BusinessMagazin

Tag: administratie

  • Cu ce pensie ieşim la pensie?

    Acelaşi lucru l-au spus şi părinţii sau bunicii noştri, acelaşi lucru l-am spus şi noi când ne-am angajat, la începutul anilor ’90. Părinţilor noştri li s-a topit pensia prin inflaţie, instrumentul folosit de România, de Banca Naţională pentru a ţine în viaţă statul, administraţia, economia.

    Inflaţia, salariile sub inflaţie, pensiile sub inflaţie au fost preţul plătit sub acest model de supravieţuire.

    Generaţia părinţilor noştri s-a trezit la pensie fără bani, cu un nivel al costurilor zilnice în creştere şi fără posibilitatea unui job suplimentar.

    Pe baza acestei experienţe, noi sau cei care intră pe piaţa muncii acum trebuie să ne gândim cum vom arăta peste 25-30-40 de ani, pe câţi bani ne vom baza atunci când piaţa muncii ne va da reject.

    Indiferent cât de buni profesional sunteţi, la un moment dat vârsta este un indicator mai puternic în faţa unui angajator.
    Pe piaţă au început să apară modele pentru pensia suplimentară, pensii private, care fac simulări pentru viitor. De asemenea, sunt fonduri mutuale sau fonduri de investiţii care, pe baza datelor actuale, pot să îţi simuleze ce bani ai putea să ai peste mulţi ani. Sunt bănci care îţi arată ce bani poţi să economiseşti şi cum va arăta contul tău peste 50 de ani.
    Toate aceste instrumente, toţi aceşti administratori de bani speră să treacă testul timpului. La ce mişcări dinamice sunt pe pieţele financiare, întrebarea este cine va rezista mai mult: clientul, adică tu, sau societatea de administrare, care îţi prezintă viitorul?

    În criză, au fost câţiva giganţi mari, în frunte cu AIG, ING, Merill Lynch, Lloyd’s, Erste etc., care au fost la un pas să intre în istorie. Noroc cu banii de la stat, care au salvat aceste grupuri financiare care de-a lungul anilor au vândut pe bandă rulantă produse financiare de investiţii, economisire, de viaţă.

    Pentru cei care s-au angajat la începutul anilor ’90 şi care ar fi pus deoparte câte 10 dolari pe lună până în anul 2000 şi apoi câte 100 de dolari/euro după 2000, contul ar trebui să aibă acum cel puţin 20.000 de euro.

    Cu încă 25 de ani de muncă, la 100 de euro puşi deoparte, ar trebui să se mai adune încă 30.000 de euro în contul privat.
    Deci la pensie ar trebui să ai puşi deoparte, banii tăi, cel puţin 50.000 de euro. Nu ştiu câţi dintre voi aveţi sau veţi avea acest cont. La nivelul dobânzilor actuale, o dobândă anuală de 1% v-ar aduce un câştig anual de 500 de euro, adică vreo 50 de euro pe lună. Cât era salariul mediu pe lună la începutul anilor ’90 în România.

    Cu aceşti bani nu vă descurcaţi.

    Aşa că trebuie să economisiţi mai mult acum, pentru a vă asigura un câştig mult mai mare când veţi ieşi la pensie.
    Dacă în acest moment aveţi, să spunem, un nivel salarial de 1.000-1.500 de euro pe lună, ar trebui să puneţi deoparte cel puţin 200 de euro pentru a încerca peste 3-4 decenii să vă menţineţi cât de cât nivelul de trai, fără să suferiţi o cădere majoră.

    Noi, românii, nu suntem daţi ca exemplu în privinţa economisirii, pentru că noi funcţionăm pe ideea de ”trăieşte clipa“.
    Dar pentru cei care au şansa să prindă pensia, fără bani deoparte, fără active în spate, apartamentul propriu şi un apartament dat în chirie, căderea va fi dramatică. Uitaţi-vă în jurul vostru. La acest lucru se adaugă şi costurile pentru menţinerea sănătăţii, care vor creşte.

    Nu aş putea să spun cuiva ce să facă, cum să economisească, unde să-şi pună banii – la bancă, într-un fond mutual, într-o pensie de viaţă, în acţiuni la bursă, în obligaţiuni, în titluri de stat, într-un apartament, într-un teren, în aur, bijuterii.
    Fiecare plasament are plusuri şi minusuri, dar de obicei toate merg cu piaţa. Cele mai multe plasamente cresc când piaţa creşte şi scad când piaţa scade. Foarte rar găseşti ceva care să te protejeze de fluctuaţiile vremurilor. Şi, oricum, sunt foarte puţini cei care au curaj să-şi investească banii în ceva exotic, unde nu multă lume se duce sau îşi pune banii. Aceasta este natura umană, să meargă cu turma.

    Ideal ar fi ca orice câştig care este mai mare decât piaţa să fie luat şi pus deoparte, în alte instrumente, mai conservatoare. De la un anumit nivel încolo, conservarea a ceea ce ai este mai importantă decât un câştig peste media instrumentelor din piaţă. De aceea se duce lumea în Elveţia, nu să câştige, ci să-şi conserve ceea ce are.

    Important este să facă ceva, să fie disciplinat şi să nu uite că fiecare an care trece înseamnă o şansă mai mică pe piaţa muncii în viitor.

    Întrebarea pe care ar trebui să v-o puneţi este cât ar trebui să am şi cum astfel încât să ajung la minimum 500 de euro pe lună din activele pe care le am, pe care le-am economisit şi adunat în timp.

    Cei 100-200 de euro de la stat nu vă vor ajunge dacă acum sunteţi obişnuiţi cu peste 1.000 de euro pe lună. În caz că nu ştiţi, punctul de pensie creşte la 1.000 de lei din acest an.
     

  • Şomajul ca semn de sănătate

    Randstad, una dintre cele mai mari companii de recrutare din lume, este prezentă în 39 de ţări. Anul trecut, a generat venituri de 20,6 miliarde dolari, plasându-se pe locul al doilea la nivel global. Chris Heutink s-a alăturat companiei Randstad în 1991, pe poziţia de consultant, şi a ocupat începând cu 2004 diverse funcţii de management: managing director al filialei din Polonia, director de operaţiuni al grupului şi membru al boardului de administraţie, din 2014. În prezent, el coordonează operaţiunile grupului din Olanda, Austria, Italia, Elveţia şi Europa de Est.

    ”E prima mea vizită aici şi pot spune că sunt deja foarte impresionat. Sigur, nu am văzut mai nimic din ceea ce înseamnă România cu adevărat, dar m-au impresionat oamenii cu care am interacţionat până acum“, spune Chris Heutink. ”Am trăit o perioadă şi în Polonia, în 2004, şi pot spune că e o imagine asemănătoare cu cea de atunci din Varşovia. Când te uiţi la oraş (Bucureşti – n. red.), vezi o combinaţie între nou şi vechi, e un oraş vibrant. Acelaşi sentiment pe care l-am avut în Polonia.“

    Randstad a intrat pe piaţa locală anul trecut, după preluarea firmei Obiettivo Lavoro, cu activităţi şi pe plan local, într-o tranzacţie la nivel internaţional. ”Noi suntem o companie mare, fiind prezenţi în 39 de ţări, aşa că trebuie să analizăm modul în care ne dezvoltăm în acele ţări. În anumite state din Europa şi America ne-am confruntat cu o serie de obstacole, de aceea am decis să ne concentrăm mai întâi pe acele state, asigurându-ne că sunt profitabile, pentru ca ulterior să ne uităm şi la alte ţări“, spune Chris Heutink. ”Asta nu are nimic de-a face cu potenţialul unei regiuni. Oamenii mereu întreabă de ce ne îndreptăm într-o anumită zonă şi nu în alta. Avem multe lucruri de gestionat şi încercăm să le rezolvăm pe rând. Am cumpărat compania Obiettivo Lavoro din Italia, care era prezentă şi pe pieţele din România şi Peru, iar apoi am analizat dacă e oportun să păstrăm businessul din ambele ţări. Eu am decis să rămânem în România şi să renunţăm la afacerea din America de Sud.“

    Este prea devreme pentru a estima cât de bine vor merge afacerile Randstad în România, explică Heutink, care se arată însă optimist pentru perioada următoare. ”Ca om de afaceri, nu eşti niciodată mulţumit, dar suntem încă la început şi încercăm să punem lucrurile la punct. De-asta am şi început să investim, iar asta se reflectă în finanţe; dar pot spune că anul acesta suntem deja pe drumul cel bun. Suntem încă o prezenţă redusă pe piaţa din România, aşa că avem o lume întreagă de câştigat“, subliniază Heutink.

    Cei mai mari zece furnizori de servicii privind forţa de muncă au încheiat anul trecut cu afaceri cumulate de aproape 1,4 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la companii şi de la Ministerul de Finanţe. Grupul elveţian Adecco a rămas şi anul trecut lider de piaţă, înregistrând o cifră de afaceri de 363 de milioane de lei, mai mare cu 16% faţă de anul 2015. De asemenea, compania a avut şi cea mai mare profitabilitate din acest domeniu, marcând un profit net de 4,8 milioane de lei anul trecut, în uşoară creştere faţă de anul 2015.

    Potrivit ZF, din rândul companiilor din top 10, creşteri semnificative ale afacerilor le-au mai avut compania românească Temps HR, care a ajuns la afaceri de 51 de milioane de lei în 2016 (+46% faţă de anul 2015), timişorenii de la IHM Total Consult, care au raportat anul trecut afaceri de 87 de milioane de lei (+43% faţă de 2015), compania Smartree (afaceri de 55 milioane de lei în 2016, +28% faţă de 2015) şi italienii de la Gi Group (cu afaceri de 122 milioane de lei anul trecut, +24% faţă de 2015).

  • Ce înseamnă izolarea Qatarului pentru restul lumii şi ce urmează?

    Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Egiptul, Yemenul şi Libia au rupt legăturile diplomatice cu Qatar, la începutul săptămânii trecute, acuzând autorităţile de la Doha de destabilizarea regiunii prin sprijinirea unor reţele teroriste precum Stat Islamic şi Al-Qaida. Retragerea diplomatică a fost declanşată de Bahrein şi a fost urmată de restul statelor din golf; decizia a fost luată ”pentru a proteja securitatea naţională în faţa pericolelor reprezentate de terorism şi extremism“.

    Ca urmare, Arabia Saudită şi-a închis graniţele şi a blocat legăturile pe uscat, aeriene şi pe mare cu peninsula învecinată. Alături de Emiratele Arabe Unite şi Bahrein, saudiţii au stabilit un termen de două săptămâni pentru ca vizitatorii şi rezidenţii din Qatar să părăsească teritoriul. Totodată, cele şase ţări arabe au închis spaţiul aerian pentru compania Qatar Airways. Banca centrală a Arabiei Saudite a sfătuit şi alte bănci din regat să nu mai facă comerţ cu instituţii din Qatar, lucru care ar putea avea implicaţii majore asupra economiei statului vecin.

    Decizia, una fără precedent, este văzută drept o separare majoră între ţările puternice din golf, care sunt, de asemenea, aliaţi apropiaţi ai Statelor Unite. Statele arabe şi-au manifestat în mai multe rânduri opoziţia faţă de regimul din Iran, dar Arabia Saudită a mers un pas mai departe, acuzând Qatarul de ”colaborare cu grupări teroriste susţinute de Iran“, în regiunea estică Qatif şi în Bahrein.

    Ca răspuns, Qatarul a acuzat că se confruntă cu o campanie de minciuni şi născociri care au drept scop să impună o tutelă asupra statului. ”Campania de incitare bazată pe minciuni a atins nivelul născocirilor pure“, a transmis ministerul de externe de la Doha, care a precizat că, în calitate de membru al Consiliului de Cooperare al Golfului, Qatarul respectă suveranitatea altor state şi nu intervine în treburile lor interne.

    Aşa cum era de aşteptat, preţul petrolului a crescut în primele ore de după anunţul privind izolarea Qatarului, cotaţiile futures ale ţiţeiului crescând cu 1,6% pe piaţa de la New York, conform Bloomberg.

    Analiştii se aşteaptă ca decizia diplomatică să afecteze tot sistemul de aprovizionare dinspre Orientul Mijlociu, practic de la statele care fac parte din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol. Bloomberg arată că toate aceste ţări folosesc strâmtoarea Hormuz, prin intermediul căreia Departamentul de Energie al SUA estimează că trece aproximativ 30% din cantitatea de petrol exportat. Preţul petrolului ar putea fi afectat pe termen lung de această criză, în condiţiile în care Qatarul este unul dintre principalii producători şi exportatori de petrol din cadrul OPEC.

    Reacţiile externe nu au întârziat să apară: în Turcia, oficiali din partea Partidului AK, aflat la guvernare, dar şi din partea opoziţiei au declarat că parlamentul turc va trece o serie de schimbări legislative cu scopul de a putea trimite mai multe trupe către baza militară turcă din Qatar.

    Pe de altă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia nu are niciun amestec în ceea ce priveşte decizia mai multor ţări arabe de a rupe relaţiile diplomatice cu Qatarul. ”Este o problemă care ţine de relaţiile bilaterale între ţările respective. Nu ne amestecăm în astfel de decizii, deşi suntem suspectaţi că ne-am afla în spatele oricărei revoluţii din lume. Dar vă asigur că nu este adevărat“, a declarat Lavrov.

    O altă reacţie importantă a venit din partea preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, care i-a cerut regelui Salman al Arabiei Saudite să îndemne la unitate în golf. ”Mesajul său a fost că avem nevoie de unitate în regiune pentru a combate ideologia extremistă şi finanţarea terorismului“, a spus un oficial de la Casa Albă agenţiei de presă Reuters. Anterior, Trump a subliniat că iniţiativa Arabiei Saudite de a izola Qatarul ar putea marca ”începutul sfârşitului ororii terorismului“. ”Pe durata vizitei mele recente în Orientul Mijlociu, am transmis că nu mai trebuie finanţată ideologia radicală. Liderii de stat au arătat cu degetul spre Qatar. Mă bucur să văd că vizita din Arabia Saudită, cu regele şi reprezentanţii a 50 de ţări, are efecte pozitive. Au spus că vor avea o abordare fermă în ceea ce priveşte finanţarea extremismului, iar toate trimiterile indicau Qatarul. Poate că acest moment va însemna începutul sfârşitului pentru oroarea terorismului“, a scris Donald Trump pe contul său de Twitter. Preşedintele american a lăsat de înţeles că decizia celor şase ţări arabe este justificată, deşi Qatarul este un aliat al Statelor Unite şi găzduieşte o bază militară americană.

    Efectele s-au văzut imediat şi la bursă: indicele QE, referinţa bursei de la Doha, a scăzut cu 7,3% ca urmare a anunţului. Toate cele 44 de companii listate pe bursa qatareză au încheiat şedinţa de tranzacţionare la mijlocul săptămânii trecute în teritoriu negativ.

    Statul arab are însă rezerve: fondul suveran al Qatarului, cel mai mare investitor de pe piaţa de capital locală, are active de 335 de miliarde dolari, aflându-se astfel pe locul al nouălea în lume. Fondul are în portofoliu pachete importante de acţiuni în companii mari precum Volkswagen (17%), Glencore (9%) sau Barclays (6,3%). Mai mult, Qatarul are o populaţie de 2,2 milioane de locuitori şi un PIB de 165 miliarde dolari, cetăţenii acestui stat fiind astfel printre cei mai bogaţi ai lumii.

    CE URMEAZĂ?

    Dincolo de motivele expuse la începutul săptămânii trecute, la baza rupturii între statele din Golful Persic stă însă modul în care fiecare a interpretat evenimentele din timpul Primăverii Arabe.

    În contrast cu acţiunile statelor vecine, Qatar a susţinut în mod activ schimbările de regim din lumea arabă. Cei de la Doha au mobilizat bani şi resurse mediatice în favoarea mai multor actori precum Frăţia Musulmană din Egipt, Hamas din Fâşia Gaza sau partidul Ennahda din Tunisia. De cealaltă parte, Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită au încercat să limiteze accesul Qatarului în respectivele zone.

    Pare astfel un conflict ce va continua să producă efecte; singurul mod prin care acestea vor rămâne la nivel diplomatic şi economic, fără a escalada, este de a aduce toate părţile implicate la aceeaşi masă. Cine are însă forţa de a organiza o astfel de negociere?

  • Aliaţii lui Bashar al-Assad avertizează că ar putea ataca avioane militare SUA în Siria

    – în curs de actualizare –

  • Câteva sute de angajaţi din administraţia publică protestează în faţa Parlamentului

    “Funcţionarii publici trebuie să fie independenţi. În acest moment se încearcă nu o lege a salărizării unitare, cu o grilă, ci o politizare a tuturor funcţionarilor primăriei. El trebuie să fie independent. Nici eu, nici altcineva nu trebuie să putem decide salariul funcţionarului public. Nu poţi să îl ţii slugă, are o facultate, a făcut pregătire, iar presiunea asta crează şi problemele cu DNA-ul, care sunt peste tot. E clar că 30% din funcţionari pleacă acasa, acolo unde bugetele primăriilor sunt mici. Protestez pentru că sunt primar din 2000, iar ei sunt colegii mei, nu poţi ca primar să accepţi asemenea lege. E ca un părinte care îşi ucide copilul. Toata lumea încearcă, în momentul de faţă, să aduca marionete. Primarul, cel mult ar trebui să duca salariul cu 15% mai sus sau mai jos, nu aşa, cu totul. Astfel o să ajungă să îi spună funcţionarului <<fă aşa, scrie aşa, că depinzi de mine>>”, a declarat pentru MEDIAFAX Ion Dumitrache, primar al localităţii Poiana Lacului, judeţul Argeş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbare radicală de vreme: patru zile de ploi torenţiale, vijelii şi căderi de grindină

    “În intervalul menţionat, vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată şi se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie şi căderi de grindină”, transmite Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

    Meteorologii avertizează că în după-amiaza zilei de miercuri, 24 mai, şi în noaptea de miercuri spre joi, 24/25 mai, astfel de fenomene vor fi frecvente în vestul, sud-vestul, centrul şi nordul ţării.

    Joi, vineri şi sâmbătă, 25, 26 şi 27 mai, instabilitatea atmosferică se va manifesta în sudul, centrul şi estul teritoriului şi în toată zona montană.

  • Schimbare radicală de vreme: patru zile de ploi torenţiale, vijelii şi căderi de grindină

    “În intervalul menţionat, vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată şi se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie şi căderi de grindină”, transmite Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

    Meteorologii avertizează că în după-amiaza zilei de miercuri, 24 mai, şi în noaptea de miercuri spre joi, 24/25 mai, astfel de fenomene vor fi frecvente în vestul, sud-vestul, centrul şi nordul ţării.

    Joi, vineri şi sâmbătă, 25, 26 şi 27 mai, instabilitatea atmosferică se va manifesta în sudul, centrul şi estul teritoriului şi în toată zona montană.

  • Sindicaliştii din Administraţia Publică anunţă că de miercuri vor începe protestele

    Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici anunţă că la protestul de miercuri vor participa peste 120.000 de oameni. Sindicaliştii susţin că săptămâna următoare, în funcţie de forma în care legea va intra în dezbatere în Camera Deputaţilor, care este for decizional, va fi organizat un miting.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când incep programele Rabla Clasic şi Rabla Plus. Care sunt schimbările

    „Prin Programul Rabla Clasic se vor acorda 6.500 de lei în schimbul unei maşini mai vechi de opt ani, la care, în premieră, se mai pot adăuga 1.700 de lei pentru proprietarii care vor cumpăra maşini hibrid şi 1.000 de lei celor care vor cumpăra maşini cu emisii de cel mult 98 de grame de CO2. Toate acestea pot fi cumulate, în sensul că beneficiarii pot primi toate cele trei componente”, a declarat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    În ceea ce priveşte Programul Rabla Plus „se vor da 10.000 de euro (aproximativ 45.000 de lei) beneficiarilor care vor cumpăra maşini 100% electrice. Ca noutate, beneficiarii nu trebuie să aducă la schimb o maşină veche pentru a ccesa Programul Rabla Plus, dar dacă vor aduce una, mai veche de opt ani, atunci la cei 10.000 de euro se vor adăuga şi cei 6.500 de lei prin Rabla Clasic”, a explicat Gavrilescu.

    Preşedintele AFM, Cornel Brezuică, a declarat că bugetul Programului Rabla Clasic este, pentru 2017, de 180 de milioane de lei, iar cel pentru Rabla Plus este de 45 de milioane de lei. „Acest buget total este mai mare cu 30% faţă de cel alocat în 2016”, a precizat Brezuică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când incep programele Rabla Clasic şi Rabla Plus. Care sunt schimbările

    „Prin Programul Rabla Clasic se vor acorda 6.500 de lei în schimbul unei maşini mai vechi de opt ani, la care, în premieră, se mai pot adăuga 1.700 de lei pentru proprietarii care vor cumpăra maşini hibrid şi 1.000 de lei celor care vor cumpăra maşini cu emisii de cel mult 98 de grame de CO2. Toate acestea pot fi cumulate, în sensul că beneficiarii pot primi toate cele trei componente”, a declarat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    În ceea ce priveşte Programul Rabla Plus „se vor da 10.000 de euro (aproximativ 45.000 de lei) beneficiarilor care vor cumpăra maşini 100% electrice. Ca noutate, beneficiarii nu trebuie să aducă la schimb o maşină veche pentru a ccesa Programul Rabla Plus, dar dacă vor aduce una, mai veche de opt ani, atunci la cei 10.000 de euro se vor adăuga şi cei 6.500 de lei prin Rabla Clasic”, a explicat Gavrilescu.

    Preşedintele AFM, Cornel Brezuică, a declarat că bugetul Programului Rabla Clasic este, pentru 2017, de 180 de milioane de lei, iar cel pentru Rabla Plus este de 45 de milioane de lei. „Acest buget total este mai mare cu 30% faţă de cel alocat în 2016”, a precizat Brezuică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro