Tag: fabrica

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Un arhitect s-a mutat într-o fabrică de ciment. Ce a făcut la interior o să te uimească – GALERIE FOTO

    Ce a făcut la interior este de-a dreptul uimitor. Ani de zile a durat renovarea şi nici azi nu este încă terminată. Construcţia păstrează aspectul unei fabrici de ciment, însă interiorul a fost transformat într-un spaţiu de locuit modern, iar exteriorul este “împânzit” cu vegetaţie.

  • Mercedes atacă piaţa dominată de Tesla. Investiţii de 1 miliard de dolari în producţia de maşini electrice în Statele Unite

    Daimler va construi cea de-a cincea fabrică de baterii şi va crea peste 600 de locuri de muncă în regiune. Fabrica din Alabama va asambla SUV-uri electrice pentru a face concurenţă Model X, vehicul din aceeaşi clasă produs de Tesla.

    “Celebrăm 20 de ani de activitate la fabrica din Tuscaloosa, Alabama, şi folosim această ocazie pentru a extinde operaţiunile”, a declarat Markus Schaefer, şeful de producţie, în cadrul unui interviu acordat Bloomberg TV.

    Anul trecut, Tesla Model S a depăşit ca vânzări Mercedes S-Class şi BMW Seria 7 în Statele Unite.

  • Nokian Tyres inaugurează lucrările de construcţie la fabrica de anvelope din Statele Unite

    Locaţia va găzdui, de asemenea, o unitate de distribuţie cu o capacitate de depozitare de 600.000 de anvelope. Lucrările de construcţiei sunt programate să debuteze la începutul anului 2018, urmând ca în 2020 să fie produse primele anvelope în această unitate.

    Pe parcursul ceremoniei inaugurale, Hille Korhonen, preşedinte şi CEO al Nokian Tyres a reafirmat obiectivul ambiţios al companiei de a îşi dubla vânzările de anvelope pe piaţa nord-americană în următorii cinci ani. Aceasta a evidenţiat, de asemenea, şi obiectivul Nokian Tyres de a deveni lider în industria anvelopelor din punct de vedere al producţiei sustenabile şi acela de a deveni angajatorul preferat de populaţia din comunităţile majore pe care le deserveşte.

    În noua unitate de producţie se vor fabrica primele anvelope în anul 2020. În principal, noua fabrică Nokian Tyres se va concentra pe dezvoltarea gamei de anvelope destinate autoturismelor specifice continentului nord-american şi camioanelor uşoare. Capacitatea totală de producţie de 4 milioane de anvelope anual va fi atinsă până în anul 2022, ceea ce va permite Nokian Tyres să satisfacă cererea în creştere din America de Nord. În acest fel, serviciul pentru clienţi va fi îmbunătăţit prin scăderea timpilor de livrare şi printr-o mai mare flexibilitate. În timp ce unitatea de producţie din Dayton va deservi într-un mod eficientizat clienţii din America de Nord, va elibera, în acelaşi timp, celelalte fabrici de anvelope Nokian Tyres de sarcina de producţie destinată acestei regiuni, permiţându-le acestora să asigure capacitatea necesară pentru susţinerea altor pieţe în creştere.

    Nokian Tyres a fost fondată în 1988, însă îşi are rădăcinile în anul 1898, când a fost înfiinţată Suomen Gummitehdas Oy sau Fabrica de cauciuc finlandeză. Compania este cel mai nordic producător de anvelope din lume. Promovează şi facilitează şofatul în siguranţă, în condiţii exigente. Anvelopele inovatoare pentru autoturisme de pasageri, camioane şi maşini grele, sunt comercializate în special în zonele cu zăpadă, împădurite, şi cu condiţii de şofat dificile din cauza anotimpurilor schimbătoare.

    În 2015, cifra de afaceri netă a companiei a fost de aproximativ 1,4 miliarde euro, iar la finalul anului numărul angajaţilor a fost de 4.400. Acţiunile Nokian Tyres sunt listate la bursa Nasdaq Helsinki. Unităţile de producţie se află în Finlanda şi Rusia. La sediul central din Nokia, Finlanda, are loc dezvoltarea centralizată a produselor, sunt finalizate prototipurile şi sunt efectuate testele. Toate produsele sunt dezvoltate conform obiectivelor de siguranţă durabilă şi de respectare a mediului pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produsului. Sediul central al Nokian Tyres se află în Nokia, Finlanda, iar sediul european este la Praga.

    Citiţi şi: Cum arată cea mai eficientă fabrică de anvelope din lume: produce zilnic 46.000 de unităţi

  • Dacă statul nu vrea, industriaşul Valer Blidar din Arad deschide pe cont propriu o şcoală tehnică de maiştri. “Din 100, am rămas cu doar patru în prezent, după ce au ieşit la pensie.”

    “Anul acesta scoatem şi prima promoţie la şcoala profesională (sudori, lăcătuşi, electricieni-n.red.). În următorii trei ani, cu aceste două şcoli, vom ajunge să acoperim deficitul de forţă de muncă din fabrică”, a declarat pentru ZF Valer Blidar. Industriaşul spune că lipsa acestor categorii de angajaţi, maiştri sau sudori, lăcatuşi, ar putea să fie rezvolvată la nivel naţional dacă s-ar înfiinţa mai multe şcoli
     
    Pregătirea tinerilor în şcoala tehnică durează doi ani, iar în cea profesională durează trei ani.
     
    Anul trecut, 10.500 de elevi au terminat o şcoală profesională, de zece ori mai puţini decat în urmă cu zece ani, potrivit ultimelor date.
     
  • Pompierii intervin la fabrica de bere din Rahova, unde acoperişul stă să se prăbuşească

    Din cauza vântului puternic din Capitală, unele elemente al construcţiei fabricii de bere de pe strada George Coşbuc sunt în pericol de cădere, astfel că pompierii intervin cu o autoscară, au declarat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un mare producător de componente auto deschide o fabrică la Arad

    Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Arad, viceprimarul Călin Bibarţ s-a întâlnit, vineri, cu reprezentanţii producătorului de componente auto Roki Romania Manufacturing, cu care a discutat despre deschiderea unei fabrici de filtre pentru industria auto.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drama unui producător de mobilă din Baia Mare: “Toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie. Tinerii absolvenţi de liceu nu vor se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei“

    “Tinerii absolvenţi de liceu nu vor se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei. Mai bine stau acasă pe un şomaj de 250 de lei şi pe banii părinţilor. Generaţiei noi nu-i place să muncească. Toată lumea se aşteaptă la salarii mari fără să ştie să facă chestii elementare. Din cei care vor să îşi continue studiile, toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie, că noi nu putem oferi salarii de 3.000-4.000 lei. Industria mobilei este pe butuci, nu pentru că nu am avea comenzi, ci pentru că nu avem oameni calificaţi“, a declarat pentru ZF Vasile Deac, administratorul companeiei Fagetul Deac, prezent la târgul de mobilă BIFE-SIM 2017.

    Fabrica de mobilă Fagetul Deac produce circa 6-8 camioane de mobilier lunar, respectiv mese, uşi, ferestre, scări interioare dar şi alt tip de mobilier, care ajunge în proproţie de 90% la export în Olanda, Norvegia, Germania, Israel şi Franţa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro 

  • Drama unui producător de mobilă din Baia Mare: “Toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie. Tinerii absolvenţi de liceu nu vor se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei“

    “Tinerii absolvenţi de liceu nu vor se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei. Mai bine stau acasă pe un şomaj de 250 de lei şi pe banii părinţilor. Generaţiei noi nu-i place să muncească. Toată lumea se aşteaptă la salarii mari fără să ştie să facă chestii elementare. Din cei care vor să îşi continue studiile, toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie, că noi nu putem oferi salarii de 3.000-4.000 lei. Industria mobilei este pe butuci, nu pentru că nu am avea comenzi, ci pentru că nu avem oameni calificaţi“, a declarat pentru ZF Vasile Deac, administratorul companeiei Fagetul Deac, prezent la târgul de mobilă BIFE-SIM 2017.

    Fabrica de mobilă Fagetul Deac produce circa 6-8 camioane de mobilier lunar, respectiv mese, uşi, ferestre, scări interioare dar şi alt tip de mobilier, care ajunge în proproţie de 90% la export în Olanda, Norvegia, Germania, Israel şi Franţa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro 

  • Fosta fabrică Poiana din Braşov, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa dulciurilor, a fost scoasă la vânzare

    Adunarea Generală a Acţionarilor a uneia dintre cele mai mari companii de dulciuri din România, Mondelez, s-a întrunit, la începutul lunii august, în vederea aprobării vânzării clădirilor fostei fabrici Poiana din Braşov în schimbul sumei de minimum 2 milioane de euro (exclusiv TVA), în conformitate cu un anunţ publicat în ”Monitorul Oficial”.

    Fabrica nu a mai funcţionat din anul 2009, iar activul este compus din clădiri şi teren cu o suprafaţă de circa 13.000 de metri pătraţi.

    Decizia de a renunţa la fabrica Poiana vine după ce Mondelez a vândut, în urmă cu circa trei ani, fabrica de drajeuri de pe strada Alexandru Ioan Cuza din Braşov către Lidl. Retailerul a plătit pentru achiziţia terenului de 9.866 de metri pătraţi pe care odinioară se întindea fabrica Cibo, 2,170 milioane de euro, la un preţ de aproximativ 220 de euro pe metrul pătrat.

    Mondelez, fosta Kraft Foods, a intrat pe piaţa din România la începutul anilor ’90 şi a cumpărat compania Poiana – Produse Zaharoase din Braşov şi cele două fabrici ale acesteia. Ulterior, compania a ales mai întâi să renunţe la fabrica de pe strada Alexandru Ioan Cuza din Braşov, care a ajuns, ca multe fabrici de pe plan local, proiect imobiliar, Lidl anunţând deschiderea unui magazin şi vânzarea unei părţi din teren către un dezvoltator care va construi un hotel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro