Tag: cifra de afaceri

  • Afacerile Cosmetic Plant au crescut cu 15% în primul semestru din 2017

    Astfel, cifra de afaceri ȋn perioada ianuarie-iunie 2017 a ajuns la cca 6,8 milioane lei (aprox. 1,5 milioane de euro), comparativ cu cca. 6 milioane de lei (cca. 1,33 milioane de euro), ȋn aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Ȋn ceea ce priveşte exporturile, cel mai important progres a avut loc ȋn Ungaria, unde vȃnzările au crescut cu cca. 40% faţă de primul semestru din 2016, ca urmare a listării produselor Cosmetic Plant ȋn noi farmacii independente, lanţuri de farmacii şi la alţi distribuitori.

    Ȋn următoarea perioadă, investiţiile sunt concentrate pe implementarea unui proiect de retehnologizare ȋnceput anul acesta şi finanţat ȋn totalitate din resurse proprii. Compania şi-a propus achiziţionarea unui nou utilaj automat, care ar urma să eficientizeze şi să dinamizeze procesul de producţie.

    „Referitor la planurile pentru a doua jumătate a anului, pregătim lansarea unei noi game, cu produse care nu au existat pȃnă acum ȋn portofoliul Cosmetic Plant şi care sunt destinate unui public nou pentru compania noastră”, a declarat Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant.

    Compania ȋşi păstrează targetul de 10% creştere stabilit la ȋnceputul anului. Astfel, ȋşi propune ca businessul să ajungă la o valoare de cca. 11,5 milioane de lei (cca. 2,5 milioane de euro) faţă de 10,4 milioane de lei (aprox. 2,3 milioane de euro), realizat ȋn 2016.

    Cosmetic Plant este unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetice din România. Afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca, compania a adus în prim-plan calitatea produselor fabricate. Farmacista Ileana Mester, fondatoarea Cosmetic Plant, cu o experienţă de peste 20 de ani în cosmetologie, a crezut în puterea pe care natura o poate conferi ştiinţei şi a mizat pe folosirea ingredientelor naturale în toate produsele sale.

     

     

  • Trei tineri fac bani din masa de prânz a corporatiştilor: “Am ales un concept potrivit pieţei locale“

    “Am văzut acest concept în afara ţării şi am înţeles că în România există o nevoie tot mai mare pentru un astfel de proiect. Oamenii au tot mai puţin timp liber dar, în acelaşi timp, vor să aibă o alimentaţie sănătoasă. În acest moment, suntem convinşi că am ales un concept potrivit pieţei locale“, declară Florin Scarlat, cofondator al firmei LifeBox. Pe de altă parte, ideea de a dezvolta un business în acest domeniu a venit şi din faptul că fondatorii au activat în această zonă în ultimii ani. Florin Scarlat a ocupat timp de 10 ani funcţia de director operaţional în cadrul unui lanţ de restaurante cu prezenţă internaţională, al doilea cofondator are o experienţă de peste trei ani în zona de online food ordering, iar cel de-al treilea este din Polonia şi ocupă funcţia de director de dezvoltare în cadrul unei reţele internaţionale de restaurante cu origine poloneză.

    De la idee până la punerea sa în practică drumul a durat circa un an şi jumătate, timp în care fondatorii s-au documentat asupra comportamentului de consum alimentar şi au învăţat ”lucruri noi despre ceea ce înseamnă să te hrăneşti corect. Am testat multe idei şi am selectat oamenii potriviţi pentru noi“, declară Scarlat.

    Valoarea investiţiei iniţiale, cumulată pe cele trei luni de activitate, a fost de circa 120.000 de euro. Cea mai însemnată cheltuială a fost investiţia iniţială, direcţionată către spaţiul de producţie şi birouri şi reprezentând un buget total aproximativ de 80.000 euro. O investiţie consistentă a fost dedicată şi pentru crearea platformei online, construită de propria echipă de IT de la zero; au decis să importe ambalajele din Polonia, pentru a miza pe originalitate în ceea ce priveşte aspectul. ”Dincolo de asta a fost nevoie de multă muncă şi pot spune că lucrăm încă la perfecţionarea acesteia, încercând să venim constant cu funcţionalităţi noi care să uşureze procesul de comandă“, spune antreprenorul.

    ”LifeBox pune accentul pe un produs echilibrat, corect din punct de vedere nutriţional, care se îmbină armonios cu gustul“ este scurta descriere pe care o face Scarlat produsului său, precizând că obiectivul principal nu constă neapărat în cantitatea şi numărul de kilocalorii din farfurie, deşi se ţine cont în meniuri şi de aceste aspecte. Pentru a îmbina cele două criterii, echipei LifeBox s-au alăturat doi specialişti, un bucătar profesionist şi un medic nutriţionist specializat în tratamentul obezităţii infantile. ”Împreună, cei doi concep meniurile zilnice oferind preparate de calitate din punct de vedere nutriţional, cu gust, şi totodată calculate corect din punctul de vedere al aportului caloric pentru a se adapta stilului de viaţă al clientului“, spune antreprenorul.
    Astfel au luat naştere cele patru tipuri de meniuri: OptimBox, VeggieBox, FishBox sau SportBox; acestea pot fi comandate zilnic sau în avans pe o perioadă de până la patru săptămâni, costurile pornind de la 64 lei pe cutie, care presupun alimentaţia completă pentru o zi întreagă.

    Cutiile conţin trei mese principale şi două gustări în cazul meniurilor optim, veggie şi fish şi patru mese mari în cazul meniului sportiv. ”Cea mai mare provocare a fost conceperea meniului, de la calculul numărului de calorii la asocierea de ingrediente. Deşi din punct de vedere nutriţional un produs se alcătuieşte urmând reguli de bază, în industrie sunt foarte multe teorii privind produsele mai mult sau mai puţin sănătoase, cât şi despre asocierea lor“, declară Scarlat.

    Fiecare tip de meniu se adresează unei anumite nişe, în funcţie de stilul de viaţă al consumatorului şi preferinţele sale alimentare. De exemplu, OptimBox, care este şi cel mai solicitat tip de meniu, e destinat celor care mănâncă inclusiv carne, îşi doresc şi o varietate cât mai mare a preparatelor culinare şi ţin la siluetă. VeggieBox este dedicat celor care preferă o alimentaţie ovo-lacto-vegetariană şi planurile vizează transformarea acestuia într-un meniu de post, potrivit şi pentru vegani; FishBox a fost creat special pentru cei care preferă peşte şi fructe de mare. SportBox a fost conceput pentru a susţine rutina de antrenamente fizice oferind un cumul de proteine, grăsimi şi carbohidraţi necesar sportivilor care au nevoie de putere şi masă musculară.

    Din experienţa acumulată de la lansare şi până acum, antreprenorul spune că 70% din clienţii LifeBox sunt femei, cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani şi venituri peste medie, iar cei mai mulţi dintre clienţi preferă ca meniurile să le fie livrate acasă, în intervalul 8-9 dimineaţa, astfel încât să îşi asigure hrana pentru întreaga zi, indiferent de programul lor. În acest moment, LifeBox are peste 350 de clienţi constanţi, pe bază de abonamente lunare, iar în total a avut peste 7.000 de livrări în Bucureşti. ”Am pornit în urmă cu trei luni cu o echipă formată din doar şase oameni şi suntem bucuroşi să spunem că acum avem, în total, 17 membri. Departamentul pe care am suplimentat cu cea mai mare forţă de muncă a fost, desigur, producţia“, spune Scarlat. De la un singur bucătar chef, firma a ajuns acum la patru bucătari şi şase ajutoare, iar pe partea de livrare există 10 persoane.

    Iar rezultatele pozitive înregistrate până acum îi motivează pe antreprenori să facă următorul pas: extinderea în afara Capitalei, drept pentru care se află deja în discuţii avansate pentru a lansa conceptul cât mai curând şi în Cluj. Alte oraşe pe care le au în vedere sunt Timişoara, Braşov şi Constanţa, însă, cel mai probabil, acestea vor fi incluse în planul de extindere din 2018. Pe lângă extinderea în Cluj, până la finalul anului LifeBox îşi doreşte să suplimenteze oferta de meniuri, astfel încât să acopere şi alte nişe de interes. Mai precis, vor să ofere şi meniuri pentru copii, vegane şi un meniu fără gluten.

    Florin Scarlat spune că până în prezent obiectivele au fost atinse, iar dacă ar fi să previzioneze rezultatele pentru întreg 2017, consideră că LifeBox va încheia anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de euro. ”Feedbackul pozitiv pe care îl primim zi de zi ne confirmă faptul că am adus pe piaţă un produs necesar pentru români şi că de aici înainte avem multe posibilităţi de extindere. Cu siguranţă vedem o extindere accelerată a afacerii în marile oraşe din ţară“, afirmă antreprenorul. În acest sens, LifeBox se află în discuţii cu diverşi parteneri în ceea ce priveşte extinderea portofoliului de produse şi fondatorii speră ca în următorii 2-3 ani aceste idei să devină realitate. ”Ştim că doar 2% din populaţia României este activă fizic de cel puţin trei ori pe săptămână. Aşadar, acesta este segmentul de piaţă pe care îl vizăm iniţial, urmând ca ulterior, prin informaţiile pe care le vom comunica, să atragem şi segmente ale populaţiei care vor să schimbe ceva“, spune Scarlat.

    El susţine că 48% din populaţia ţării este supraponderală. |n opinia sa, cel mai mare impediment al acestui tip de afacere ar reprezenta obiceiul de consum, care nu are rădăcini în comportamentul românului, iar cea mai mare oportunitate identificată este legată de lipsa unui produs asemănător pe piaţa locală. ”Tendinţa majoră, aşa cum spuneam şi la început, este faptul că românii îşi doresc să mănânce sănătos, impedimentul major fiind lipsa timpului. Am sesizat că românii devin mult mai conştienţi de ceea ce mănâncă şi încep să îşi modifice comportamentul alimentar, reducând aportul de zahar şi grăsimi saturate din alimente“, declară cofondatorul LifeBox. Pe termen lung, antreprenorii îşi propun să extindă conceptul LifeBox şi la nivel de restaurante, unde să ofere clienţilor mâncare sănătoasă.

    Comerţul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare creştere din Europa, de 38%, mai mult decât dublu faţă de media europeană, de 15%, anunţă Asociaţia Română a Magazinelor Online din România (ARMO), citând rezultatele raportului european privind comerţul electronic publicat de organizaţia Ecommerce Europe. De asemenea, ARMO se aşteaptă ca piaţa comerţului online din România să depăşească 2,5 miliarde de euro şi are potenţialul de a-şi dubla valoarea până în 2020, cu condiţia creşterii investiţiilor şi a suportului autorităţilor pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale în rândul populaţiei, coroborată cu cea a infrastructurii digitale.

     

  • Ce venituri a avut agenţia de travel a Bisericii anul trecut în comparaţei cu cele mai mari agenţii de turism din România

    Agenţia de travel a Bisericii, Basilica Travel, a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) în 2016 şi cu un profit net de peste 1,5 milioane de lei (peste 333.000 de euro), potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Finanţe. În 2015, agenţia a avut o cifră de afaceri de peste 920.000 de euro şi un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei. Afacerea Bisericii a crescut de la an la an, iar numărul mediu de angajaţi pe anul trecut a fost de 49.

    Spre comparaţie, Happy Tour a avut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro anul trecut şi un profit net de 1,2 milioane de euro. Christian Tour a avut afaceri de aproape 6,5 milioane de euro şi un profit net de peste 785.000 de euro, iar Paravion a avut o cifră de 1,7 milioane de euro şi cu pierderi de peste 320.000 de euro.

    Potrivit unui comunicat de presă emis de agenţia de pelerinaj/travel, veniturile sunt folosite pentru activităţi pastorale şi sociale ale Bisericii. “Agenţia de pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române este organizată  ca societate comercială potrivit legislaţiei române şi europene în vigoare, cu autorizare de funcţionare şi brevet din partea Ministerului Turismului, fiind plătitoare exemplară de taxe şi impozite, inclusiv de TVA, ca şi celelalte agenţii de turism din România. Diferenţa faţă de alte agenţii de turism constă în faptul că veniturile realizate de BASILICA TRAVEL sunt folosite exclusiv pentru opera culturală, pastorală şi social-filantropică a Bisericii”, se arată în comunicat.

     

     

  • Ce venituri a avut agenţia de travel a Bisericii anul trecut în comparaţei cu cele mai mari agenţii de turism din România

    Agenţia de travel a Bisericii, Basilica Travel, a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) în 2016 şi cu un profit net de peste 1,5 milioane de lei (peste 333.000 de euro), potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Finanţe. În 2015, agenţia a avut o cifră de afaceri de peste 920.000 de euro şi un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei. Afacerea Bisericii a crescut de la an la an, iar numărul mediu de angajaţi pe anul trecut a fost de 49.

    Spre comparaţie, Happy Tour a avut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro anul trecut şi un profit net de 1,2 milioane de euro. Christian Tour a avut afaceri de aproape 6,5 milioane de euro şi un profit net de peste 785.000 de euro, iar Paravion a avut o cifră de 1,7 milioane de euro şi cu pierderi de peste 320.000 de euro.

    Potrivit unui comunicat de presă emis de agenţia de pelerinaj/travel, veniturile sunt folosite pentru activităţi pastorale şi sociale ale Bisericii. “Agenţia de pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române este organizată  ca societate comercială potrivit legislaţiei române şi europene în vigoare, cu autorizare de funcţionare şi brevet din partea Ministerului Turismului, fiind plătitoare exemplară de taxe şi impozite, inclusiv de TVA, ca şi celelalte agenţii de turism din România. Diferenţa faţă de alte agenţii de turism constă în faptul că veniturile realizate de BASILICA TRAVEL sunt folosite exclusiv pentru opera culturală, pastorală şi social-filantropică a Bisericii”, se arată în comunicat.

     

     

  • Cifra de afaceri a Groupe Renault a crescut cu 17,3% în primul semestru

    Cifra de afaceri aferentă activităţii Auto excluzând AvtoVaz atinge 26 995 milioane de euro, în creştere cu 12,1% datorită măririi volumelor de vânzări (+4,4 puncte). Dezvoltarea vânzărilor către parteneri contribuie cu 2,5 puncte şi reflectă dinamismul activităţii noastre CKD în Iran şi China, precum şi vânzările de vehicule asamblate în Europa (în special odată cu demarajul producţiei de Nissan Micra). Efectul pozitiv preţurilor (+2,3 puncte) a fost posibil datorită reînnoirii gamei. Cursul de schimb a contribuit şi el cu 0,8 puncte. Marja operaţională a Grupului Renault a crescut la 1.820 milioane de euro şi reprezintă 6,2% din cifra de afaceri, potrivit unui comunicat de presă.

    Marja operaţională aferentă activităţii Auto excluzând AvtoVaz creşte cu 171 milioane de euro (+15,3%), ajungând la 1 292 milioane de euro şi reprezintă 4,8% din cifra de afaceri, faţă de 4,7% în primul semestru din 2016. Performanţa se explică prin dezvoltarea puternică a activităţii (impact pozitiv de 346 milioane de euro) şi scăderea costurilor industriale (impact pozitiv de 204 milioane de euro). Raportul mix/preţ/nivel de echipare mai ridicat nu mai beneficiază, precum în 2016, de creşterea preţurilor în ţările emergente pentru a compensa deprecierea unor monede şi devine negativ, de -180 milioane de euro. Preţul materiilor prime a avut un impact negativ, de -132 milioane de euro. Rata cursurilor de schimb a avut un impact negativ, de       -99 milioane de euro, în special din cauza deprecierii lirei sterline.

    Marja operaţională AvtoVaz este de 3 milioane de euro, adică de 0,2% din cifra de afaceri. Reamintim că rezultatul AvtoVaz nu a fost consolidat în conturile grupului Renault în 2016.

    Contribuţia aferentă activităţii Finanţarea vânzărilor la marja operaţională a Grupului a atins 525 milioane de euro, faţă de 420 milioane de euro în primul semestru din 2016. Această creştere se explică printr-o importantă evoluţie a marjei financiare brute, generată la rându-i de multiplicarea dosarelor de finanţare. Costul riscului se stabilizează la un nivel record de 0,29 % pentru dosarele productive (faţă de 0,30% în primul semestru din 2016).

    Alte produse şi cheltuieli de exploatare s-au îmbunătăţit în acest semestru (-31 milioane de euro, faţă de -65 milioane de euro în primul semestru din 2016), mai ales datorită plus valorii cesiunilor imobiliare.

    Rezultatul de exploatare al Grupului este de 1 789 milioane de euro, faţă de 1 476 milioane de euro în primul semestru din 2016 (+21,2%). Îmbunătăţirea este generată de creşterea marjei operaţionale şi reducerea altor cheltuieli de exploatare.

    Rezultatul financiar este negativ, de -211 milioane de euro, faţă de – 67 milioane de euro în primul semestru din 2016. Degradarea a fost cauzată de prima consolidare a rezultatului financiar a AvtoVaz, de – 64 milioane de euro, precum şi de evoluţia negativă a altor elemente financiare (ajustări ale valori acţiunii şi variaţia ratei de schimb).  

    Rezultatul net este de 2.416 milioane de euro (+54,2%), iar rezultatul net, partea Grupului, de 2.379 milioane de euro (8,77 euro per acţiune, faţă de 5,51 euro per acţiune în primul semestru din 2016).

    În 2017, se estimează că piaţa mondială va creşte cu 1,5% – 2,5%. Perspectivele de evoluţie ale pieţei europene pentru această perioadă sunt de 2%. Se apreciază că şi piaţa franceza va progresa cu 2%.

    În afara Europei, piaţa rusă ar putea cunoaşte o creştere de peste 5% (previziunea precedentă era de maxim 5%), iar piaţa braziliană de 5% (faţă de ipoteza unei pieţe care păstrează un nivel stabil, vehiculată anterior). Perspectivele pentru China (+5%) şi India (+8%) sunt că-şi vor urma dinamica de creştere, notează acelaşi comunicat.

  • Cifra de afaceri a Groupe Renault a crescut cu 17,3% în primul semestru

    Cifra de afaceri aferentă activităţii Auto excluzând AvtoVaz atinge 26 995 milioane de euro, în creştere cu 12,1% datorită măririi volumelor de vânzări (+4,4 puncte). Dezvoltarea vânzărilor către parteneri contribuie cu 2,5 puncte şi reflectă dinamismul activităţii noastre CKD în Iran şi China, precum şi vânzările de vehicule asamblate în Europa (în special odată cu demarajul producţiei de Nissan Micra). Efectul pozitiv preţurilor (+2,3 puncte) a fost posibil datorită reînnoirii gamei. Cursul de schimb a contribuit şi el cu 0,8 puncte. Marja operaţională a Grupului Renault a crescut la 1.820 milioane de euro şi reprezintă 6,2% din cifra de afaceri, potrivit unui comunicat de presă.

    Marja operaţională aferentă activităţii Auto excluzând AvtoVaz creşte cu 171 milioane de euro (+15,3%), ajungând la 1 292 milioane de euro şi reprezintă 4,8% din cifra de afaceri, faţă de 4,7% în primul semestru din 2016. Performanţa se explică prin dezvoltarea puternică a activităţii (impact pozitiv de 346 milioane de euro) şi scăderea costurilor industriale (impact pozitiv de 204 milioane de euro). Raportul mix/preţ/nivel de echipare mai ridicat nu mai beneficiază, precum în 2016, de creşterea preţurilor în ţările emergente pentru a compensa deprecierea unor monede şi devine negativ, de -180 milioane de euro. Preţul materiilor prime a avut un impact negativ, de -132 milioane de euro. Rata cursurilor de schimb a avut un impact negativ, de       -99 milioane de euro, în special din cauza deprecierii lirei sterline.

    Marja operaţională AvtoVaz este de 3 milioane de euro, adică de 0,2% din cifra de afaceri. Reamintim că rezultatul AvtoVaz nu a fost consolidat în conturile grupului Renault în 2016.

    Contribuţia aferentă activităţii Finanţarea vânzărilor la marja operaţională a Grupului a atins 525 milioane de euro, faţă de 420 milioane de euro în primul semestru din 2016. Această creştere se explică printr-o importantă evoluţie a marjei financiare brute, generată la rându-i de multiplicarea dosarelor de finanţare. Costul riscului se stabilizează la un nivel record de 0,29 % pentru dosarele productive (faţă de 0,30% în primul semestru din 2016).

    Alte produse şi cheltuieli de exploatare s-au îmbunătăţit în acest semestru (-31 milioane de euro, faţă de -65 milioane de euro în primul semestru din 2016), mai ales datorită plus valorii cesiunilor imobiliare.

    Rezultatul de exploatare al Grupului este de 1 789 milioane de euro, faţă de 1 476 milioane de euro în primul semestru din 2016 (+21,2%). Îmbunătăţirea este generată de creşterea marjei operaţionale şi reducerea altor cheltuieli de exploatare.

    Rezultatul financiar este negativ, de -211 milioane de euro, faţă de – 67 milioane de euro în primul semestru din 2016. Degradarea a fost cauzată de prima consolidare a rezultatului financiar a AvtoVaz, de – 64 milioane de euro, precum şi de evoluţia negativă a altor elemente financiare (ajustări ale valori acţiunii şi variaţia ratei de schimb).  

    Rezultatul net este de 2.416 milioane de euro (+54,2%), iar rezultatul net, partea Grupului, de 2.379 milioane de euro (8,77 euro per acţiune, faţă de 5,51 euro per acţiune în primul semestru din 2016).

    În 2017, se estimează că piaţa mondială va creşte cu 1,5% – 2,5%. Perspectivele de evoluţie ale pieţei europene pentru această perioadă sunt de 2%. Se apreciază că şi piaţa franceza va progresa cu 2%.

    În afara Europei, piaţa rusă ar putea cunoaşte o creştere de peste 5% (previziunea precedentă era de maxim 5%), iar piaţa braziliană de 5% (faţă de ipoteza unei pieţe care păstrează un nivel stabil, vehiculată anterior). Perspectivele pentru China (+5%) şi India (+8%) sunt că-şi vor urma dinamica de creştere, notează acelaşi comunicat.

  • Alevia inaugurează un nou spaţiu de producţie, după o investiţie de aproximativ 2 milioane euro; compania estimează o creştere a cifrei de afaceri cu peste 20% anual

    Extinderea aduce cu sine o serie de investiţii care vizează achiziţia de noi utilaje, dezvoltarea portofoliului de produse şi a zonei de resurse umane. În planul de investiţii se regăseşte achiziţia unei hale cu o suprafaţă de 2.000 mp şi, mai recent, încă una alăturată de 1.000 mp, în total 3.000 mp. Hala de 2.000 mp găzduieşte depozitul de livrări, care a fost relocat din vechiul spaţiu de depozitare, secţia de ceaiuri şi 3 noi linii de producţie, iar cea de 1.000 mp găzduieşte depozitele de materie prima şi de produse finite. 

    Suprafaţa noului depozit de livrări s-a mărit astfel de la 170 mp la 600 mp, iar depozitarea se face pe 6 niveluri în loc de 3, cum era în depozitul anterior. Secţia de ceaiuri dispune în prezent de o suprafaţă de 500 mp şi pentru aceasta a fost achiziţionată o serie de utilaje noi menite să dubleze capacitatea de producţie. 

    Investiţia alocată pentru utilajele noi la nivelul fabricii pe toate secţiile a fost de 300.000 de euro.

    În ceea ce priveşte cele 3 linii noi de producţie, Alevia aduce odată cu acestea câteva schimbări majore în gama sa de produse, lansând produse care nu ţin de activitatea precedentă de producţie. Una dintre aceste noi game este gama food, recent lansată pe piaţă, care conţine 27 produse – seminţe, fructe uscate şi nuci crude, de o calitate constantă şi controlată, importate de la cel mai mare furnizor din Olanda, iar celelalte două game sunt încă în lucru la ora actuală. Pe lângă dezvoltarea zonei de producţie, va fi adusă o investiţie şi în ceea ce priveşte personalul. Astfel, compania, care număra la ora actuală 210 angajaţi, preconizează un nou val de angajări şi îşi propune să crească numărul angajaţilor cu 30-40 de persoane.

    Ca urmare a extensiei, Alevia estimează şi o evoluţie ascendentă la nivelul cifrei de afaceri anuale. În baza realizării financiare înregistrate în 2016, când a încheiat anul financiar cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro şi, implicit, cu o creştere de 17% faţă de 2015, compania preconizează creşterea cifrei de afaceri cu minim 20-25%. Trendul ascendent al companiei se bazează pe vânzări de peste 2.000.000 cutii de suplimente şi aproximativ 3.500.000 cutii de ceaiuri anual. Cele mai vândute branduri în 2016 au fost Ginkana Ginkgo Biloba, Coenzima Q10, Silfide, Noni şi Propolis C.

    Portofoliul Alevia cuprinde peste 140 de tipuri de suplimente alimentare şi 60 de sortimente de ceaiuri, disponibile în peste 4.000 de farmacii şi magazine naturiste, lanţuri de farmacii (Catena, Dona, Sensiblu) şi supermarketuri (Auchan, Lidl, Carrefour, Kaufland) din România.Inaugurarea unui nou spaţiu de lucru se înscrie în strategia Alevia în vederea atingerii unei cifre de afaceri în valoare de 5.8 milioane de euro în 2017. În aceeaşi strategie se înscrie şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.

  • Radiografia businessului în 2016. Scăderea TVA a funcţionat. Companiile au raportat afaceri de 280 mld. euro şi un profit record

    Cifra de afaceri a companiilor din România s-a majorat cu 2,4% anul trecut, la 1.263 de miliarde de lei (281 de miliarde de euro), businessul conti­nu­ând astfel creşterea din ultimii trei ani, în timp ce rezultatele din contul de pro­fit arată un an record pentru businessul com­paniilor, cu o marjă netă de 4,2%.

    Rezultatele includ bilanţurile a 661.000 de companii din România, potrivit datelor de la Registrul Comerţului culese la jumă­ta­tea lunii iulie. În ultimii trei ani numărul com­paniilor cu bilanţ depus rămâne con­stant la 660.000 de firme, acesta fiind nu­cleul de companii din economie.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Cum poţi câştiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • Cum poţi câştiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.