Vânzarea operaţiunilor din Europa de Est ar putea aduce Praktiker 50-70 de milioane de euro, potrivit FTD. Maseltov, cu o participaţie de 10%, vrea să convingă şi alţi acţionari, la următoarea adunare generală, asupra necesităţii de a vinde operaţiunile, a declarat Isabella de Krassny, manager de fond şi purtător de cuvânt la firma de investiţii. Al doilea acţionar ca mărime este firma austriacă de investiţii Semper Constantia cu 5,01%. Praktiker a raportat o pierdere de 348 milioane de euro în primele nouă luni, faţă de un rezultat negativ de 100.000 de euro în urmă cu un an. Pentru trimestrul al treilea, retailerul a anunţat pierderi de 26 milioane de euro, comparativ cu profit de aproape 12 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Tag: actionari
-
OMV Petrom estimează că va înregistra în acest an un nou profit record, de 3,784 miliarde lei
Compania a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 15,796 miliarde lei (3,6 miliarde euro), în scădere comparativ cu 4,6% comparativ cu nivelul de 16,56 miliarde de lei înregistrat anul trecut, se arată în propunerea de buget pentru 2012, care va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acţionarii OMV Petrom din 27 aprilie. Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2012 este întocmit confoem standardelor româneşti de contabilitate (RAS). Indicatorii financiari bugetaţi pentru anul în curs au fost comparaţi cu rezultatele pentru 2011 calculate conform RAS.
-
Petrom propune acţionarilor dividende de 1,75 miliarde de lei, aproape jumătate din profitul record din 2011
Propunerea de dividend va fi discutată de acţionari în AGA, programată pentru 27 aprilie, potrivit unui convocator transmis, vineri, de Petrom Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Dividendele ar putea fi distribuite începând cu data de 18 iulie. Directoratul propune acţionarilor să nu stanilească un fond de premiere a angajaţilor din profitul înregistrat anul trecut de companie. OMV Petrom a înregistrat un profit record în creştere cu 72%, la 3,75 miliarde lei (887 milioane euro), cel mai mare câştig înregistrat vreodată de o companie din România, şi vânzări record de 22,61 miliarde lei (5,3 miliarde euro), potrivit standardelor IFRS.
-
Acţionari ai RBS dau în judecată banca pentru 2,4 mld. lire, pierdute în urma crizei financiare
Plângerea este susţinută de 7.400 de investitori, între care organizaţii de caritate şi biserici, iar numărul acestora ar putea creşte, a declarat Mike Neill, care coordonează acţiunea juridică. O sursă apropiată situaţiei a declarat că firma de avocatură Bird&Bird va trimite luni o scrisoare băncii, în numele acţionarilor care au participat la o emisiune de titluri în 2008. Un reprezentant al RBS a negat că banca ar fi primit vreo scrisoare sau o citaţie. Plângerea a fost formulată împotriva băncii şi a unor foşti directori, între care Fred Goodwin, director executiv al RBS înainte ca instituţia să fie salvată de statul britanic, a arătat Neill.
-
Ce a scris Warren Buffett în scrisoarea sa anuală către acţionari
Afirmaţiile sale i-au revoltat de analiştii şi economiştii care propovăduiesc eficienţa investiţiilor în aur şi a păstrării rezervelor financiare sub formă de cash, mulţi acuzându-l că vorbeşte “din cărţi” sau chiar că ar fi senil, după cum relatează Business Insider. Aceştia cred că, dacă la un moment dat, principiile despre care vorbeşte Buffett au funcţionat, acum ar fi depăşite şi nu s-ar mai adapta la realităţile economice mondiale.
Cu toatea acestea, intuiţia de investitor a lui Buffett s-a dovedit nu doar o dată a fi fost genială, asta, după ce, în primă fază, toată lumea l-a crescut un bătrân depăşit de timp, care ia decizii după ureche. Un exemplu în acest sens a fost nu mai departe de 2008, când Buffett a cumpărat acţiuni într-un moment în care toate pieţele de capital se prăbuşeau şi nimeni nu mai avea curajul de a investi pe Bursă. La acel moment, analiştii au râs de magnat şi au comentat cu răutate mişcarea sa. Nu a durat însă mult până când au ajuns să-şi înghită vorbele, în condiţiile în care pieţele au reînceput să crească, iar investiţiile lui Buffett să adune profituri.
În ceea ce priveşte raportarea la aur, omul de afaceri spune că toate rezervele de aur din lume sunt estimate la o valoare de 10 mii de miliarde de dolari. Cu aceşti bani s-ar putea cumpăra toată suprafaţa arabilă a Americii şi 16 companii de valoarea Exxon-Mobils. Şi încă ar mai rămâne o mie de miliarde de dolari, “bani de buzunar”. Terenurile şi companiile ar produce cu siguranţă bani în următoarea sută de ani cât să acopere investiţia şi să aducă şi profituri considerabile, pe când cubul de aur (format din cumularea tuturor rezervelor de aur din lume) ar fi un activ “mort”. Rămâne de văzut în ce măsură Buffett este un profet sau, pur şi simplu, un om de afaceri care până acum a avut foarte mult noroc.
-
Acţionarii BVB au aprobat revocarea conducerii BVB cu 68,5% din voturi
Membrii Consiliu de Administraţie revocaţi de acţionari sunt Stere Farmache (preşedinte), vicepreşedinţii Ciprian Zah (SSIF Broker) şi Mircea Botta (Romcapital) şi şase membri: Siminel – Cristian Andrei (director al NCH Advisors România, compania care administrează fondul de investiţii Broadhurst), Octavian Molnar (IFB Finwest), Lucian Isac (Estinvest), Ionel Uleia (Prime Transaction) şi Cosmin Gheorghiu. În continuare, acţionarii trebuie să aleagă noii membrii au Consiliului de Administraţie al BVB prin vot cumulativ, iar apoi vor alege preşedintele. Pentru a putea fi ales un preşedinte, un candidat trebuie să fie ales mai întâi ales în Consiliu.
-
Volksbank România îşi majorează fondurile proprii cu 220 mil. euro
Măsurile includ majorarea capitalului social cu 84 de milioane de euro, prin emiterea a 3.628.548.000 de acţiuni noi, prelungirea unor împrumuturi subordonate ce va determina creşterea fondurilor proprii ale băncii cu 91 milioane de euro şi acordarea unui nou credit subordonat în valoare de 45 de milioane de euro. Impactul cumulat al celor trei măsuri asupra fondurilor proprii ale Volksbank România este de 220 de milioane de euro.
“Deciziile aprobate în ultima adunare a acţionarilor demonstrează disponibilitatea acţionarilor de a sprijini consolidarea activităţilor din România”, a declarat Johann Lurf, preşedintele băncii.
Volksbank România este a şaptea bancă din sistem după valoarea activelor, cu active de 4,7 miliarde de euro şi o reţea de 135 de unităţi. Începând din 2010, strategia băncii s-a modificat, iar Volksbank România este în curs de repoziţionare ca bancă universală, care acordă egală atenţie activităţilor de economisire, cât şi celor de creditare şi se adresează atât clienţilor companiei, cât şi clienţilor persoane fizice.
Începând din octombrie 2011, controlul asupra Volksbank România a fost transferat de Österreichische Volksbanken, acţionarul majoritar, către vehiculul VBI Beteiligungs GmbH, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank din Rusia.
-
Volksbank România va continua să opereze pe piaţa locală. Acţionarii vor face o majorare de capital de peste 200 de milioane euro
“Volksbank Romania va continua să opereze în România, posibilitatea întreruperii activităţii fiind exclusă! De asemenea, deocamdată nu există discuţii pe tema vânzării băncii în perioada imediat urmatoare”, a spus Lurf pentru MEDIAFAX. Grupul austriac Volksbank a anunţat că Volksbank România va fi transferată într-o nouă divizie, formată din afacerile non-core, alături de Volksbank Leasing International şi Volksbank Malta, active pe care va încerca să le vândă în funcţie de condiţiile din pieţe.
-
Cele mai performante companii de la Bursa de Valori
Companiile româneşti sunt preocupate mai mult să-şi crească vânzările şi să-şi dezvolte afacerea, aproape cu orice cost, fără ca impactul deciziilor lor asupra nivelului de profitabilitate să fie printre priorităţile strategiei lor, consideră Adrian Comăneci, senior project manager al companiei de consultanţă în management Contrast Management Consulting (CMC).
Concluzia lui se întemeiază pe un studiu, pe care l-a coordonat, despre relaţia dintre indicatorii ce privesc dezvoltarea afacerii şi cei ce privesc rentabilitatea în cazul celor mai importante companii listate la Bursa de Valori, după cifra de afaceri şi lichiditate. Studiul ia în calcul perioada 2006-2010, perioadă când vânzările agregate ale companiilor au rămas constant peste nivelul celor din 2006, inclusiv în plină perioadă de criză (2008-2009), dar în schimb profitabilitatea a scăzut accelerat începând din 2006, cu un minim în 2009. Mai exact, pentru 46 din 49 de companii analizate, indicatorul combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor a fost pozitiv, dar numai 19 companii au reuşit să obţină o rentabilitate reală pozitivă a capitalului, adică să acopere prin profitul contabil şi costul capitalurilor utilizate.
Faţă de studiile similare din anii trecuţi, care analizau performanţa companiilor în ultimii trei ani, cel de acum ia în calcul patru ani cum nu se poate mai diferiţi: o primă fază favorabilă pentru dezvoltare şi creştere (2006-2008) şi a doua de reducere a cererii şi îngreunarea accesului la finanţare (2008-2010). “Tocmai acesta e contextul cel mai potrivit în care pot fi identificate acele companii cu capacitatea de a obţine performanţă şi de a crea în mod sustenabil valoare pentru acţionari, chiar şi în condiţii macroeconomice adverse”, afirmă Adrian Comăneci.
Pentru perioada 2007-2009, cele mai mari punctaje, rezultate din indicatorii luaţi în considerare (rentabilitatea capitalului după deducerea costurilor de finanţare, rentabilitatea capitalului propriu, indicatorul combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor, respectiv randamentul acţiunilor pe parcursul anului) le-au obţinut Rompetrol Well Services, Electromagnetica şi Condmag. Pentru perioada 2006-2010, Electromagnetica şi Rompetrol rămân în top, dar sunt devansate de Ropharma Braşov, controlată de omul de afaceri Mihai Miron, şi de Prospecţiuni Bucureşti, controlată de Ovidiu Tender. În 2010, clasamentul este condus de producătorul de îngrăşăminte Azomureş, urmat de Ropharma şi Electroargeş.
Anul trecut, pentru prima oară de la începutul crizei economice, majoritatea companiilor incluse în studiul CMC au consemnat o îmbunătăţire la nivelul principalilor indicatori financiari: vânzările agregate au crescut cu 11,8% faţă de 2009, în timp ce profitul agregat (EBIT) a crescut cu 180%, în primul an de creştere de după 2006. “Odată cu acomodarea la noile condiţii ale pieţei (putere de consum redusă, acces îngreunat la surse de finanţare), companiile de top au trecut la aplicarea unor strategii coerente de reducere a costurilor şi de reluare a creşterii, care au condus la aceste rezultate pozitive”, explică Adrian Comăneci.
Primele trei companii care au creat valoare acţionarilor în 2010 au avut însă strategii de management total diferite. Liderul clasamentului, Azomureş, cu o urcare de 31 de poziţii faţă de 2009, a obţinut o creştere de 62% a cifrei de afaceri faţă de anul precedent şi o rentabilitate ridicată a capitalului (31%). O parte dintre factorii care au putut contribui la aceste performanţe au fost: creşterea producţiei cu aproape 36%, dezvoltarea unei politici de preţ flexibile, precum şi adaptarea politicii de preţ la cererea mondială pe anumite segmente, cum este cel al îngrăşămintelor pe bază de azot.
Ropharma, ocupanta locului secund în Contrast TOP 50, a mizat pe schimbarea mixului de vânzări, pentru a obţine o creştere de 22% a cifrei de afacei faţă de 2009. Cu o cifră de afaceri netă de aproape 352 de milioane de lei, Ropharma s-a situat cu 1,3% faţă de nivelul creşterii pieţei farmaceutice de retail. Creşterea cu 35% a vânzărilor prin farmaciile proprii a condus la realizarea a 74% din veniturile din vânzări din retail. Producătorul de electrocasnice Electroargeş a reuşit aproape să îşi tripleze profitul (cu o creştere de 2,8 ori) în doar un an, ca efect al creşterii exporturilor cu 43% şi al unui proces intern de restructurare.
“Pentru a menţine aceste rezultate şi în viitor, este extrem de important ca managementul companiilor să păstreze această strategie echilibrată impusă de criză şi să nu mai cadă în mirajul creşterii şi diversificării afacerilor indiferent de costuri şi de tendinţa reală a pieţei”, recomandă Comăneci.
La nivel sectorial, evoluţia cea mai solidă a avut-o segmentul farmaceutic, cu un indicator combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor de 8,5% şi o rentabilitate reală a capitalului de 0,2%. În 2010, sectorul farmaceutic a înregistrat o creştere de 19,56% în euro, ajungând la o valoare totală de 2,286 miliarde de euro. Medicamentele fără prescripţie (OTC-urile) au înregistrat în euro vânzări în creştere cu 7,26%, până la 325 de milioane de euro, în timp ce medicamentele pe bază de reţetă au beneficiat de o creştere de 24,91%. Aceste rezultate au făcut ca sectorul farmaceutic să urce în 2010 de pe primul loc al clasamentului, faţă de locul secund ocupat în 2009.
Cele de mai sus trebuie interpretate, evident, ca o lecţie utilă despre felul cum o strategie de management cu viziune se corelează cu performanţa bursieră şi nu ca un predictor automat al evoluţiilor viitoare ale companiilor ori ca o recomandare de investiţie. În privinţa recomandărilor de investiţii pentru piaţa de acţiuni, în condiţiile situaţiei imprevizibile din economia globală, concluziile formulate de analişti s-au schimbat pe parcursul anului, odată cu percepţiile faţă de risc ale investitorilor cu forţă financiară; de pildă, Citigroup consideră în ultimele analize Turcia unul dintre câştigătorii perioadei de turbulenţă financiară care goneşte investitorii de pe pieţele dezvoltate, dar aceasta după o perioadă extrem de proastă pentru bursa din Turcia, care a căzut cu peste 31% de la începutul anului, calculat în euro, ieftinind puternic acţiunile (pentru comparaţie, bursa de la Bucureşti a scăzut cu 8,9%, cea de la Budapesta cu aproape 13%, iar cea din Polonia cu aproape 16%).
În general însă, pieţele de acţiuni din Europa Centrală şi de Est rămân preferate atât de cei care compară zilnic datele pieţelor emergente (analiştii Erste, în raportul de strategie globală pe trimestrul al treilea, recomandau de pildă suprapondere pe acţiunile din Europa emergentă, subpondere pentru cele din America Latină şi o poziţie neutră faţă de cele din Asia), cât şi de cei ce caută oportunităţi deopotrivă în pieţele emergente şi în cele de frontieră, cum ar fi Mark Mobius de la Templeton Emerging Markets Group, care zilele trecute paria ferm pe pieţele de capital din Polonia, Rusia, România şi Turcia.
-
Investitorii străini vin tare din urmă la Fondul Proprietatea
Statul, în schimb, a rămas în portofoliu cu 6,71% din acţiuni, având în vedere că neefectuarea aportului la capitalul social a dus la blocarea a 372,5 milioane de acţiuni ale Ministerului Finanţelor (un pachet de 2,71%). Investitorii instituţionali români au o cotă de 10,2% din acţiuni.
Analiştii BCR apreciază că reducerea capitalului social cu 2,7%, ca urmare a eventualei anulări a cotei statului din cauza neefectuării aportului la capital, ar fi benefică pentru preţul acţiunilor, întrucât va avea un impact pozitiv asupra valorii activului net pe acţiune. Cât priveşte ponderea mare a investitorilor instituţionali străini şi români – de la 19% înainte de listarea la bursă a Fondului la 44% în prezent – aceasta dovedeşte că profilul fondului este atractiv pentru investitorii sofisticaţi, consideră analiştii BCR.
Evoluţia acţionariatului corespunde cu promovarea pe care administratorul Fondului, Franklin Templeton, o face în rândul investitorilor străini. Mark Mobius, reprezentantul Templeton Emerging Markets Group, a declarat pentru Yahoo!Finance că recomandă pieţele de capital din Polonia, Rusia, România şi Turcia, având în vedere că Europa de Est oferă oportunităţi noi investitorilor care caută acum alternative la plasamentele pe pieţele vestice. “România este un nou stat membru al UE care a trecut prin transformări şi reforme extraordinare”, a argumentat Mobius.