CDS pentru România a ajuns la 28 septembrie la 316 puncte de bază (bps), faţă de 411 la sfârşitul lui iunie. Raportul CMA Datavision, care centralizează trimestrial aceste date, apreciază că ultimul trimestru va fi o perioadă crucială pentru testarea capacităţii Europei de a influenţa o stabilizare a pieţei de CDS, după volatilitatea marcată din restul anului.
Confederaţia sindicală din mediul privat (GSSE) şi sindicatul salariaţilor bugetari – Adedy – au organizat o grevă similară pe 26 septembrie.
Conform sindicaliştilor, greva generală de 24 de ore va fi un protest faţă de măsurile de austeritate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
9.10
Reuniunea ECOFIN (Luxemburg)
10.10
Concert Therion (Arenele Romane, Bucureşti)
10.10
INSSE publică datele privind comerţul exterior în august
10.10
CE aprobă politica de extindere a UE pentru 2013
11.10
Concert Cranberries (Romexpo, Bucureşti)
12.10
Eurostat anunţă statistica producţiei industriale a UE în august
12-14.10
Reuniunea anuală FMI-Banca Mondială (Tokyo)
12-14.10
Festivalul “Namaste India” (Muzeul Satului, Bucureşti)
14.09-14.10
Expoziţia “Muzeul Copilăriei: Descoperirea lumii, acasă şi la şcoală” (MŢR, Bucureşti)
BCE a lăsat în această săptămână neschimbate ratele dobânzilor şi nici n-a discutat la şedinţa de joi perspectiva unei reduceri, ţinând cont că, deşi previziunile băncii pentru PIB zonei euro au fost reduse, în paralel au crescut estimările de inflaţie.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, s-a declarat încrezător în succesul măsurilor de reformă în Spania şi a lăsat deschisă posibilitatea ca Madridul să fie ajutat prin noul program al BCE de cumpărare a obligaţunilor emise de statele cu probleme din zona euro. El a precizat însă că numai Spania este cea care poate decide dacă doreşte să apeleze la acest program, făcând aluzie la faptul că orice ţară care solicită ajutorul BCE trebuie să se supună unui set de condiţii vizând reforme fiscale şi structurale mai mult sau mai puţin diferite de cele cerute prin programele cu FMI şi UE acceptate de Grecia sau Portugalia. Reticenţa faţă de astfel de condiţii a ţinut până acum departe guvernele spaniole de orice cerere de ajutor din partea FMI.
Analiştii bancari continuă să aştepte însă nu doar o tăiere a dobânzilor de către BCE până la finele anului, dar şi chiar o nouă rundă de refinanţare ieftină pe termen lung pentru bănci (LTRO), după cea din februarie. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a comentat deocamdată că “măsurile de politică monetară non-standard sunt luate numai atunci când cele tradiţionale nu sunt pe deplin funcţionale”.
Cheltuielile vor fi cu circa 200 de milioane de euro mai mari faţă de bugetul iniţial de 850 de milioane de euro, a spus Asmussen la ceremonia care a marcat încheierea lucrărilor la structura clădirii, informează portalul EUobserver.Astfel, construcţia clădirii ar urma să aibă un cost final de 1 miliard de euro. Până în prezent fonduruile cheltuite se ridică la aproximativ 530 de milioane de euro, a spus el. Lucrările la cele două turnuri, de 43 şi 45 de etaje, cu o înălţime maximă de 185 de metri, au început în 2010.
20.09
Summit UE-China (Bruxelles)
20-23.09
Expo Cosmetics Beauty Fair (Romexpo Bucureşti)
20.09
Reuniunea de politică monetară a Consiliului BCE (Frankfurt)
19.09
Eurostat publică datele producţiei în construcţii în UE pentru luna iulie
21-23
Balkanik Festival (Grădina Uranus, Bucureşti)
22.09
Concert Leonard Cohen (Piaţa Constituţiei, Bucureşti)
23-29.09
Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio (Sala Radio, Bucureşti)
BCE prevede o scădere a PIB în zona euro de 0,2-0,6% în 2012 şi o evoluţie între -0,4% şi +1,4% la anul. BCE a majorat însă estimările de inflaţie, la 2,4-2,6% în acest an şi 1,3-2,5% în 2013.
Achiziţiile de obligaţiuni vor fi făcute, ca şi în 2011, de pe piaţa secundară şi cu sterilizare aferentă, pentru a nu alimenta inflaţia, vor viza obligaţiuni cu scadenţa între 1 şi 3 ani sau care mai au până la scadenţă între 1 şi 3 ani, dar acum vor fi condiţionate strict de respectarea unor programe de austeritate cerute statelor emitente. Loc de dezamăgire pentru pieţele financiare rămâne însă, întrucât BCE nu a anunţat şi o nouă scădere a dobânzii de politică monetară de la 0,75% la 0,50% sau alte “măsuri non-standard”, adică alte operaţiuni prin care creditorilor privaţi să le fie garantată, dacă se poate integral, plata împrumuturilor către state.
Criticile din partea pieţelor financiare, reflectate îndeosebi în presa americană, au în vedere, în principal, trei teme. Pe de o parte, e vorba de faptul că BCE, la presiunile Bundesbank, insistă că ţările îndatorate trebuie să respecte anumite condiţii de austeritate fiscală, cedare a suveranităţii economice şi înăsprire a supravegherii bancare înainte de a primi banii. Aceasta creează posibilitatea ca acele ţări care refuză ori îşi încalcă angajamentele luate vor fi în continuare fără acces la fondurile de urgenţă ale zonei euro (ceea ce înseamnă că băncile sau fondurile de investiţii care au împrumutat acele ţări ar fi frustrate iarăşi în dorinţa lor de a-şi primi rapid şi integral banii înapoi).
Pe de altă parte, e vorba de faptul că BCE va limita cumpărările la obligaţiunile cu scadenţa de până la ani, ceea ce ar descuraja statele să emită obligaţiuni cu scadenţă mai mare, înrăutăţind astfel profilul lor de risc (se ştie că datoriile unei ţări trebuie să fie pe cât posibil echilibrate pe categorii de scadenţe, evitând concentrarea pe datorii pe termen scurt).
În fine, o altă critică vizează faptul că BCE, grijulie cu soarta unei inflaţii deja aşteptate să crească în zona euro, a insistat ca şi programul cel nou de achiziţii să aibă parte de sterilizare (operaţiunile prin care banca retrage de pe piaţă integral sau parţial echivalentul banilor nou-intraţi în circulaţie), refuzând deci să devină o simpă tiparniţă, aşa cum este Rezerva Federală a SUA.
Banca americană îşi poate permite să acţioneze însă ca o simplă tiparniţă, graţie statutului privilegiat al dolarului, care a făcut ca operaţiunile de relaxare monetară făcute din 2009 până acum în folosul economiei americane să fie plătite de restul lumii, prin export direct de inflaţie. BCE n-ar avea această şansă, iar efectele unei inflamări a inflaţiei în zona euro vor fi nocive pentru locuitorii Europei, pentru UE, nu pentru restul lumii. De aceea Mario Draghi s-a ferit ca de foc să imite Rezerva Federală şi a ignorat, cel puţin până acum, articolele mieroase din presa anglo-saxonă, care susţin că n-ar strica deloc în zona euro un pic de inflaţie care să scadă puterea de cumpărare a salariilor în Spania sau Italia, în numele unei pretinse egalizări a productivităţii între Nordul şi Sudul zonei euro.
Premierul Antonis Samaras i-a convins miercuri pe Evangelos Venizelos, liderul partidului Pasok, şi Fotis Kouvelis, preşedintele formaţiunii Stânga Democratică, să semneze acordul după cea de-a doua rundă de negocieri din această săptămână, transmite Bloomberg.
Venizelos, fostul ministru al Finanţelor care a negociat actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale, nu era de acord cu Samaras, cerându-i acestuia să insiste pe prelungirea termenelor pentru ţintele fiscale din program.
“Reducerea cheltuielilor publice cu încă 11,5 miliarde euro era o precondiţie pentru ca Grecia să rămână în zona euro”, a declarat ministrul Finanţelor, Yannis Stournaras, după încheierea negocierilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“După un prim trimestru încurajator, cu tranzacţii de 99 milioane de euro, piaţa românească a investiţiilor a înregistrat o scădere în trimestrul al doilea, când tranzacţiile au totalizat doar 25 milioane de euro. În acest trimestru a fost încheiată doar o tranzacţie, respectiv achiziţia a 100 de hectare de teren din fosta platformă Tractorul din Braşov. Această tranzacţie a ridicat valoarea tranzacţiilor din primul semestru la 124 milioane de euro, în linie cu performanţele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2010 şi 2011. Pe de altă parte, volumul este egal cu cel înregistrat în întreg anul 2009”, se arată în cel mai recent raport realizat de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.
Planul prevede, de asemenea, ca BCE să aibă competenţe asupra întregului sector bancar al zonei euro şi nu doar pentru cele mai mari 25 de instituţii de credit din zona euro, cum se anticipa anterior, au declarat surse europene, scrie The Guardian.
“Niciuna din problemele pe care le-am avut în trecut nu a fost legată de cele mai mari 25 de bănci. Ar trebui să fie vizate toate băncile. Cu cât sunt mai mici băncile, cu atât mai multe decizii vor fi luate la nivel local”, a spus un oficial european.
Introducerea unui cadru de reglementare pentru o autoritate bancară cu puteri sporite ar fi un element cheie pentru progresul către o uniune bancară în UE sau zona euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro