BusinessMagazin

Tag: calitate

  • Ce fac angajaţii din România după serviciu

    După o zi de muncă, 21% dintre angajaţii din România petrec cel puţin o oră  navigând pe internet, potrivit studiului despre calitatea vieţii la locul de muncă realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    63% dintre intervievaţi spun că fac mişcare, 48% că practică un hobby, iar 81%  că se uită la televizor, 40% dintre aceştia alocând însă mai puţin de o oră pentru această activitate.

    Cei mai mulţi dintre angajaţii care au fost chestionaţi (48%) alocă zilnic responsabilităţilor familiale între 1 şi 3 ore, iar peste un sfert alocă între 4 şi 6 ore, conform propriilor declaraţii.

    Angajaţii din România susţin că au mai degrabă un orar flexibil (47% vs. 42% care declară că au un orar inflexibil), iar bărbaţii (50%) şi angajaţii din mediul privat (49%) afirmă acest lucru într-o proporţie mai mare decât femeile (42%) şi angajaţii din sectorul public (43%).

    Cei mai mulţi dintre angajaţii participanţi la cercetare afirmă că dorm zilnic între 6 şi 7 ore (34%), un procent important de angajaţi dormind mai mult de 7 ore (32%), precum şi mai puţin de 6 ore (30%).

    Jumătate dintre persoanele chestionate estimează că menţin în echilibru fără probleme viaţa personală şi viaţa profesională la actualul loc de muncă, în timp ce 14% menţin acest echilibru cu dificultăţi, iar 8% abia reuşesc să le menţină.

     

     

     

  • Aproape jumătate dintre angajaţii români lucrează ore suplimentare şi sunt stresaţi

    73% dintre angajaţii români care au participat la studiul ”Calitatea vieţii la locul de muncă” realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România apreciază că dispun de condiţii fizice de lucru adecvate, în timp ce 68% dintre ei consideră că au tot timpul resursele materiale necesare îndeplinirii responsabilităţilor de serviciu. 68% dintre angajaţi afirmă că au dreptul la pauză de masă şi folosesc acest timp pentru a mânca.

    Totuşi, peste jumătate (55%) dintre salariaţii români spun că munca lor este stresantă întotdeauna, frecvent sau uneori, iar cei din mediul urban au tendinţa de a-şi percepe jobul drept stresant într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural. Nivelul mic de stres figurează pe locul doi în topul elementelor prin care angajaţii români intervievaţi în această cercetare definesc calitatea vieţii la locul de muncă.

    43% dintre angajaţii români declară că lucrează ore suplimentare, în timp ce doar 34% nu lucrează în plus faţă de programul stabilit contractual. Cei cu studii superioare şi salariu mai mare sunt şi cei care afirmă în proporţii mai mari că lucrează suplimentar. De altfel, programul flexibil şi respectarea orelor de lucru se regăsesc printre elementele menţionate de angajaţi ca definitorii pentru calitatea vieţii la locul de muncă.

    Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte proastă” şi 10 înseamnă „foarte bună”, angajaţii români intervievaţi îşi evaluează propria calitate a vieţii la locul de muncă cu nota 7,5. Condiţiile (fizice) de muncă adecvate (24%), nivelul mic de stres şi existenţa activităţilor şi spaţiilor pentru relaxare (10%) şi o bună comunicare/colaborare între colegi (7%) constituie pentru respondenţi principalele elemente definitorii ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, relevă un studiu IRES, realizat la cererea compania de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    În opinia celor mai mulţi angajaţi chestionaţi (41%), calitatea vieţii la locul de muncă s-a îmbunătăţit în ultimul an faţă de momentul intrării lor pe piaţa muncii. Aceştia identifică creşterile salariale (27%), ameliorarea condiţiilor fizice de muncă (18%) şi modernizarea tehnologică (12%) drept principalii factori care au contribuit la creşterea calităţii vieţii la locul de muncă.

     

     

  • Gastronomie de corporaţie

    „Caserola şi mâncarea premium se pot îmbina. Trebuie să gândeşti caserola puţin diferit, nu doar ca pe un mod de transport. Plecăm de la premisa că toţi clienţii noştri mănâncă direct din caserolă; astfel că încercăm să ne folosim de aceasta ca de o farfurie clasică din restaurant. Aranjăm mâncarea – combinăm culori şi texturi diverse“, descrie Cristian Postolache combinaţia atipică dintre preparatele Sector Gurmand şi livrarea acestora în caserole din plastic. Sector Gurmand, una dintre afacerile în care antreprenorul este implicat, a fost construită pe baza acestei îmbinări, alăturată unui concept gândit în jurul unui meniu zilnic diferit, inspirat din ingredientele de sezon. Toată mâncarea este preparată de la zero, inclusiv sosurile şi pâinea, şi caută să folosească tehnici precum slow cooking, gătitul la abur sau poşarea. Mâncarea este livrată angajaţilor din companiile din Bucureşti.“ În prezent, livrează către câteva sute de persoane, majoritatea angajaţi în companii, iar ţinta pentru următoarea perioadă este să depăşească pragul de 500 de comenzi zilnice. Nu au încheiat contracte cu firme, însă există unele companii care cumpără zilnic mâncare de la ei pentru angajaţii lor.

    Cristian Postolache şi partenera sa de afaceri, Carmen Urs, au lansat Sector Gurmand în noiembrie 2014, printr-o investiţie aproximativ 100.000 de euro, bani pe care i-au direcţionat în achiziţionarea de echipamente şi în capitalul de lucru. „Banii au venit din resursele noastre proprii şi nu urmărim să îi recuperăm în viitorul apropiat“, spune Postolache. Toate veniturile generate sunt orientate în prezent către investiţii, iar un termen realist de recuperare a investiţiei este de aproximativ doi ani. El nu se afllă la prima afacere şi a pariat pe antreprenoriat începând cu anul 2004, odată cu fondarea unei companii de consultanţă specializate în obţinerea de fonduri europene. Doi ani mai târziu, împreună cu alţi parteneri, a pus bazele unei afaceri în domeniul BPO (Business Process Outsourcing), Blue Point Telecom. Este în continuare implicat în aceste companii, dar spune că principala concentrare este acum pe dezvoltarea afacerii Sector Gurmand.

    Postolache spune că ideea acestui proiect a început de la parteneri: experienţa lui Carmen Urs, bucătarul‑şef, a reprezentat punctul de pornire al afacerii. Următorii paşi au constat în studierea altor pieţe, mai ales pe cea din Statele Unite ale Americii. „Două aspecte ne-au atras atenţia: primul, se pune accentul pe calitatea mâncării, pe ingrediente de calitate, din ferme locale, mâncare mai echilibrată caloric, doi, accesul la mâncarea bună este mai uşor – mai rapid, mai confortabil. Americanii îl numesc «confort food».“

    Postolache spune că, deşi piaţa românească nu se află la acelaşi nivel de dezvoltare şi sofisticare ca şi cea din SUA, tendinţele sunt aceleaşi. „Consumatorul vrea o mâncare de calitate mai bună şi vrea să aibă acces uşor la aceasta. În ultimii 3-4 ani, s-a mutat accentul dinspre mâncarea de acasă spre cea din restaurant, livrată la adresa proprie. Au apărut multe restaurante, mai mici, care oferă o mâncare de calitate şi folosesc ingrediente proaspete, care pun accentul pe sezon.“

    Timp de aproape şase luni s-au concentrat pe testarea afacerii, făcând ajustările necesare pentru a ajunge la formula ideală în care să funcţioneze. A urmat o perioadă de mărire a echipei şi a capacităţii de producţie şi livrare, etapă ce a adus şi mutarea bucătăriei într-un nou spaţiu, moment în care şi-au modificat zona de livrare spre nord.

    După un an şi jumătate de activitate, au ajuns în prezent la perioada de consolidare şi dezvoltare a afaceri, însă spun că mai au pe agendă multe lucruri de făcut pe agendă. Una din principalele provocări o constituie livrarea. „Statisticile arată că Bucureştiul este al şaselea cel mai aglomerat oraş din lume. În contexul acesta, livrarea este o provocare continuă, mai ales în perioadele cu vreme nefavorabilă, când nu poţi folosi scutere ca mijloc de transport.“

    Au ajuns la un număr de 22 de angajaţi şi spun că până acum au gătit circa 2.000 de reţete. Consideră că „mâncarea premium la caserolă“ este un concept pe care mulţi îl primesc cu deschidere, sau, cel puţin, cu curiozitate. Clienţii lor au aflat, de pildă, că ceea ce nu permite caserola este amestecul de temperaturi: potrivit lui Postolache, nu poţi alătura mâncarea caldă şi cea rece în acelaşi recipient, dezavantaj pe care au încercat să îl aducă în favoarea lor. „Îi lăsăm clientului posibilitatea construcţiei mâncării. De exemplu, în funcţie de burger, poţi primi până la patru caserole: burger şi cartofii wedges, un sos pentru burger, o salată rece, un sos rece pentru salată.“

    Pentru a defini profilul clienţilor afacerii lor, au apelat la un expert în marketing, care le-a spus că acesta este al tinerilor din domeniile creative. Postolache consideră însă că au clienţi din cele mai diverse domenii. „Segmentarea clienţilor nu cred că este neapărat pe domenii sau în funcţie de venit – deşi preţurile noastre probabil ne împing către o zonă de piaţă cu venit mediu – ci ţine mai mult de deschiderea pe care ei o au faţă de un preparat nou.“

    În perioada următoare, antreprenorii şi-au propus să mărească capacitatea de livrarea şi să mărească echipa de bucătari a firmei. Perspectivele de creştere a afacerii sunt mari dacă ne gândim la faptul că, potrivit unui studiu făcut de reprezentanţii platformei online de comenzi de mâncare foodpanda.ro,
     corporatistul din Bucureşti este client fidel al restaurantelor fine dining şi plăteşte aproape 100 de lei pentru foie gras şi risotto, pe care le comandă de cele mai multe ori la birou, la ora prânzului. Potrivit aceluiaşi studiu, preparatele culinare preferate de clienţii fideli sunt risotto, foie gras, fructe de mare, antricot şi steak tartare. În prezent, în platforma foodpanda se regăsesc şase restaurante fine dining din Bucureşti, care asigură livrarea la domiciliu. Restaurantele de profil cu care colaborează compania sunt La Fianca by Alioli, cu specific mediteranean, Villa Romana, cu profil italian, Nan Jing, specializat în bucătăria asiatică, Zahana 33, care prepară mâncare mediteraneană şi cu specific românesc, Le Oac Oac Bistro By Taverna Racilor, care prepară mâncare mediteraneană, şi Red Angus Steakhouse, cu specific american.

    În ce priveşte Blue Point, Cristian Postolache spune că responsabilităţile sale din prezent sunt legate de zona strategică şi dezvoltare ale companiei. Compania înfiinţată în 2007 a înregistrat o creştere de 53% a cifrei de afaceri faţă de anul anterior, când valoarea acesteia se plasa la 7,6 milioane de lei. „Creşterea a provenit în principal din dezvoltarea portofoliului de clienţi, dar şi din dezvoltarea proiectelor existente.“ Printre clienţii aflaţi în portofoliul Blue Point se numără Heineken, Hochland, Reader’s Digest, Synevo, Ţiriac Auto, Vodafone, Xerox.

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • Regina Maria preia un business de 1.5 milioane euro

    Regina Maria îşi consolidează prezenţa în vestul ţării, prin preluarea centrelor medicale Dr. Grigoraş, o afacere de 1.5 milioane de euro. Tranzacţia marchează o extindere accelerată a operatorului privat de servicii medicale în această zonă a ţării.

    „Chiar dacă am intrat mai târziu pe această piaţă, Timişoara este un oraş-cheie pentru noi. Tocmai de aceea, ne bucurăm să ne consolidăm amprenta locală şi să avem o prezenţă geografică semnificativă la doar câteva luni de la deschiderea primei clinici REGINA MARIA din Timişoara. Apreciem foarte mult echipa C.M. Dr. Grigoraş, cu care împărtăşim o strategie şi valori comune: calitatea serviciilor, extinderea continuă a gamei medicale, creşterea portofoliului de pachete de prevenţie şi tratament destinate clienţilor persoane juridice.”, a declarat Fady Chreih, Directorul General al Reţelei de sănătate Regina Maria.

    În prezent, Centrul Medical Dr. Grigoraş numără trei sedii, două în Timişoara şi unul în Lugoj, o echipă de peste 70 de cadre medicale, o cifră de afaceri de 1,5 milioane euro în 2015,.şi gestionează sănătatea a peste 21.000 de pacienţi corporate.

    ” Proiectele noastre de viitor au vizat dintotdeauna o şi mai mare extindere regională, iar acum, alături de Regina Maria, avem sprijinul unui partener solid, cu experienţă naţională şi cu o strategie puternică de dezvoltare, care ne va susţine în acest demers. În Regina Maria am regăsit un partener la fel de preocupat de calitatea şi performanţa actului medical, de grija pentru pacient, dar şi de atragerea şi dezvoltarea celor mai bune echipe medicale.”, a declarat Dr. Magdalena Grigoraş, director general Centrele Medicale Dr. Grigoraş.

    Tranzacţia din Timişoara reprezintă cea de-a treia achiziţie făcută de Reţeaua de sănătate Regia Maria în ultimele două luni, după preluarea Spitalului Ponderas şi a Centrului Medical Helios din Craiova, operatorul ajungând în acest moment la 29 de locaţii proprii la nivel naţional.

  • Absolventa de ASE care vinde prăjituri de 200.000 de euro

    Probabil că Alina Sudriu este pe cale să devină un antreprenor în serie, deşi nu se defineşte astfel. Este absolventă de ASE şi are un master în marketing şi strategii tot acolo. Şcoala i-a folosit pentru experienţă, dar nu în business, ci ca experienţă de viaţă.

    Cu trei ani în urmă, după concediul de maternitate, inima n-a mai tras-o spre imobiliare, unde lucrase înainte, aşa că s-a mobilizat şi în câteva luni a obţinut toate autorizaţiile, avizele şi aprobările necesare şi a pornit un laborator de cofetărie micuţ, cu un singur angajat. Ideea era de a oferi torturi de bună calitate şi arătoase, pentru evenimente speciale, fără să facă rabat de la calitatea ingredientelor folosite.

    Era undeva la finele anului 2012. „Am început prin a trimite mostre din produsele noastre pentru că nu ştia nimeni de existenţa noastră şi am zis: cum o să ne facem cunoscuţi? Nu avem bani pentru campanii de PR, nu avem bani de reclame în reviste, aşa că hai să ne facem cunoscuţi altfel, să trimitem mostre, oamenii să ne spună cum li se pare şi în timp să ajungă să comande de la noi, ceea ce chiar s-a întâmplat“.

    În primăvara lui 2013 numărul comenzilor crescuse şi a trebuit să aducă încă doi angajaţi. Anul trecut cifra de afaceri a fost în jur de 200.000 de euro şi lucrau 10 oameni. „Acum suntem 15 şi până în iunie cifra de afaceri este la circa 150.000 de euro. Cred că suntem îndreptăţiţi să estimăm undeva la 300.000 de euro la sfârşitul anului“.

    Important este să o priviţi pe Alina Sudriu ca pe o antreprenoare şi nu ca pe o pasionată de domeniu. Reţineţi că în echipa Grace Coutures sunt doi artişti plastici, responsabili cu partea vizuală, dar şi o echipă de vânzări, trei fete care răspund la mailuri şi asigură consultanţă pentru clienţi.

    A fost o pasiune sau e mai degrabă business nişat? „Este într-adevăr un business nişat. N-aş putea spune că am fost toată viaţa pasionată de cofetărie, dar am simţit în piaţă nevoia de a face altceva, de a oferi un produs personalizat pentru orice fel de eveniment.“

    Am vorbit despre Alina Sudriu ca despre un „serial entrepreneur“ pentru că îşi alege cu grijă nişele şi, după cum aţi putut constata, îşi organizează afacerile după reguli precise – cofetărie cu trei oameni de vânzări! Recent, împreună cu cea mai bună prietenă, tot mămică tânără, a lansat un serviciu de livrare de mâncare proaspătă pentru bebeluşi, livrată la precomandă a doua zi, la mămici acasă. „Sunt multe mămici care muncesc şi sunt foarte ocupate, dar care vor totuşi să ofere copilului un preparat bio şi poate nu au timp să alerge prin toate pieţele după produsele bio, poate nu au timp să studieze toate reţetele. Cumva ne-am gândit ca businessul nostru să ofere ceva în plus, ceva ce nu există şi aşa am început şi Baby fresh food.“

    Pentru moment spune că se concentrează pe Grace Couture şi pe lansarea Baby Fresh Food, „dar la anul sigur mai coacem noi ceva. Devine cumva o adicţie. Vrei şi îţi vin idei şi crezi atât de mult în ele încât, prin asocierea cu oamenii potriviţi, în timp putem să dezvoltăm şi alte concepte. Dar să fie ceva de calitate“.

  • Mai multe case şi obiective publice, renovate în cadrul unui proiect dedicat îmbunătăţirii calităţii vieţii

    Un proiect dedicat îmbunătăţirii calităţii vieţii pentru peste 1,5 milioane de români din comunităţile urbane şi rurale vizează renovarea caselor şi obiectivelor publice din 3 comune, 3 oraşe şi pictarea a două muzee de interes naţional. În plus, vor fi colorate 4 vapoare din Constanţa şi o locomotivă electrică a CFR Călători, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Universitatea „Babeş-Bolyai”, pe primul loc în România la relevanţa cercetării şi calitatea conţinutului publicat

    Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca este pe primul loc în România la relevanţa cercetării, calitatea conţinutului publicat şi vizibilitatea din online, conform Ranking Web of Universities, un top care analizează peste 20.000 de universităţi din toată lumea, potrivit Mediafax.

    Potrivit unui comunicat al UBB transmis, marţi, din România au fost analizate 108 universităţi, luându-se în considerare mai mulţi indicatori.

    „UBB se află pe primul loc în România la relevanţa cercetării, calitatea conţinutului publicat şi vizibilitatea din online. Conform Ranking Web of Universities (Webometrics), un top care analizează peste 20.000 de universităţi din toată lumea, Universitatea <<Babeş-Bolyai>> se situează pe primul loc în România şi pe locul 787 în lume. Din România au fost analizate 108 universităţi, luându-se în considerare indicatori precum impactul din mediul online (numărul total de linkuri externe pe care domeniul web al universităţii le primeşte de la terţe părţi), prezenţa online (poziţia în motoarele de căutare şi vizibilitatea globală pe internet), deschiderea (numărul total de documente publicate pe site-uri dedicate, conform Google), excelenţa (calitatea articolelor ştiinţifice publicate în jurnale internaţionale cu impact ridicat, aflate în primele 10% cele mai citate într-un anumit domeniu)”, se arată în documentul citat.

    Reprezentanţii universităţii clujene au subliniat că Webometrics este un top realizat de Cybermetrics Lab, un grup de cercetare din cadrul Consiliul Superior pentru Cercetări Ştiinţifice din Spania, începând cu anul 2004.

  • Spre ISO de 10 milioane de euro

    Reducerea costurilor unei companii este direct proporţională cu reducerea produselor neconforme pe care le lansează pe piaţă“, descrie Alexandru Vidu, CEO-ul Bureau Veritas, una din consecinţele pe care le vede în implementarea unui sistem de management de calitate. Afirmaţia sa se leagă de modul în care acestea s-au născut, încă din perioada celui de Al Doilea Război Mondial: pe atunci, fabricile de armament s-au confruntat cu un număr mare de detonări accidentale – iar ca să rezolve problema, Ministerul Apărării a folosit un inspector care să supravegheze procesul de producţie.

    În plus, fabricanţii de armament trebuia să realizeze un manual de proceduri de fabricaţie şi să se asigure că muncitorii respectau aceste proceduri. În 1959, autorităţile americane au impus, la rândul lor, un set de standard de calitate furnizorilor de tehnică militară, idee preluată ulterior de NASA şi de NATA. Primul standard naţional de asigurare a calităţii, BS 9000, privea industria electronică şi a fost publicat în 1971. De atunci, mii de standarde au fost emise în agricultură, construcţii, echipamente, tehnice medicale sau IT.

    Alexandru Vidu conduce în prezent una din companiile din domeniul certificării cu istorie pe piaţa locală; spune că în România Bureau Veritas există de pe la 1925 şi a funcţionat şi în perioada comunismului, datorită fabricanţilor de nave care aveau nevoie de certificările oferite de acesta. În prezent, compania franceză are activităţi în managementul activelor, certificării, clasificării, testărilor şi analizelor, în inspecţii şi audituri sau instruire în varii domenii (aero-spaţial, industria de automobile, construcţii imobiliare, petrol şi gaze, produse de larg consum etc). Compania are cinci birouri operaţionale, în Bucureşti, Galaţi, Constanţa şi Ploieşti, iar anul acesta a deschis unul şi în Cluj-Napoca, ca urmare a dezvoltării economice a regiunii Centru-Vest.

    Alexandru Vidu spune că au în portofoliu circa 1.500 de clienţi, dintre care majoritatea fac parte din companiile multinaţionale din România, ce au plasat veniturile Bureau Veritas de anul trecut la 4,48 milioane de euro. „Am rămas uimit că pe piaţa din România nu se acordă încă atenţia care trebuie calităţii. Încă privim lucrurile cu uşurinţă. În loc să tăiem din alte părţi, primul rabat care se face este asupra calităţii şi a reducerii costurilor prin tot felul de mijloace, în cazul majorităţii societăţilor producătoare“, observă Vidu, aflat la conducerea Bureau Veritas de aproximativ un an. 

    De profesie inginer petrolist, şi-a început cariera în 2002 în cadrul companiei Atlas Gip Ploieşti, unde a condus o echipă în teren, iar ulterior a fost angajat în firma americană Amromco Energy, care şi-a deschis reprezentanţa în România în 2004. A lucrat în cadrul acesteia ca geolog de operaţiuni şi supervizor vreme de patru ani – „Am fost expus la tot ce înseamnă realizarea unei sonde, de la planificare până la punerea în producţie“, povesteşte el. După ce Weatherford, o altă companie americană, a cumpărat compania la care lucrase iniţial, s-a angajat la aceştia ca operations manager, de unde a evoluat în vânzări, funcţie ce l-a propulsat la conducerea dezvoltării businessului în Europa de Sud-Est (Bulgaria, România, Ucraina, Serbia) ca sales manager. „Conduceam un business de vreo 180 de milioane de euro la momentul respectv, acum nu ştiu dacă mai fac 80, după criza din petrol.“

    Decizia de a schimba domeniul a fost luată înainte de această criză, fără a bănui ce avea să se întâmple în această industrie. Îi lipseşte în continuare mersul pe teren, despre care spune că are o frumuseţe aparte, dar şi adrenalina şi ritmul din oil & gas, despre care spune că sunt greu de găsit în altă parte. „Acolo nu ai decât o şansă să faci bine lucrurile, atât din cauza costurilor mari, cât şi prin prisma pericolelor“, descrie el principala lecţie învăţată în industria petrolului.  Totodată, lucrând în petrol a învăţat că trebuie să te bazezi pe colegi, fiindcă, dacă nu ajungi la gradul de încredere la care trebuie, nu poţi să ai succes. Spune că această experienţă a încercat să o insufle şi echipei de la Bureau Veritas pe care o conduce în prezent, formată din 60 de angajaţi.

    În prezent, partea de certificarea reprezintă circa 20-25% din afacerea Bureau Veritas (au 30 de sisteme de management pe care le certifică, la care se adaugă alte scheme de evaluare şi verificare specifice domeniului de activitate al fiecărei firme. Cea mai performantă linie a afacerii a fost adusă de industrie, datorată profilului ţării, de producători de echipamente. „Din păcate, anul acesta se simte criza din petrol şi, ca atare, cifrele pe industrie au scăzut cam cu 25-30%. 

    Am reuşit să compensăm scăderea prin construcţii, acestea au început să crească anul trecut.“ Strategia actuală a companiei presupune concentrarea pe vânzări şi în acest sens, a angajat anul trecut opt persoane în cadrul acestui departament. „Mi-am propus dublarea cifrei de afaceri în cinci ani, dar sper să ating acest obiectiv mai repede, în aproximativ trei ani, totul depinde însă de piaţă şi de ceea ce se va întâmpla cu economia.“

     

  • Baza de clienţi în România a Lycamobile, cel mai mare operator de reţele mobile virtuale (MVNO) din lume, a crescut la 100.000

    Pe piaţa locală, baza de clienţi a Lycamobile a crescut la 100.000, iar produsele Lycamobile sunt disponibile în 64.000 de puncte de vânzare.

    “România reprezintă o oportunitate strategică  extraordinară pentru dezvoltarea în zona Europei de Est. Ne aşteptăm la creşteri semnificative în România şi ne dorim să ajutăm comunităţile de români – atât acasă, cât şi peste hotare – prin intermediul serviciilor noastre de înaltă calitate, la preţuri accesibile.” a comentat Subaskaran Allirajah, Preşedintele Lycamobile

    Operatorul de reţele mobile virtuale (MVNO) Lycamobile are 15 milioane de clienţi în 20 de ţări şi sărbătoreşte un an de când s-a lansat în România.