea nu există, de aceea vei fi nevoit să-ţi creezi propria piaţă” spune el.

    Yancey Strickler, co-fondatorul Kickstarter, este de părere că integritatea şi creativitatea sunt totul. “Urămereşte o cauză de care eşti mândru, o cauză în care crezi şi este corectă din punct de vedere moral”, spune Strickler. Google a adoptat zicala faimosă “Don’t be evil”, la care a renunţat odată cu reorganizarea sub pălăria Alphabet, iar Facebook vrea să “conecteze întreaga planetă”.

    Co-fondatorul Instagram, Mike Krieger, sfătuieşte tinerii să nu muncească prea mult. ” Fă-ţi timp pentru tine, să faci exerciţii fizice, sună banal, dar acest lucru face o diferenţă uriaşă”, a spus el. “În primele zile lucram între 12 şi 14 ore pe zi, lucru care ne-a surmenat foarte tare, iar rezultatele nu erau pe măsură”, a adăugat el. De asemenea, Krieger crede că este foarte important cu cine alegi să faci afaceri “Trebuie să lucrezi cu cineva în care ai mare încredere”, a mai spus el.

    “Este foarte important să identifici punctele principale dintr-un proiect şi să le rezolvi pe rând. Munca poate deveni compleşitoare altfel”, a declarat Sean Rad, fondatorul Tinder, aplicaţia de dating. 

  • Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes

    Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur

    1. Se trezesc dimineaţa devreme.

    Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.

    2. Învaţă constant

    Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.

    3. Creează un buget şi îl respectă

    Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.

    4. Lucrează mult

    Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.

    5. Au obiective clare

    Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.

    6. Nu le este frică de eşec

    Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.

    7. Nu uită să se relaxeze

    Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

  • Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes

    Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur

    1. Se trezesc dimineaţa devreme.

    Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.

    2. Învaţă constant

    Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.

    3. Creează un buget şi îl respectă

    Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.

    4. Lucrează mult

    Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.

    5. Au obiective clare

    Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.

    6. Nu le este frică de eşec

    Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.

    7. Nu uită să se relaxeze

    Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

  • Cum ajungi de la un magazin pe strada Teilor din Piteşti la o reţea de 14 magazine cu afaceri de 30 de milioane de lei

    Momentul când mi-am cumpărat verighetele de nuntă a fost singurul contact pe care l-am avut cu domeniul bijuteriilor până să preiau această funcţie“, mărturiseşte Horaţiu Vasilescu, numit în funcţia de director executiv al Bijuteria Teilor în urmă cu aproximativ şase săptămâni.

    Înfiinţată în 1998 pe Strada Teilor, în oraşul Piteşti, reţeaua de bijuterii pe care o conduce acum Horaţiu Vasilescu a ajuns în prezent la 14 magazine (cărora li se adaugă unul online), la o cifră de afaceri ce se îndreaptă spre 30 de milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), la planuri de a acoperi toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori, la ţinta de a deveni numărul 1 pe piaţa locală de bijuterii, dar şi la ieşirea în afara graniţelor ţării.

    Din povestirile fondatorului Florin Enache, Vasilescu ştie că, în primii ani ai afacerii Bijuteria Teilor, antreprenorul mergea la târgurile din străinătate de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „La început a crescut lucrurile cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să crească afacerea.“ Chiar dacă era în plin proces de dezvoltare, s-a înscris la un Executive MBA în cadrul Vienna University, pentru a afla care sunt lucrurile pe care trebuie să le facă astfel încât să ducă afacerea la nivelul următor. Enache a început să extindă afacerea Teilor în afara Piteştiului în 2010, cu un magazin în Sibiu, urmat de magazine în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă.

    Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii. „Se ducea cu capul în pământ la toate mallurile, ei nu voiau să îi primească, spuneau că nu prea au loc pentru un brand românesc. Acum primim cereri în fiecare săptămână pentru a deschide un magazin în locaţiile lor“, povesteşte Vasilescu. Deschiderea centrelor comerciale faţă de brand se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimul an: în prima parte a lui 2015 au inaugurat patru magazine, două în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi câte unul în Iaşi (Palas Mall) şi Braşov (Coresi Shopping Resort), dar intenţionează să se extindă în următorul an cu alte patru magazine (în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, într-un alt centru comercial din Bucureşti, dar şi în centrul comercial din Piteşti).

    Dacă până acum afacerea a fost construită cu entuziasm specific antreprenorial, fondatorul acesteia a hotărât ca lucrurile să fie făcute
    într-un mod mai structurat, una dintre primele măsuri în această direcţie fiind numirea unui director executiv. „Timp de trei luni, ne-am întâlnit în fiecare sâmbătă şi am început să investigăm – eu, pe de o parte, cum a gândit businessul, ce strategie are, iar el, cum să ducă afacerea la nivelul următor“, descrie Horaţiu Vasilescu primele discuţii despre afacere cu fondatorul acesteia.

    Vasilescu a venit la conducerea Teilor după o perioadă de aproximativ cinci ani petrecută în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco. Cea mai recentă funcţie ocupată în cadrul companiei a fost cea de business manager pe zona de sud, fiind responsabil de o afacere de aproximativ 22 de milioane de euro, cu circa 4.000 de angajaţi temporar de gestionat şi şase centre de cost, incluzând şi piaţa din Capitală. Anterior, a absolvit Facultatea de Finanţe-Bănci în cadrul Universităţii din Piteşti, un program masteral în managementul afacerilor, dar şi Facultatea de Drept la Titu Maiorescu. La 22 de ani îi plăceau maşinile, aşa că s-a angajat în cadrul reprezentanţei Honda din Piteşti, unde a lucrat pentru o perioadă scurtă. A fost suficient cât să observe că domeniul vânzărilor i se potriveşte, totuşi, după absolvire, s-a angajat la Emporiki Bank, mai ales pentru că sistemul bancar era atractiv la nivelul anului 2007. A trecut la un nou domeniu după o perioadă în care, din cauza crizei financiare care începuse să se resimtă, produsele de creditare ce abia fuseseră lansate nu mai erau la fel de atractive.

     

  • Povestea lui “James Bond al filantropiei”, omul care a donat 6 miliarde .”A făcut mai multe pentru Irlanda decât oricine de la Sfântul Patrick încoace”

    Charles Francis Feeney este recunoscut drept “James Bond al filantropiei”, deoarece acesta a donat de-a lungul anilor nu mai puţin de 6.3 miliarde de dolari. 

    Charles Feeney s-a născut într-o familie irlandeză-americană în 1931, în timpul marii depresii şi a dus o viaţă normală. Chuck Feeney şi-a făcut averea în calitate de co-fondator al Duty Free Shoppers Group. Practic, el alături de Robert Warren Miller au adus la suprafaţă conceptul de duty-free shopping în 1960. 36 de ani mai târziu, acţiunile celor doi au fost cumpărate de grupul Louis Vuitton Moet Hennessy cu 1,6 de miliarde. 

    Feeney a înfiinţat The Atlantic Philanthropies în 1982, una dintre cele mai mari fundaţii private din lume, cu care sprijină diferite cauze, de la educaţie, ştiinţă şi sănătate până la respectarea drepturilor civile de-a lungul a mai multor ţări, precum Statele Unite, Australia, Vietman sau Irlanda. În ultimii 30 de ani, prin intermediul organizaţiei Feeney a donat 6,2 miliarde de dolari către diferite cauze.

    “Am avut o idee în mintea mea care nu s-a schimbat niciodată, aceea că trebuie să-ţi foloseşti bunăstarea pentru a ajuta alţi oameni. ” a spus el.

    În 2012, revista Forbes a spus despre el că “este omul care a făcut mai multe pentru Irlanda decât oricine de la Sfântul Patrick încoace”.

    Nu deţine o casă sau o maşină şi poartă un ceas Casio pe care l-a cumpărat cu doar 15 dolari.

    Averea sa din prezent este estimată la doar 1.5 milioane de dolari, bani pe care vrea să-i doneze până în 2020.

     

  • Cine este omul de afaceri care l-a detronat pe Bill Gates şi devenit cel mai bogat om din lume

    Spaniolul Amancio Ortega, cofondator al grupului Inditex (Zara) a fost desemnat cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului Forbes actualizat. Omul de afaceri are o avere estimată 79,6 milioane de dolari. Vânzările Inditex, cel mai mare retailer de îmbrăcăminte, au urcat la 9,42 de miliarde de euro. Omul de afaceri spaniol il devanseaza astfel pe cofondatorul Microsoft, Bill Gates (78,1 miliarde dolari), si pe magnatul din mass-media Warren Buffett (64,4 miliarde dolari). 

    Ei sunt urmati in clasament de mexicanul Carlos Slim (62,5 miliarde dolari), de fondatorul Amazon, Jeff Bezos (49,9 miliarde dolari), si de creatorul Oracle, Larry Ellison (47,6 miliarde dolari).  Următorii în lista celor mai bogaţi oameni din lume se află mexicanul Carlos Slim (62,5 milioane de dolari), Jeff Bezos, fondatorul Amazon (49,9 milioane de dolari) şi Larry Ellison, fondatorul Oracle (47,6 milioane de dolari). Noua pozitie a lui Ortega in clasament, care se actualizeaza periodic, se datoreaza reevaluarii actiunilor companiilor listate la bursa. 

    Amancio Ortega s-a născut în Busdongo de Arbas, un orăşel din provincia Leon, Spania, în anul 1936, perioadă când în ţară izbucnise războiul civil. Tatăl său lucra la căile ferate, iar mama era menajeră. Când era copil, familia lui s-a mutat în La Coruña. Acolo, Amancio a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. A realizat aici că distribuirea hainelor consumă o sumă mare de bani, fiind de părere că un sistem de distribuţie direct către magazine şi către clienţi ar fi soluţii care ar ajuta la economisire. Ideile sale sunt puse în practică în 1960, când devine managerul unui magazin de haine adresat oamenilor înstăriţi din La Coruña, unde va produce haine de calitate la preţuri reduse. Succesul l-a determinat pe Ortega ca trei ani mai târziu să-şi deschidă propria afacere.

    La 27 de ani, deschide Confeccions GOA (iniţialele numelui său scrise invers). Primul magazin Zara ia naştere doi ani mai târziu pe strada cea mai circulată din La Coruña şi este numit aşa pentru că numele său preferat, Zorba, era deja luat. Strategia controlului total asupra producţiei şi distribuţiei l-a propulsat rapid pe Ortega în rândul celor mai puternici oameni ai lumii: ce desena astăzi apărea pe rafturile magazinelor în cel mult trei săptămâni. În 1988, reţeaua de magazine Zara depăşeşte graniţele şi ajunge în Porto, Portugalia, iar numele companiei este schimbat în Inditex.

    Până în 1990, Ortega reuşeşte să îşi lanseze magazinele în Statele Unite ale Americii şi în Franţa, iar apoi în Mexic, Belgia, Suedia sau Grecia. Sub umbrela Inditex a lansat noi mărci de îmbrăcăminte şi accesorii: Pull & Bear (1991), Massimo Dutti (1996), Bershka (1998), Stradivarius (1999), Oysho (2001), Zara Home şi Skhuaban. În 2001, Ortega devine cel mai bogat om din Spania, intrând şi în topul Forbes al miliardarilor pe locul 43, cu o avere estimată la 6,6 miliarde de dolari. În prezent, Inditex este un imperiu al modei, cu magazine deschise în mai bine de 80 de ţări din întreaga lume.

     

  • Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a devenit al treilea cel mai bogat om din Statele Unite

    Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a mai câştigat 5 miliarde de dolari, astfel a devenit a treilea cel mai bogat om din Statele Unite.

    Retailerul online a făcut un profit de 79 de milioane de dolari în al treilea trimestru, dublu decât se aştepta Amazon. Profitul a apărut după o performanţă a serviciului de cloud computing, Amazon Web Services. Serviciu care a înregistrat venituri de 521 de milioane de dolari.

    Ca urmare, averea lui Bezos s-a mărit cu 5 miliarde de dolari, astfel averea lui ajunge la 55 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    În Statele Unite mai bogaţi sunt doar Bill Gates şi Warren Buffett. De asemenea, acest câştig îl propulsează pe locul cinci în topul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Multinaţionala cu sediul în Seattle, SUA, a fost fondată de Jeffrey P. Bezos şi a început ca un magazin online exclusiv pentru cărţi. Compania şi-a diversificat rapid oferta şi vinde în prezent de la mâncare sau jucării până la servicii de cloud computing. 

    A pus bazele companiei în propriul garaj din Bellevue, Washington, după ce a renunţat la postul de vicepreşedinte al firmei D.E. Shaw, unde identificase potenţialul companiilor din online. A hotărât că cea mai bună afacere pe internet ar fi vânzarea de cărţi, iar speculaţia lui s-a adeverit după primele două luni de funcţionare a magazinului online, când Amazon vindea în toate cele 50 de state ale SUA şi în alte 45 de ţări. 

  • Tânărul care a revitalizat brandul Pegas şi-a vândut afacerea CEO-ului eMAG

    Network One Distribution (NOD), cel mai mare distribuitor de echipamente IT&C de pe piaţa locală, cu afaceri de 930 mil. lei anul trecut, a preluat pachetul majoritar de acţiuni al producătorului local de biciclete Pegas şi va investi într-o primă etapă 3 mil. euro în companie pentru dezvoltarea şi extinderea gamei de produse, cu obiectivul ca peste trei ani vânzările să fie de 25.000 de unităţi pe an, de zece ori mai mari decât cele estimate pentru 2015, potrivit ZF. Astfel, NOD a preluat un pachet de 51,67% din acţiunile Atelierele Pegas.  

    NOD, care a avut un profit net de 10 mil. lei la afaceri de 930 mil. lei în 2014, este deţinută integral de Iulian Stanciu, ucare deţine şi reteilarul electroIT Flanco şi un pachet de acţiuni la eMag, unde ocupă poziţia de CEO.

    Atelierele Pegas au avut anul trecut  afaceri de un milion de lei şi o marjă de profit de 3%. Într-un interviu acordat anul trecut Business Magazin, Andrei Botescu declara că printre planurile sale se realizează producţia de componente în România, dublarea vânzărilor şi exportul brandului renăscut.

     “Am deschis discuţii avansate pentru internalizarea a cât mai multe componente din producţie în România şi suntem în stransă legătura cu un proiect de investiţie care urmeaza să dea drumul la prima facilitate de producţie de componente şi accesorii pentru biciclete şi echipament sportiv din ţara noastră în următorii trei ani”, spunea atunci Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas. Bicicletele realizate de Atelierele Pegas sunt asamblate în România, însă componentele sunt importate, printre obiectivele lui Botescu fiind şi crearea unei unităţi de producţie ale acestora pe piaţa locală.

    “Am primit o comanda fermă de ordinul zecilor de mii de biciclete pentru care am şi realizat un design dedicat, dar ne-am blocat la partea de finanţare, pentru că ne lovim din ce în ce mai des de politica multinaţionalelor de a plăti la 60-120 de zile după ce au recepţionat marfa, iar noi avem nevoie de avansuri consistente cu cel puţin 4-6 luni înainte pentru a da drumul la producţia unor volume consistente”, descria Andrei Botescu dificultăţile întâlnire în încercarea de a-şi atinge obiectivele.  Reticenţele investitorilor nu i-au împiedicat pe reprezentanţii Atelierelor Pegas să lucreze la creşterea cererii potenţiale: numărul fanilor de pe pagina Pegas a crescut de la 30 000 în 2012 la peste 167.000 în prezent.  

    Într-un alt interviu acordat Business Magazin în 2012, Andrei Botescu povestea cum i-a venit ideea afacerii Atelierele Pegas: a vrut să îşi cumpere o bicicletă ieftină, după ce i s-au furat mai multe biciclete scumpe. A sunat la fabrica Pegas din Zărneşti şi cineva i-a spus că nu se mai produc de ani buni. Aşa s-a născut ideea unei afaceri cu biciclete Pegas, pe care Andrei Botescu a vrut să o pună în practică încă din 2008. După numeroase încercări, Atelierele Pegas au ajuns să producă două modele.

    Atelierele Pegas reprezintă mai mult decât un proiect, sunt visul american adaptat în România: visul românesc – “nişte băieţi pasionaţi pornesc o afacere şi la un moment dat au succes”, spunea antreprenorul Andrei Botescu. “Mai sunt câteva cazuri izolate în IT, dar proiecte de afaceri direct din stradă numai în America se întâmplă, numai în ţările mai dezvoltate”, spunea iniţiatorul proiectului dezvoltat în clădirea Ciclop de pe bulevardul bucureştean Magheru.