“Am răspuns (tirurilor siriene). Dacă vor continua, vom riposta într-o manieră şi mai puternică”, a afirmat generalul Özel, care a fost în satul turc Akçakale (sud-est), de la frontieră, unde cinci civili au fost ucişi la 4 octombrie de tiruri siriene, care au provocat riposte ale artileriei turce.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Semn al intensificării violenţelor, aproximativ 1.000 de persoane au murit doar în cursul săptămânii trecute, a precizat această organizaţie cu sediul în Marea Britanie bazându-se pe datele furnizate de o reţea extinsă de militanţi, avocaţi şi medici aflaţi pe teren. “Cel puţin 22.980 de civili, 7.884 de soldaţi şi 1.215 dezertori au fost ucişi în violenţele din Siria” între mijlocul lunii martie 2011 şi 7 octombrie 2012, a declarat preşedintele OSDO, Rami Abdel Rahmane. Această cifră nu ţine cont de cele 141 de persoane ucise luni, conform unui bilanţ provizoriu al OSDO. Ziua cea mai sângeroasă de la începutul conflictului rămâne 26 septembrie când 306 persoane au fost ucise. Luna august a fost luna cu cele mai multe victime, cu 5.440 de morţi, conform OSDO.
După incidentul din iunie, când apărarea antiaeriană siriană a doborât din greşeală un avion de recunoaştere turcesc la Marea Mediterană, conflictul turci-sirian s-a reaprins în această săptămână, după ce obuze lansate din Siria au lovit, miercuri, localitatea turcă de graniţă Akçakale, omorând cinci civili şi rănind încă zece.
Parlamentul turc a autorizat o acţiune militară în Siria, însă premierul Recep Tayyip Erdogan a declarat că ţara lui nu vrea să înceapă un război, mai ales că Siria a prezentat oficial scuze. Vineri, Erdogan a avertizat, totuşi, Damascul “să nu pună la încercare răbdarea şi hotărârea Turciei”. Preţul petrolului deja a făcut însă cel mai mare salt din ultimele două luni, urcând la 91,71 dolari/baril pe fondul noului conflict.
Ankara a deplasat trupe suplimentare la frontiera cu Siria şi, începând de miercuri, a ripostat cu focuri de artilerie la fiecare obuz sirian pătruns în teritoriul turcesc. Sâmbătă, două obuze siriene au aterizat lângă satul turcesc Guvecci, determinând reacţia turcilor. Contextul acestor atacuri bizare, transmite AP, este rebeliunea din Siria contra regimului lui Bashar Assad, în cursul căreia au loc lupte grele între forţele militare ale rebelilor şi cele ale Damascului, extinse inclusiv la graniţa cu Turcia.
Relaţiile turco-sirine s-au deteriorat după începutul rebeliunii, în primăvara anului trecut, când Ankara a devenit unul dintre principalii critici ai cruzimii regimului lui Assad, în timp ce acesta i-a acuzat pe turci că le oferă sprijin rebelilor.
În cursul reuniunii NATO de la Bruxelles, “toţi aliaţii au condamnat” incidentul “şi au exprimat un mesaj ferm de susţinere a Turciei”, care este unul dintre cei 28 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice, potrivit aceleiaşi surse. De asemenea, NATO a îndemnat Siria să “pună capăt încălcării flagrante a dreptului internaţional”. “Alianţa (Nord-Atlantică) reclamă încetarea imediată a unor asemenea acte agresive faţă de un aliat”, se arată într-un comunicat publicat de NATO la finalul reuniunii. Turcia a bombardat miercuri ţinte situate pe teritoriul sirian ca represalii la tirurile de obuze dinspre Siria în care au fost ucişi cinci civili, într-o localitate la frontiera cu Turcia, a anunţat premierul turc Recep Tayyip Erdogan.
În cadrul ceremoniei Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, premierul Ponta a ţinut în mod special să îşi exprime regretul pentru declaraţiile la adresa cancelarului Merkel. “Deşi există, sigur, şi în România şi în lume, oameni politici perfecţi, care nu fac greşeli, eu nu sunt unul dintre ei. Atâta timp, însă, cât pot să realizez că am greşit, înseamnă că mai e o speranţă. În bătăliile politice din România, de multe ori ne batem şi cu cine nu trebuie. Cred că este locul potrivit în care să spun că la un moment dat – acum mi se pare foarte mult timp în urmă, deşi sunt doar două luni, cred – am spus că nu doamna cancelar Merkel votează în România. În mod sigur, nu a fost deloc cea mai inspirată frază a mea din politică şi am regretat-o imediat”, a afirmat Ponta.
Trei nave destinate transportului de trupe au plecat din Severomorsk împreună cu Amiralul Ciabanenko, urmând să li se alăture şi alte nave, potrivit agenţiei ruse, care citează “surse militaro-diplomatice”.
Iată comunicatul CCR:
“În şedinţa din ziua de 27 iunie 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.e) din Constituţia României şi al art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a examinat cererea formulată de Preşedintele României privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.
La şedinţa de judecată au participat, din partea Preşedintelui României, domnul Ştefan Deaconu, consilier prezidenţial, iar din partea Guvernului, primul-ministru, domnul Victor-Viorel Ponta, împreună cu ministrul justiţiei, domnul Titus Corlăţean, şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, domnul Mircea Duşa.
În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, generat de acţiunea Guvernului şi a primului-ministru de a-l exclude pe Preşedintele României din delegaţia care participă la Consiliul European în perioada 28-29 iunie 2012.
În exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României şi Guvernului.”
“Nu există niciun dubiu că sirienii au atacat intenţionat avionul nostru în spaţiul aerian internaţional. Potrivit datelor pe care le avem, avionul a fost atins de o rachetă cu ghidare laser sau cu detecţie termică”, a declarat Arinç.
Siria a doborât vineri un avion militar turc care, conform Damascului, ar fi pătruns în spaţiul aerian sirian. Turcia susţine însă că aparatul a fost doborât în spaţiul aerian internaţional.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Unii analişti evrei, citaţi de The New York Times, cred că Shapiro a dorit prin aceasta doar să asigure Israelul că SUA au în continuare o poziţie fermă, în perspectiva discuţiilor din 23 mai pe care marile puteri le vor avea la Bagdad asupra dosarului iranian. Miercuri, reprezentanţii Teheranului şi ai grupului P+5 (Marea Britanie, China, Franţa, Rusia, SUA plus Germania) se vor întâlni la Bagdad spre a discuta despre programul nuclear iranian – a doua întâlnire din acest an, după cea din aprilie de la Istanbul.
Un fost consilier al premierului Netanyahu a apreciat chiar că o declaraţie ce face credibilă opţiunea militară” creşte şansele unei rezolvări paşnice a conflictului.
În paralel, la reuniunea G8 de la Camp David, ţările participante au asigurat sâmbătă că sunt gata să apeleze la stocurile de urgenţă de petrol în această vară, dacă sancţiunile economice contra Iranului vor ameninţa situaţia stocurilor mondiale. Embargoul UE asupra petrolului iranian intră în vigoare în iulie, iar sancţiunile înăsprite impuse de SUA intră în vigoare la sfârşitul lui iunie. Exporturile iraniene au scăzut deja cu mai mult de o cincime în acest an.
Comisarul pentru Agricultură Dacian Cioloş a declarat înainte de votul Parlamentului că speră ca acordul să ducă la rezolvarea definitivă a diferendului la Organizaţia Mondială a Comerţului. Diferendul comercial a început în 1988, când Uniunea Europeană a interzis toate importurile de carne provenită de la vite tratate cu hormoni de creştere, decizie care a determinat SUA şi Canada să impună sancţiuni de 125 de milioane de dolari pe an, pentru produse europene de lux precum brânza Roquefort, trufe şi muştar. Autorităţile UE şi cele de la Washington au convenit în 2009 ca ţările comunitare să menţină interdicţia, dar Statele Unite să elimine treptat sancţiunile, în schimbul unei creşteri semnificative a cotelor pentru importul fără taxe al cărnii de vită fără hormoni.