La scurt timp după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că Nord-Atlantică va consolida prezenţa militară în regiunea Mării Negre, prin brigada multinaţională din România şi prin măsuri aeriene şi navale, scopul fiind contracararea acţiunilor agresive ale Rusiei, Kremlinul a făcut un anunţ care pune în gardă toate ţările din regiune.
Măsurile anunţare de Moscova sunt îngrijorătoare, iar Ministrul Apărării din România face un anunţ tranşant.
Moscova preferă să stea deoparte de campaniile electorale din alte ţări, inclusiv de cele din Franţa, a declarat purtătotul de cuvând de la Kremlin, Dmitri Peskov, citat de site-ul agenţiei Tass.
Rusia nu are obiceiul de a interveni în afacerile interne ale altor state, nici măcar în procesul electoral în curs din Franţa, a afirmat Dmitri Peskov, în momentul în care a fost întrebat despre opinia Rusiei în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi francezi la preşedinţie.
”Moscova priveşte în mod invariabil şi respectuos procesele electorale din alte state şi preferă să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de acestea. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul Franţei”, a spus acesta.
Acesta a confirmat ”că există cu siguranţă candidaţi cu care preşedintele nostru a avut ocazia să comunice mai strâns pe parcursul anilor precedenţi, şi alţii pe care i-a întâlnit mai rar şi cu care nu este atât de familiar”, a adăugat acesta.
Peskov a afirmat că remarcile preşedintelui Putin în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi, Francois Fillon, nu ar trebui privite precum un gest de susţinere.
”Dacă asculţi cu atenţie declaraţia lui Putin…trebuie să remarci că nu a fost făcută la iniţiativa acestuia. Lui i s-a pus o întrebare şi el a răspuns, pentru că de acest subiect este interesată presa. El nu a exprimat nicio preferinţă în cadrul declaraţiei sale”, a spus purtătorul de cuvânt.
Kremlinul a negat orice implicare în campania electorală din SUA, după ce preşedintele Obama a sugerat că nu este exclus ca Rusia să se afle în spatele unei scurgeri de informaţii la Convenţia Partidului Democrat.
Moscova preferă să stea deoparte de campaniile electorale din alte ţări, inclusiv de cele din Franţa, a declarat purtătotul de cuvând de la Kremlin, Dmitri Peskov, citat de site-ul agenţiei Tass.
Rusia nu are obiceiul de a interveni în afacerile interne ale altor state, nici măcar în procesul electoral în curs din Franţa, a afirmat Dmitri Peskov, în momentul în care a fost întrebat despre opinia Rusiei în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi francezi la preşedinţie.
”Moscova priveşte în mod invariabil şi respectuos procesele electorale din alte state şi preferă să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de acestea. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul Franţei”, a spus acesta.
Acesta a confirmat ”că există cu siguranţă candidaţi cu care preşedintele nostru a avut ocazia să comunice mai strâns pe parcursul anilor precedenţi, şi alţii pe care i-a întâlnit mai rar şi cu care nu este atât de familiar”, a adăugat acesta.
Peskov a afirmat că remarcile preşedintelui Putin în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi, Francois Fillon, nu ar trebui privite precum un gest de susţinere.
”Dacă asculţi cu atenţie declaraţia lui Putin…trebuie să remarci că nu a fost făcută la iniţiativa acestuia. Lui i s-a pus o întrebare şi el a răspuns, pentru că de acest subiect este interesată presa. El nu a exprimat nicio preferinţă în cadrul declaraţiei sale”, a spus purtătorul de cuvânt.
Kremlinul a negat orice implicare în campania electorală din SUA, după ce preşedintele Obama a sugerat că nu este exclus ca Rusia să se afle în spatele unei scurgeri de informaţii la Convenţia Partidului Democrat.
Frontierele Rusiei nu se termină nicăieri, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin, în timpul unei ceremonii televizate a Societăţii ruse de Geografie, ce-i drept, pe un ton glumeţ.
Pe scenă s-a aflat şi Miroslav Oskirko, un puşti de 9 ani, care s-a lăudat că ştie frontierele tuturor statelor din lume, notează AFP. Când Putin l-a întrebat unde se află cele ale Rusiei, copilul a răspuns: “Frontierele Rusiei de termină la strâmtoarea Bering, lângă SUA”.
“Frontierele Rusiei nu se termină nicăieri”, a replicat râzând liderul de la Kremlin, îmbrăţişându-l pe băiat, după care a adăugat: “Asta e o glumă!”, scrie Gandul.
Rusia a prezentat recent cea mai nouă armă a sa, un robot controlat de la distanţă care va fi folosit pentru protejarea zonei Kaliningrad, de la graniţa cu Polonia.
Un clip de pe YouTube, prezentat de ministrul rus al apărării, prezintă trupe aparţinând SMF (Strategic Missile Forces) în timp ce folosesc noul tanc.
Maşina de război numită Platforma M va avea capacitatea de a direcţiona focuri de armă şi va avea atât un mod automat cât şi unul semiautomat de a lansa proiectile. Tancul este dotat cu radar electro-optic, putând derula şi misiuna de recunoaştere.
La începutul anului, un post TV a prezentat imagini din cadrul unui exerciţiu eşuat, în cadrul căruia robo-tancul s-a defectat. Autorităţile dau însă asigurări că problema în cauză a fost remediată, iar Platforma M funcţionează acum perfect.
Rusia a prezentat recent cea mai nouă armă a sa, un robot controlat de la distanţă care va fi folosit pentru protejarea zonei Kaliningrad, de la graniţa cu Polonia.
Un clip de pe YouTube, prezentat de ministrul rus al apărării, prezintă trupe aparţinând SMF (Strategic Missile Forces) în timp ce folosesc noul tanc.
Maşina de război numită Platforma M va avea capacitatea de a direcţiona focuri de armă şi va avea atât un mod automat cât şi unul semiautomat de a lansa proiectile. Tancul este dotat cu radar electro-optic, putând derula şi misiuna de recunoaştere.
La începutul anului, un post TV a prezentat imagini din cadrul unui exerciţiu eşuat, în cadrul căruia robo-tancul s-a defectat. Autorităţile dau însă asigurări că problema în cauză a fost remediată, iar Platforma M funcţionează acum perfect.
Rusia trebuie să neutralizeze toate ameninţările la adresa securităţii, inclusiv cele generate de sistemul antirachetă al NATO, avertizează preşedintele rus, Vladimir Putin.
“Sarcina noastră este a neutraliza eficient toate ameninţările militare la adresa securităţii Rusiei. Inclusiv cele asociate sistemului de apărare antirachetă, implementării conceptului atacurilor strategice globale şi războaielor informaţionale”, a declarat Vladimir Putin vineri după întrevederi cu oficiali din cadrul industriei apărării.
Rusia îşi respectă toate obligaţiile internaţionale în privinţa sistemelor militare avansate, a adăugat Putin: “Noi respectăm toate obligaţiile internaţionale. (…) Vom continua să facem tot posibilul pentru menţinerea echilibrului strategic”.
Liderul rus a notat că unele ţări nu respectă obligaţiile internaţionale, spre exemplu în domeniul apărării antirachetă, obiectivul fiind obţinerea supremaţiei strategice. “Considerăm că tentativele de modificare a balanţei strategice sunt extrem de periculoase”, a subliniat Putin, citat de site-ul agenţiei Sputnik.
Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.
RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.
Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.
RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.
Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.
