Tag: apropiere

  • Cel mai vechi monopol din lume, de 2600 de ani, se apropie de sfârşit

    În prezent China National Salt Industri Corporation este singura entitate căreia i se permite să vândă sare în China, iar dimensiunile afacerii sunt considerabile: China produce mai multă sare decât orice altă ţară de pe glob şi foloseşte, pentru consum şi industrie, un sfert din sarea folosită pe planetă.

    În aceste condiţi contrabanda este o problemă permanentă, aşa că Bejingul foloseşte o forţă specială de poliţie, care la un moment dat avea 25.000 de angajaţi.

    Monopolul a fost instituit cu sute de ani înaintea erei noastre în unele state şi regiuni, în perioada în care a trăit Confucius şi a căpătat o dimensiune naţională în anul 119 înainte de Hristos.

  • Ce venituri generează an de an târgul de Crăciun de la sala Dalles

    Louisa Udrescu este general manager al XPO NOI, firma care organizează an de an târgul de Crăciun de la sala Dalles, cât şi celelalte evenimente care se desfăşoară în acest spaţiu.
     
    Târgul de Crăciun debutează la sfârşitul lunii noiembrie şi se încheie în apropiere de ajunul Crăciunului şi este printre cele mai cunoscute evenimente de acest tip realizate în Capitală, aspect ilustrat şi de sumele cheltuite de clienţii târgului. Dacă spre deosebire de alte sărbători, bugetele sunt reduse faţă de anii 2009-2010, în perioada sărbătorilor de iarnă bugetele sunt doar uşor corectate faţă de perioada respectivă, potrivit lui Udrescu. Astfel, studenţii rezervă un buget de cumpărături pentru cadouri în sărbătorile de iarnă de aproximativ 50 de euro, segmentul mediu de vârstă cheltuie aproximativ 100 de euro, dar există şi o categorie de clienţi pentru care bugetele depăşesc 500 de euro datorită comenzilor personalizate.
     
    “Publicul la Dalles este foarte variat, studenţii sunt primii noştri clienţi, dar ţinând cont că suntem încnjouraţi de foarte multe clădiri de business, după orele de program, seara, sunt foarte mulţi oameni de business care ajung la noi, astfel că şi  bugetele lor sunt diferite”, explică Udrescu. Circa 20.000 de vizitatori vin an de an la târg, generând o cifră de afaceri cumulată a expozanţilor participanţi de circa două milioane de euro. “La o medie de 100 de euro vânzarea şi la un trafic de 20.000 de vizitatori, cifra de afaceri pe un astfel de eveniment ar fi undeva la două milioane de euro”, potrivit antreprenoarei. 
     
    Monetizarea afacerii XPO NOI se face prin intermediul chiriei plătite de către expozanţi. Aceasta variază în funcţie de locul în care este poziţionat standul şi de suprafaţa închiriată, media fiind de 200 de euro/mp.
     
    Între 70 şi 80 de expozanţi vin cu produsele lor la târg, iar dintre participanţii de anul acesta,  circa 70%  au participat şi anul trecut la eveniment. „Ne-ar plăcea să avem un târg doar cu produse autohtonone, dar ele sunt insuficiente pentru cerere, motiv pentru care ar fi imposibil, aşa că sunt în procent de 60% expozanţii cu produse importate”, explică Udrescu.
     
    Sala Dalles a fost construită în două etape, în anul 1930 construindu-se spaţiul expoziţional de bază, modificat ulterior în 1960. În urmă cu câţiva ani, reprezentanţii XPO NOI au investit 200.000 de euro în renovarea sălii. Potrivit Louisei Udrescu, această infrastructură veche este ieşită din sistemul de funcţionare, o parte din profitul firmei fiind alocat cheltuielilor de întreţinere pe tot parcursul anului. Anul acesta, târgul de Crăciun organizat de XPO NOI va avea o secţiune şi în cadrul magazinului Unirea Shopping Center, iar printre planurile de viitor ale antreprenoare se numără lansarea unei versiuni online a târgului, cât şi extinderea la exterior. 
     
     
     
     
  • Cum a devenit şeful eMAG, Iulian Stanciu, cel mai admirat CEO din România

    400 de oameni sunt angajaţi doar anul acesta, din cei peste 1.000 (între care sârbi, croaţi, urcraineni, bosniaci, unguri, bulgari, polonezi, tunisieni) care lucrează în birourile care ocupă două etaje şi jumătate din clădire, şi Stanciu spune că până la finalul anului va trebui să extindă spaţiile cu încă jumătate de etaj. Cei 400 de noi oameni au fost recrutaţi pentru a susţine evoluţia eMAG, o companie pentru care previziunile referitoare la cifra de afaceri în curs se apropie de 300 de milioane de euro şi care va ajunge anul viitor, conform lui Stanciu, la 500 de milioane de euro; „uite, asta e o cifră despre care nu am mai vorbit cu alţi jurnalişti“.

    Când ajune la miliard? „Destul de repede“, şi râde. „Pare o realitate şi simt că putem ajunge acolo. Cu toate cumpaniile, adunate, dar nu consolidate, ne apropiem anul acesta de un miliard de dolari“, spune, relaxat, antreprenorul, care pare a avea clar definit traseul pentru următorii ani. Fără să fie forfotă, în firmă se munceşte asiduu. „Suntem mai dezinvolţi, uneori sunt şi skateri pe-aici, puteţi vedea şi oameni în pantaloni scurţi. Sunt copiii care au venit în practică şi au rămas“, spune Stanciu, care nu este adeptul stilului de management scorţos, poartă blugi şi întreabă „dacă pentru poze e mai bine să-şi pună sacoul“.  Povesteşte că îşi încurajează colegii să meargă în zona amenajată pentru tenis de masă, că eMAG are o fundaţie care sprijină proiecte de educaţie şi sportive („şi eu am început să alerg de mai bine de un an, în weekend particip la maraton“), că mulţi angajaţi vin pe bicicletă la serviciu şi eMAG a amenajat vestiare şi duşuri pentru ei. În niciun birou nu ia nimeni poziţia drepţi la apariţia lui, iar unii îl salută în trecere; cineva îl îndeamnă să încerce ochelarii Oculus şi, deşi pare tentat, ezită şi spune că nu are vreme. Cum arată o zi obişnuită de muncă? „Nicio zi nu e obişnuită“, spune zâmbind iar Stanciu şi dă drept dovadă ziua anterioară, când a avut şase întâlniri, dintre care două în afara sediului.

    ALGORITMUL ADMIRAŢIEI
    Cele cinci ediţii ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat şi poate fi influenţată de varii factori; de la an la an clasamentul se schimbă. Faţă de anul trecut sunt 37 de noi intrări în rândul celor mai admiraţi 100, iar antreprenorii câştigă din ce în ce mai mult teren. „Ar trebui să diferenţiaţi angajaţii din corporaţii de antreprenori, care îşi asumă riscuri mai mari“, spunea săptămâna trecută o antreprenoare de 36 de ani. Cred că mediul de afaceri a făcut deja acest lucru, dovadă că pe primul loc în clasamentul celor mai admiraţi manageri se află în 2014 un antreprenor, după ce poziţia a fost ocupată în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom (acum locul cinci), şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank (acum pe locul doi).

    În plus, jumătate dintre cei mai admiraţi 100 de manageri din mediul privat sunt antreprenori, exact 50 de persoane, mai mulţi decât anul trecut (43). Plusul este şi mai mare faţă de prima ediţie, din 2010, când în top 100 admiraţi erau doar 38 de antreprenori. Mai mult, acum între primii zece clasaţi sunt şase antreprenori, în timp ce în urmă cu cinci ani erau doar trei.

    Pentru a ajunge în vârful clasamentului, Iulian Stanciu a avansat patru poziţii faţă de clasamentul din 2013 şi spune despre asta că „a fost o surpriză plăcută, mai ales că nu am făcut nimic pentru asta. Mă onorează votul şi cred că un aport mare l-a avut compania, nu e vorba doar de mine. eMAG este văzut ca o chestie nouă, cool, un brand apreciat de români, un succes românesc şi peste hotare şi cred că eu sunt unul dintre reprezentanţii vizibili ai companiei“. Antreprenorul povesteşte că în momentul în care s-a implicat în activitatea companiei aceasta era pe un trend descendent.

  • Cel mai mare producător de petrol din Rusia a pierdut trei miliarde de dolari

    Astfel, sancţiunile internaţionale şi deprecierea rublei au “şters” profitul companiei conduse de Igor Sechin, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

    Rosneft a solicitat recent un ajutor de 2 trilioane de ruble din partea statului, pentru a putea menţine activitatea pe durata anului în curs. Ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, a declarat săptămâna trecută că o astfel de cerere este imposibil de onorat fără a pune o presiune uriaşă asupra populaţiei.

    Problemele Rosneft arată cât de afectată este economia rusă de deprecierea rublei, fapt datorat în mare măsură sancţiunilor impuse ca urmare a crizei din Ucraina.

  • Cât de folositoare este notorietatea lui Ghiţă Ciobanul în vânzarea produselor tradiţionale de la Jina

     În vitrinele magazinului aflat într-o rulotă se vând brânzeturi, afumături şi alte produse cum sunt sucul de mere, uleiul presat la rece sau vin. Nu mai puţin de 25 de producători din Jina şi localităţile apropiate s-au reunit în urmă cu mai bine de trei ani într-o asociaţie pentru a-şi vinde mărfurile la Bucureşti, pentru cei mai mulţi dintre ei fiind singura modalitate de desfacere a mărfurilor.

    „Pe perioada verii vânzările scad, abia ne putem acoperi chiria”, spune Bîrsan. El adaugă însă că în afara sezonului cald creşte ăi numărul de clienţi. Pe perioada verii brânzeturile realizează 60% din vânzări, 30% reprezintă vânzările de produse afumate iar diferenţa revine altor produse. Cei 25 de producători au pe rafturile micului magazin în jur de 50 de produse, între care pe perioada verii cel mai bine se vând brânzeturile proaspete sau maturate de vacă, oaie sau capră.

    În timpul iernii însă, procentele adjudecate de brânzeturi şi afumături se inversează, cea mai mare parte revenind preparatelor tradiţionale din carne. Membrii asociaţiei s-au organizat în aşa fel încât vin, prin rotaţie, să se ocupe de vânzare, la Bucureşti. „Pentru mine este relaxant să vin aici, acasă este de muncă toată ziua, în soare sau ploaie”, spune Bîrsan.

    El spune că în jur de 20% dintre clienţi sunt fideli, existând chiar persoane care vin din altă parte a oraşului (de pildă Ghencea sau Giuleşti) pentru a se aproviziona cu produse tradiţionale de la Jina. Despre concurenţa lui Ghiţă Ciobanul pe care „bineînţeles că îl cunoaştem”, spune că nu a afectat în niciun fel vânzările. Dar nici notorietatea lui Ghiţă Ciobanul n-a fost de vreun folos, nesimţindu-se niciun fel de efect în vânzări.
     

  • Cât de folositoare este notorietatea lui Ghiţă Ciobanul în vânzarea produselor tradiţionale de la Jina

     În vitrinele magazinului aflat într-o rulotă se vând brânzeturi, afumături şi alte produse cum sunt sucul de mere, uleiul presat la rece sau vin. Nu mai puţin de 25 de producători din Jina şi localităţile apropiate s-au reunit în urmă cu mai bine de trei ani într-o asociaţie pentru a-şi vinde mărfurile la Bucureşti, pentru cei mai mulţi dintre ei fiind singura modalitate de desfacere a mărfurilor.

    „Pe perioada verii vânzările scad, abia ne putem acoperi chiria”, spune Bîrsan. El adaugă însă că în afara sezonului cald creşte ăi numărul de clienţi. Pe perioada verii brânzeturile realizează 60% din vânzări, 30% reprezintă vânzările de produse afumate iar diferenţa revine altor produse. Cei 25 de producători au pe rafturile micului magazin în jur de 50 de produse, între care pe perioada verii cel mai bine se vând brânzeturile proaspete sau maturate de vacă, oaie sau capră.

    În timpul iernii însă, procentele adjudecate de brânzeturi şi afumături se inversează, cea mai mare parte revenind preparatelor tradiţionale din carne. Membrii asociaţiei s-au organizat în aşa fel încât vin, prin rotaţie, să se ocupe de vânzare, la Bucureşti. „Pentru mine este relaxant să vin aici, acasă este de muncă toată ziua, în soare sau ploaie”, spune Bîrsan.

    El spune că în jur de 20% dintre clienţi sunt fideli, existând chiar persoane care vin din altă parte a oraşului (de pildă Ghencea sau Giuleşti) pentru a se aproviziona cu produse tradiţionale de la Jina. Despre concurenţa lui Ghiţă Ciobanul pe care „bineînţeles că îl cunoaştem”, spune că nu a afectat în niciun fel vânzările. Dar nici notorietatea lui Ghiţă Ciobanul n-a fost de vreun folos, nesimţindu-se niciun fel de efect în vânzări.
     

  • Confruntări intense între forţele ucrainene şi separatişti la periferia oraşului Doneţk

     Explozii au fost auzite în mod regulat din direcţia cartierului Marinka, aflat la periferia de sud-vest a oraşului, de unde se ridicau coloane de fum.

    Potrivit primăriei, salvele de mortiere trase în cursul nopţii de luni spre marţi au avariat o staţie electrică dintr-un cartier din Doneţk aflat în apropiere de Marinka, ceea ce a dus la întreruperea curentului pentru aproximativ 50 de clădiri rezidenţiale. În centrul oraşului, un dispozitiv exploziv a rănit luni seară opt separatişti, potrivit sursei.

    Luptele s-au intensificat în ultimele zile în apropiere de Doneţk, cel mai mare oraş din bazinul minier Donbas, cu un milion de locuitori înainte de începerea ostilităţilor, pe fondul temerilor privind un asalt al forţelor ucrainene şi al riscului unor confruntări sângeroase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iordania a doborât un avion fără pilot în apropiere de frontiera cu Siria

     “A fost o încălcare a spaţiului aerian iordanian. Iordania va lua măsuri (…) după identificarea acestei drone”, a adăugat oficialul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două avioane de vânătoare ucrainene, doborâte în apropiere de locul prăbuşirii MH17

     Cele două avioane de tip Su-25 au fost doborâte deasupra regiunii Saur Mogila, o zonă înaltă din regiunea Doneţk, în apropiere de localitatea Snijne, a precizat Oleksii Dmitraşkivskii, la aproximativ 25 de kilometri distanţă de locul unde s-a prăbuşit zborul MH17, atins joi de o rachetă trasă dintr-o zonă controlată de către rebeli proruşi, în estul Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bordul avionului malaysian au murit.

    “Nu ştim nimic despre piloţi”, a declarat Dmitraşkivskii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Rusia trebuie să-şi consolideze capabilităţile în domeniul apărării ca răspuns la prezenţa NATO în regiune

     “În fapt NATO îşi consolidează în mod demonstrativ trupele pe teritoriul statelor est-europene, inclusiv în zone de la mările Neagră şi Baltică”, a declarat Putin într-o reuniune a Consiliului de Securitate.

    “Din această cauză avem nevoie de implementarea tuturor măsurilor plănuite, cu scopul de a amplifica capabilităţile ţării în domeniul apărării în mod rapid şi deplin, bineînţeles că inclusiv în Crimeea şi la Sevastopol, unde este necesar să reconstruim infrastructura militară de la zero”, a subliniat el.

    Rusia implementează în prezent un program ambiţios de reînarmare, în valoare de 20 de trilioane de ruble (aproximativ 640 de miliarde de dolari), până la orizontul lui 2020.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro