“Ceea ce se întâmplă în Europa priveşte şi Turcia. Dacă Uniunea Europeană are febră, Turcia este şi ea bolnavă, pentru că cele două economii sunt interdependente”, a declarat un politician socialist din Turcia. Exporturile Turciei în UE sunt o parte importantă din schimburile sale comerciale, în special după un acord vamal din 1995. În urmă cu zece ani, Turcia ieşea dintr-o perioadă de probleme economice grave, după o intervenţie a FMI care a cerut reforme structurale profunde. În această perioadă, inflaţia s-a redus de la 54,4% la 9,48% în noiembrie, potrivit datelor oficiale. În 2001, economia turcă s-a contractat cu 9,5%. În primele nouă luni din acest an, avansul PIB a fost de 9,6%.
Tag: crestere economica
-
Primiţi cu valul al doilea al crizei?
Guvernul de la Bucureşti a fost “elevul model al FMI”, spunea recent ambasadorul Franţei, Acelaşi argument era reluat de ministrul Elena Udrea când susţinea ideea că România e acum mai bine pregătită de un eventual nou val al crizei nu doar decât în urmă cu trei-patru ani, dar şi în raport cu celelalte ţări europene. Iar cancelarul german Angela Merkel, în discursul de vinerea trecută în care a încercat să-i convingă pe parlamentarii germani să-i dea mandat pentru o înăsprire a regulilor fiscale în UE, a lăudat “sacrificiile” unor ţări din afara zonei euro, ca Bulgaria, România şi statele baltice, adică reformele acceptate în numele aderării la zona euro.
România din 2011 a făcut într-adevăr progrese cu totul remarcabile faţă de 2008. Analiştii agenţiei de evaluare financiară Coface arată că România a avut una dintre cele mai mari rate de reducere a deficitului de cont curent din Europa, de la 13,4% din PIB în 2007, la 4,4% din PIB estimat pentru 2011, “deci o diminuare a dependenţei de capitalurile străine”. Economia “are însă un deficit de cont curent încă ridicat comparativ cu noile state membre UE, în medie de 1% din PIB la sfârşitul primului trimestru, în timp ce ţări precum Lituania, Letonia, Estonia înregistrează excedente ale contului curent”, spun analiştii Coface, adăugând că în condiţiile în care rata de economisire internă rămâne la niveluri scăzute, “este probabil ca aceste deficite să persiste în perioada imediat următoare”.
Această situaţie este importantă pentru că, aşa cum atrag atenţia la unison economiştii români şi străini, va fi obligatoriu ca România să se descurce cu alte surse de finanţare decât banii aduşi în ţară de băncile străine – iar aceasta atât în privinţa nevoii de bani a statului, ale cărui costuri de îndatorare au crescut din cauza tensiunilor de pe pieţe, cât şi în privinţa nevoii de bani a afacerilor. Lucrurile sunt cu atât mai delicate cu cât investiţiile străine directe au scăzut cu 52% în primele opt luni, în timp ce gradul de acoperire a deficitului de cont curent cu investiţii străine directe s-a redus de la un maxim de 93% în septembrie 2009 la 24,10% în septembrie 2011.
Celălalt capitol la care România a excelat comparativ cu celelalte ţări europene este, desigur, consolidarea fiscală – atât a deficitului bugetar general (de la 9% din PIB în 2009 la 6,9% anul trecut şi 4,9% anul acesta, în estimarea Comisiei Europene), cât şi a celui structural, adică din care s-a eliminat influenţa ciclurilor economice (de la 9,1% în 2009 la 5,9% anul trecut şi 3,7% anul acesta). Ea are însă o problemă, remarcă analiştii Raiffeisen Bank România – faptul că a fost realizată în principal pe seama tăierii cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu salariile în sectorul public (care au scăzut de la 10,9% la 8,9% din PIB între 2009 şi prima jumătate a anului curent, calculat în bază ESA95) şi a investiţiilor totale (de la 6% la 2,5% din PIB), în timp ce cheltuielile cu bunurile şi serviciile chiar au crescut (de la 6,9% la 7,2% din PIB). Per total, în aceeaşi bază de calcul, totalul cheltuielilor a rămas la fel ca pondere din PIB (41,1%).
-
Dan Şucu, Mobexpert: Nu poţi să te bazezi pe creştere economică dinamică cu muncitori demotivaţi
“Muncitorul cu care lucrăm – şi am asigurat 3.500- 4.000 de locuri de muncă în ultimii 15 ani – este foarte demotivat. Nu poţi să te bazezi pe creştere economică dinamică cu muncitori demotivaţi. Nu înţeleg din construcţia bugetului ce parte a populaţiei României va reuşi să facă lucrul asta (să îndeplinească prognozele prevăzute în bugetul pe 2012 – n. red.). Nu cred în posibilitatea de a avea o creştere bazată pe export puternic fără o piaţă internă de o anumită dimensiune. Există o neclaritate în ceea ce priveşte cine va reuşi să conducă această creştere. Există o populaţie activă care susţine o zonă asistată care devine din ce în ce mai greu de susţinut. Salariile sunt atât de mici, încât angajaţii merg acasă cu venituri insuficiente şi nu sunt respectaţi de familie şi nu se gândesc la viitor”, a declarat Dan Şucu.
-
CE a redus de la 1,9% la 0,6% prognoza de creştere economică a UE în 2012
Economia spaţiului comunitar se confruntă cu trubulenţe financiare, încredere scăzută, măsuri de austeritate în ţări membre şi o încetinire a principalilor parteneri comerciali, potrivit prognozei economice de toamnă a CE. Totodată, prognoza pentru zona euro a fost revizuită de la 1,8% la 0,5%.
-
Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României pentru 2012
Performanţele exporturilor în 2011 urmează să se reflecte anul viitor în cererea internă, în timp ce cererea externă va continua să reprezinte un factor de sprijin, însă mai puţin solid din cauza condiţiilor economice tot mai dificile din Europa şi din alte părţi ale lumii, se arată în Prognoza Economică de toamnă a CE. Populaţia şi companiile vor continua să-şi ajusteze situaţia financiară în prima jumătate a anului viitor, însă angajările anticipate şi scăderea inflaţiei ar trebui să susţină venitul discreţionar real, consideră CE.
-
Creşterea economică ar putea fi salvată de populaţia rurală dacă se rezolvă problema educaţiei
“Dintr-un calcul simplu, chiar dacă suntem 19 milioane după recensământ, există în continuare o foarte mare parte a populaţiei în mediul rural care nu produce suficient în România, suficient înseamnă pentru a putea spera să convergem la Uniunea Europeană”, a spus economistul şef al UniCredit, Dan Bucşa. Analistul UniCredit a arătat că sunt milioane de persoane din mediul rural care produc “aproape nimic”, adică undeva la 3,5% din PIB.
-
Ialomiţianu: Vom fi obligaţi să revizuim prognoza de creştere economică. Sperăm că nu prea mult
Gheorghe Ialomiţianu a declarat, marţi, la Cluj-Napoca, la o întâlnire cu contribuabilii din Cluj şi din judeţele învecinate, că autorităţile centrale nu vor pune în pericol politica de investiţii pentru a veni cu măsuri populiste, chiar dacă este an electoral. “Pentru 2012 am avut o prognoză de creştere economică discutată cu FMI între 3,5 şi 4 la sută. Sigur că ce se întâmplă pe pieţele financiare, ce se întâmplă în celelalte ţări, ne afectează şi pe noi. Exportul se face în Spania, Italia, Franţa, care au probleme, iar ieşirea din recesiune s-a bazat în mare măsură pe export. Vom fi obligaţi să revizuim prognoza de creştere economică şi să sperăm că nu prea mult. În 2012, dacă exteriorul nu ne furnizează veşti bune, să mergem pe politica de investiţii, să avem o creştere sustenabilă. Nu vom pune în pericol politica de investiţii pentru a veni cu măsuri populiste, chiar dacă este an electoral. Dacă nu vom reuşi să revenim cu salariile în 2012 sau procentul va fi mai mic, acest procent va fi datorită politicii sănătoase a Guvernului Boc de a da bani pentru investiţii”, a spus Ialomiţianu.
-
FMI a înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru toate marile economii ale lumii
Pentru anul următor, fondul a modificat prognoza pentru expansiunea economiei globale de la 4,5% în iunie la 4%, se arată în raportul Perspectiva Economiei Globale. În privinţa României, FMI a menţinut estimările de creştere la 1,5% pentru acest an şi 3,5% pentru anul umător. La încheierea misiunii FMI la Bucureşti de la sfârşitul lunii iunie, instituţia financiară a anunţat 1,5% pentru acest an şi 3,5-4% pentru anul următor. Fondul anticipează un avans mediu anual al preţurilor de consum în România de 6,4% în acest an şi 4,3% anul următor, respectiv o majorare foarte uşoară a deficitului de cont curent de la 4,5% în acest an la 4,6% în 2012. Şomajul este estimat la 5% pentru anul în curs, faţă de 7,6% în 2010, respectiv la 4,8% anul următor.
-
Boc: Prognoza de creştere economică pentru 2012 va fi stabilită la finele lunii octombrie
“Vom avea, la sfârşitul lunii octombrie, împreună cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, evaluarea prognozei de creştere economică pentru anul 2012, în raport cu care vom veni în Parlament cu proiectul de buget” , a spus Boc, într-un discurs susţinut în Parlament. El a arătat că pentru acest an este menţinută ţinta unei creşteri economice de 1,5%. Până la acest moment, oficialii au avansat pentru anul viitor o creştere economică de 3,5-4 %.
-
Ialomiţianu: Prognoza de creştere economică va fi revizuită
Întrebat dacă s-a răzgândit în privinţa majorării salariilor, Ialomiţianu a spus negativ. “Nu ne-am răzgândit. Am spus că analizăm situaţia financiară, iar în momentul în care va veni FMI, Comisia Europeană vom lua o decizie”, a spus el. Potrivit ministrului, prognoza de creştere economică trebuie revizuită. “Înaintea misiunii FMI din iulie-august era o altă perspectivă financiară, acum toate ţările fac revizuiri ale prognozelor de creştere economică şi cred că România va trebui să facă revizuirea prognozei de creştere economică şi atunci sigur că vedem care este spaţiul fiscal pentru cheltuielile bugetare din anul 2012”, a spus Ialomiţianu.