Tag: Cluj

  • VIDEO Mii de persoane au sărbătorit Revelionul în Piaţa Unirii din Cluj şi în Piaţa Sfatului din Braşov

    Peste 5.000 de persoane au sărbătorit Revelionul în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca şi au asistat la un foc de artificii cu o durată de 10 minute.

    Clujenii s-au adunat în Piaţa Unirii încă de la ora 22, când a avut loc un concert de muzică arhaică, susţinut de Florin Ştefan acompaniat de un taraf. De la ora 23, pe scenă au urcat membrii trupei Semnal M, care au cântat aproape o oră într-un concert aniversar prilejuit de împlinirea a 40 de ani de activitate. La miezul nopţii a avut loc un foc de artificii cu o durată de 10 minute, urmat de un spectacol al trupei BigToneZ.

    Primăria Cluj-Napoca a oferit celor prezenţi peste 700 de sticle de şampanie, dar au fost numeroşi clujeni care au adus cu ei şampanii de acasă.

    De la sărbătoarea Revelionului de la Cluj-Napoca a lipsit primarul Emil Boc.

    În noaptea de Revelion, căsuţele amplasate în cadrul Târgului de Crăciun din Piaţa Unirii au fost deschise, oferind spre vânzare vin fiert şi dulciuri.

    Costurile totale cu organizarea Revelionului se ridică la circa 60.000 de lei, acoperite din bugetul local al Primăriei Cluj-Napoca şi din sponsorizări.

    În municipiul Braşov, câteva mii de localnici şi turişti au petrecut noaptea dintre ani în Piaţa Sfatului, unde au avut parte de un foc de artificii şi un concert cu Dj Project, Anna Lesko şi trupa Coco.

     

  • O pădure din România ocupă primul loc într-un top al locurilor de coşmar din lume – GALERIE FOTO

    Pădurea Hoia-Baciu din Cluj, cunoscută ca „Triunghiul Bermudelor” al României, este plină de poveşti despre oameni care au dispărut, aparatură electronică ce o ia razna sau nu mai funcţionează si unde au avut loc apariţii extraterestre, potrivit Vocea Transilvaniei.

    Peste 20.000 de utilizatori au dat „like” unui top ce include „18 locuri de coşmar care te vor ţine treaz noaptea” şi care a fost publicat pe site-ul 9gag.

    Pădurea Hoia-Baciu, aflată la marginea oraşului Cluj-Napoca, este prima din listă şi a stârnit deja interesul utilizatorilor din toată lumea.
    În top se mai află  oraşul Oradour-sur-Glane, din Franţa, pe care naziştii l-au ars din temelii, Castelul Leap din Irlanda, despre care se spune că a fost construit pe un loc unde erau torturaţi oamenii în Evul Mediu sau oraşul Jatinga din India, unde, an de an, între septembrie şi octombrie, între orele 19:00 şi 22:00, sute de păsări se „sinucid”.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

     

  • Trei tineri din Cluj au lansat o aplicaţie care scurtează timpul de aşteptare în restaurante

    Lucian Cramba, Alex Coman şi Bogdan Herea sunt trei tineri din Cluj care au lansat o aplicaţie menită să reducă timpul petrecut de clienţi în restaurante, până li se ia comanda sau plătesc, şi în acelaşi timp ajută localurile să îşi eficientizeze activitatea şi gestiunea stocurilor.

    Fast Order a fost lansată în luna martie şi are 15.000 de utilizatori şi circa 100 de localuri înregistrate. Pentru a fi inclus în reţea, restaurantul sau barul plăteşte o taxă lunară de 50-100 de euro, cei trei tineri mizând pe încasări de 100.000 euro în acest an.

    Targetul lor este să fie prezenţi în 3.000 de restau­rante în 2-3 ani, planu­rile pe ter­men lung fiind ca 10.000 de resta­urante să folo­sească aplicaţia lor.

    „E greu să satis­faci nevoile clien­ţilor când e aglo­merat, să ser­veşti pe toată lumea efi­cient. E greu să gă­seşti per­sonal ca­li­ficat pen­tru a a­du­­ce va­loa­re resta­u­ran­tului tău“, a spus la ZF Live Lu­cian Cramba.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Trei tineri din Cluj au lansat o aplicaţie care scurtează timpul de aşteptare în restaurante

    Lucian Cramba, Alex Coman şi Bogdan Herea sunt trei tineri din Cluj care au lansat o aplicaţie menită să reducă timpul petrecut de clienţi în restaurante, până li se ia comanda sau plătesc, şi în acelaşi timp ajută localurile să îşi eficientizeze activitatea şi gestiunea stocurilor.

    Fast Order a fost lansată în luna martie şi are 15.000 de utilizatori şi circa 100 de localuri înregistrate. Pentru a fi inclus în reţea, restaurantul sau barul plăteşte o taxă lunară de 50-100 de euro, cei trei tineri mizând pe încasări de 100.000 euro în acest an.

    Targetul lor este să fie prezenţi în 3.000 de restau­rante în 2-3 ani, planu­rile pe ter­men lung fiind ca 10.000 de resta­urante să folo­sească aplicaţia lor.

    „E greu să satis­faci nevoile clien­ţilor când e aglo­merat, să ser­veşti pe toată lumea efi­cient. E greu să gă­seşti per­sonal ca­li­ficat pen­tru a a­du­­ce va­loa­re resta­u­ran­tului tău“, a spus la ZF Live Lu­cian Cramba.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Candidaţii UDMR la Parlament cer plăcuţe în română, maghiară şi germană la intrările în Cluj-Napoca

    Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, candidat pe primul loc pentru Camera Deputaţilor, a declarat, miercuri, într-o conferinţă susţinută la Cluj-Napoca în faţa unei plăcuţe indicatoare aflată la una dintre intrările în municipiu, că nu se poate vorbi despre multiculturalism fără multilingvism, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Vrem plăcuţe multilingve la Cluj-Napoca, în limbile română, maghiară şi germană. Nu cred că cineva ne poate acuza că doar în campanie vorbim de această problemă, eu, personal, şi UDMR de zece ani luptăm pentru această chestiune. Cred că nu putem vorbi de un multiculturalism real fără multilingvism. Atât timp cât există o asemenea discrepanţă între fapte şi retorică, Clujul nu poate fi numit un oraş multicultural. Eu, în Parlament, mi-am propus să modific Legea nr. 215/ 2001, pentru a reduce de la 20% la 10% pragul ca să fie obligatorie inscripţionarea şi în limba unei minorităţi, şi să introducem un prag alternativ, de 5.000 de persoane minoritare într-o localitate, pentru ca şi atunci să fie obligatorie inscripţionarea în limba acelei minorităţi”, a spus Csoma.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lidl, un nou magazin în Cluj Napoca

    Lidl inaugurează un nou magazin în Cluj-Napoca, în data de 8 decembrie. Noua unitate este situată pe Str. Frunzişului, Nr. 87-89, iar, odată cu deschiderea sa, vor fi create aproximativ 20 de noi locuri de muncă. Magazinul va avea o suprafaţă de 1200 m² şi aproape 100 de locuri de parcare. Orarul de funcţionare a noii unităţi va fi următorul: între 7:30 şi 22:00, de luni până sâmbătă, iar duminică, între 8:00 şi 21:00.

    În ziua inaugurării vor fi reduceri de peste 20% la articole nealimentare, dar şi la cele alimentare, precum mezeluri, lactate, dulciuri şi altele. Totodată, în săptămâna următoare deschiderii magazinului, de joi până duminică, clienţii vor beneficia de o degustare a produselor delicioase de la Brutăria Lidl.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 27 de ţări europene şi având peste 140 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu mai mult de 215.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial. 

  • Povestea clujeanului care şi-a dus afacerea pe trei continente şi conduce peste 600 de oameni

    Cătălin Ştef s-a născut în Maramureş într-o familie de antreprenori. „Cred că ideea de a avea propriul meu business am moştenit-o de la mama mea“, povesteşte antreprenorul de 38 de ani care conduce la nivel global firma de software pe care a dezvoltat-o la Cluj.

    El conduce operaţiunile 3Pillar Global în România, India şi Statele Unite, fiind responsabil de activitatea a peste 600 de oameni. Local, el se ocupă de birourile din Cluj-Napoca şi Timişoara.

    „Cariera mea combină două funcţii aparent contradictorii, dar din punctul meu de vedere absolut complementare: cea de antreprenor şi cea de manager. Momentele-cheie din cariera mea sunt următoarele: am deschis prima companie de produs în 2004. În 2008 aveam deja 40 de angajaţi, ceea ce poate nu sună mult,însă pentru o companie de produs din acea vreme era deja remarcabil. În 2009, după o perioadă în care am resimţit din plin efectele crizei, a avut loc primul exit, urmat de al doilea în 2010, către 3Pillar. Un an mai târziu, am preluat conducerea operaţiunilor globale, asumând, în plus faţă de responsabilitatea centrelor din România pe care le coordonam deja, şi operaţiunile centrelor din India şi SUA. În prezent, conduc operaţiunile din cele trei ţări, sunt în echipa de leadership a companiei la nivel global şi conduc peste 600 de oameni cu profil IT“, spune Cătălin Ştef.

    Cel mai dificil moment al carierei sale a avut loc în 2008, când compania pe care o deţinea şi care livra în special pe piaţa americană a fost puternic afectată de criză. Acest fapt l-a pus în situaţia de a lua decizii radicale, de a restructura echipa şi de a renunţa la colegi. Tot în acea perioadă a reuşit un exit, moment ce a determinat transformarea companiei dintr-o companie de produs într-o companie orientată spre servicii de consultanţă cu valoare adăugată. „Din acel moment am reînceput să consolidăm“, povesteşte Cătălin Ştef. „Cel mai bun moment a fost reprezentat de preluarea operaţiunilor la nivel global ale unei companii internaţionale cu profil IT şi ritm susţinut de creştere, dezvoltarea accelerată a birourilor din România şi India, la câteva sute de angajaţi în fiecare, adaptarea la cultura indiană, dar şi învăţarea şi adoptarea proceselor specifice de management, având în vedere backgroundul meu puternic antreprenorial.“ Intenţionează ca şi peste zece ani viaţa sa profesională să se contureze în jurul domeniului IT. „Sunt sigur că voi dezvolta zona de servicii, dar îmi doresc să dezvolt şi un produs remarcabil.“

  • Povestea clujeanului care şi-a dus afacerea pe trei continente şi conduce peste 600 de oameni

    Cătălin Ştef s-a născut în Maramureş într-o familie de antreprenori. „Cred că ideea de a avea propriul meu business am moştenit-o de la mama mea“, povesteşte antreprenorul de 38 de ani care conduce la nivel global firma de software pe care a dezvoltat-o la Cluj.

    El conduce operaţiunile 3Pillar Global în România, India şi Statele Unite, fiind responsabil de activitatea a peste 600 de oameni. Local, el se ocupă de birourile din Cluj-Napoca şi Timişoara.

    „Cariera mea combină două funcţii aparent contradictorii, dar din punctul meu de vedere absolut complementare: cea de antreprenor şi cea de manager. Momentele-cheie din cariera mea sunt următoarele: am deschis prima companie de produs în 2004. În 2008 aveam deja 40 de angajaţi, ceea ce poate nu sună mult,însă pentru o companie de produs din acea vreme era deja remarcabil. În 2009, după o perioadă în care am resimţit din plin efectele crizei, a avut loc primul exit, urmat de al doilea în 2010, către 3Pillar. Un an mai târziu, am preluat conducerea operaţiunilor globale, asumând, în plus faţă de responsabilitatea centrelor din România pe care le coordonam deja, şi operaţiunile centrelor din India şi SUA. În prezent, conduc operaţiunile din cele trei ţări, sunt în echipa de leadership a companiei la nivel global şi conduc peste 600 de oameni cu profil IT“, spune Cătălin Ştef.

    Cel mai dificil moment al carierei sale a avut loc în 2008, când compania pe care o deţinea şi care livra în special pe piaţa americană a fost puternic afectată de criză. Acest fapt l-a pus în situaţia de a lua decizii radicale, de a restructura echipa şi de a renunţa la colegi. Tot în acea perioadă a reuşit un exit, moment ce a determinat transformarea companiei dintr-o companie de produs într-o companie orientată spre servicii de consultanţă cu valoare adăugată. „Din acel moment am reînceput să consolidăm“, povesteşte Cătălin Ştef. „Cel mai bun moment a fost reprezentat de preluarea operaţiunilor la nivel global ale unei companii internaţionale cu profil IT şi ritm susţinut de creştere, dezvoltarea accelerată a birourilor din România şi India, la câteva sute de angajaţi în fiecare, adaptarea la cultura indiană, dar şi învăţarea şi adoptarea proceselor specifice de management, având în vedere backgroundul meu puternic antreprenorial.“ Intenţionează ca şi peste zece ani viaţa sa profesională să se contureze în jurul domeniului IT. „Sunt sigur că voi dezvolta zona de servicii, dar îmi doresc să dezvolt şi un produs remarcabil.“

  • După 20 de ani fondatorul Otter Distribution e pregătit să lanseze primul brand de încălţăminte peste graniţe

    Filip Schwartz, fondatorul grupului Otter Distribution, ajuns la o reţea de 64 de magazine şi afaceri de 30 de milioane de euro, este pregătit să facă pasul peste graniţe, după 20 de ani de la lansarea afacerii în România. Cehia este prima ţintă.

    „Suntem extrem de aproape de a deschide primul magazin din Cehia şi demersurile sunt avansate şi în privinţa unei inaugurări. Plănuim ca în 2017 să deschidem până la trei spaţii în Cehia şi Slovacia. Probabil primul magazin se va deschide în Cehia în primăvara anului viitor”, afirmă Schwartz. El adaugă că deşi populaţia din Cehia este mai puţin numeroasă decât în România, puterea lor de cumpărare este mai ridicată; concurenţa şi costurile de operare sunt la fel de mari. „Este o piaţă foarte competitivă, dominată de firmele din Austria, Germania şi Polonia din domeniul retailului de încălţăminte. Au jumătate din populaţia României, dar un lucru foarte important este că au un turism foarte puternic, mai cu seamă în Praga şi Brno”.

    În România grupul are 64 de magazine sub mai multe formate şi branduri (Otter, Salamander, Tezyo, Aldo şi Clarks), iar fondatorul se aşteaptă ca anul acesta afacerile să ajungă la 30 milioane de euro, în creştere faţă de 2015, când vânzările s-au plasat la circa 26,5 milioane de euro. Grupul Otter încheie podiumul jucătorilor de pe piaţa de încălţăminte, după Deichmann şi CCC, în funcţie de cifra de afaceri; în segmentul de preţuri peste medie, are cele mai mari vânzări. Pe piaţa locală compania are trei concepte de magazine multibrand – Otter, Salamander şi Tezyo, intrat în portofoliu în urmă cu zece luni, dar care a ajuns deja numărul trei ca pondere la cifra de afacere – şi două de monobrand – Aldo şi Clarks.

    Grupul are o reţea de şapte magazine Tezyo în ţară, la care antreprenorul vrea să adauge încă alte cinci în prima parte a anului viitor, dintre care unul va fi deschis în Cluj, altul la Braşov şi restul în alte trei oraşe. „Am decis să lansăm Tezyo deoarece credem că piaţa cere un concept fresh multibrand autohton, ce se adresează clientelei Otter cât şi clientelei mai tinere, cu un design nou şi cu un mix de brand (deopotrivă mărci existente în portofoliu dar şi altele noi)”, a motivat Filip Schwartz decizia de a deschide Tezyo. Potrivit lui, investiţia în noile magazine s-a ridicat la o medie de 600 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa medie a spaţiilor este de 160 mp, cu tot cu depozit; astfel, suma medie de investiţie se plasează la aproape 100.000 de euro. Magazinele Tezyo au pe rafturi mărci precum Camper, UGG, Liu Jo şi din primăvară vor avea şi încălţări din gama Hugo Boss.

    Antreprenorul afirmă că rezultatele înregistrate de magazinele Tezyo sunt în linie cu aşteptările, într-o piaţă de încălţăminte a cărei valoare nu o poate estima dar care „este într-o uşoară creştere; piaţa shop-to-shop se află în stagnare sau chiar uşoară scădere, deoarece s-au deschis foarte multe centre comerciale în ultimii doi ani de zile”. Românii preferă să-şi cumpere încălţăminte mai cu seamă din malluri şi din online şi mai puţin din magazinele stradale, deşi Schwartz spune că „există unele oraşe – ca Sibiu, Braşov, Oradea – unde, datorită dezvoltării turismului, mizăm pe magazine stradale”. La capitolul consum, Bucureştiul a dominat ferm ani în şir, din prisma puterii de cumpărare, mai ridicată decât în provinvie, dar fenomenul are acum o sumedenie de nuanţe. „Prin 2005-2006, din 20 de magazine, cele mai mari vânzări se realizau în ceşe zece din Bucureşti. Acum există un mix între Bucureşti şi oraşe din provincie, ceea este bine pentru o economie sănătoasă”, adaugă omul de afaceri, care are 46 de ani şi este născut în capitala României.

    În acest moment, Otter Distribution are magazine în toate oraşele de peste 100.000 de locuitori „în afară de Buzău, dar la care ne uităm”. Compania are în total 64 de magazine, dintre care 26 sub brandul Otter (pentru luna decembrie este planificată o nouă deschidere, la Oradea), şapte unităţi sunt Tezyo, trei Clarks, 17 Salamander, opt Aldo şi trei sunt outleturi.

    Şeful Otter Distribution nu crede că vânzarea de încălţăminte se poate realiza doar în mediul virtual şi mizează pe o strategie care vizează un sistem omnichannel, „o îmbinare dintre online şi offline”. Vede însă magazinul virtual ca pe o forţă importantă în vânzarea de produse, care a ajus să însemne acum 7,5% din cifra de afacere a companiei şi prognozele vizează atingerea pragului de 10% anul viitor, „deorece ne bazăm şi pe magazinul online pe care tocmai l-am lansat pentru Tezyo”.

    În 2008, antreprenorul a încercat să-şi diversifice afacerile, extinzându-se spre vânzarea de haine, însă debutul crizei l-a determinat să renunţe la această idee. Despre acel moment, Filip Schwartz povesteşte că a fost nevoit să ia o serie de măsuri drastice şi să găsească soluţii din punct de vedere al cashflow-ului. „Am închis în 2009 toate afacerile care nu erau direct legate de zona noastră principală de business şi am optimizat afacerea închizând anumite magazine”, afirmă antreprenorul, căruia nu i s-a părut potrivită nici soluţia de a închide toate magazinele şi nici aceea de a aştepta să treacă vremurile grele. „Am închis anul 2008 cu vânzări sub 20 de milioane de euro. În anii următori am avut scăderi de vânzări, dar am fost profitabili, cu excepţia rezultatelor din 2009″, afirmă Schwartz. Cum economia s-a întors iar la creşteri, iar consumul este principalul motor Filip Schwartz mizează pe creşterea afacerii. „Ne concentrăm pe extinderea businessului principal, pe zona de încălţăminte, pe zona de online – iar ţinta noastră este ca acest canal să ajungă în cinci ani la 15% din cifra de afaceri. Extinderea businessului la nivel regional şi la optimizarea afacerii în ţară”, enumeră antreprenorul planurile sale de viitor.

    Mai mult, spune că nu are de gând să aducă alte branduri în franciză, considerând că acoperă toată clientela vizată de produsele încadrate pe segmente de preţ medium şi medium-high; zona mass-market nu este de interes pentru Filip Schwartz. Grupul Otter a terminat anul trecut cu afaceri de 120 de milioane de lei şi şi-a bugetat pentru 2016 un plus de 16‑17%, pânp la nivelul de 30 milioane de euro; plusurile aşteptate se bazează pe de o parte pe creşterea consumului şi dar şi pe expansiunea reţelei. Structura afacerii a rămas aceeaşi: distribuţia are o pondere de 23%, iar retailul contribuie cu 77%. Compania se ocupă şi de distribuţia unor branduri precum Ara sau Otter către mici comercianţi independenţi.

  • UDMR Cluj apără panoul cu mesajul “Salvăm Clujul de Bucureşti”: Nu este segregaţionist

    UDMR Cluj susţine că panoul cu mesajul „Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”, precizând că textul nu este unul segregaţionist, ci se referă la descentralizarea fiscală, care va ajuta atât maghiarii, cât şi românii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, a declarat, marţi, presei, că prin acest demers, UDMR cere ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, pentru realizarea unor proiecte de investiţii.

    “Mesajul <<Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala>>, de pe panoul amplasat în cadrul unei acţiuni de precampanie a Uniunii la nivel naţional, este unul axat pe o descentralizare fiscală. Nu numai UDMR a vorbit de această chestiune, şi partidele româneşti au vorbit ani de zile de acest fapt, Nu este un mesaj segregaţionist, este vorba despre o descentralizare fiscală, ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, să avem din ce realiza marile investiţii în infrastructură”, a spus Csoma.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro