Tag: venit
-
Cine este grecul care a venit în echipa de conducere a Wizz Air
Compania aeriană low-cost Wizz Air Holding plc (“Wizz Air”) a anunţat o actualizare a echipei sale de conducere. George Michalopoulos a fost promovat în funcţia de chief commercial officer începând cu 1 septembrie 2016, rol din care va raporta către József Váradi, Chief Executive Officer.Michalopoulos s-a alăturat Wizz Air în 2010, în calitate de head of pricing and revenue management, iar apoi în mai 2015 a fost promovat în funcţia de head of network development, scheduling and sales. Înainte de a face parte din echipaWizz, Michalopoulos şi-a construit cariera în domeniul managementului comercial şi al gestionării veniturilor la Flybaboo şi Blu-Express. George este cetăţean elveţian, britanic şi grec şi deţine atât licenţa, cât şi masterul în Ştiinţe şi Inginerie la Universitatea Stanford.În noua sa poziţie, Michalopoulos îl va înlocui pe György Abran, care după 12 ani în cadrul companiei, a decis să părăsească Wizz Air din septembrie în 2016.”În ultimii 6 ani, George a demonstrat determinare şi competenţe deosebite. Departamentul pe care l-a condus a obţinut rezultate remarcabile, ceea ce subliniază încă o dată că modul în care WIZZ îşi recrutează echipa punând accent pe devotament, dedicare şi munca asidu, asigură ascensiunea către managmentul superior. De asemenea, aş dori să îi mulţumesc lui György pentru munca depusă în ultimii 12 ani şi să îi urez mult succes în viitor”, a declarat József Váradi, Chief Executive Officer al Wizz Air.Wizz Air operează o flotă de 69 de aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 420 de rute de la 25 de baze, ce asigură conexiunea între 124 de destinaţii din 39 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares. -
Ministerul Finanţelor Publice clarifică deductibilitatea asigurărilor facultative de sănătate
Astfel, ministerul a transmis că “impozitul lunar se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut (…) şi a primelor de asigurare voluntară de sănătate suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 de euro”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Când a început nu-şi permitea un Rolex, dar în cinci ani a construit o companie de ceasuri de 180 milioane de dolari
În 2011, Filip Tysander a pornit o afacere cu 24.000 de dolari o afacere cu ceasuri. Acum are 31 de ani şi compania sa are venituri anuale de 180 milioane de dolari, cu o margine de profit de peste 50%, scrie Business Insider. Iar totul a venit întâmplător.
Ca mulţi dintre prietenii săi, Tysander a călătorit în Australia după ce a terminat liceul. Acolo Tysander a întâlnit un englez pe nume Daniel Wellington, care purta un ceas Rolex şi care l-a impresionant cu alura lui de James Bond. Astfel i-a venit ideea de milioane de dolari, dar şi un nume pentru brandul de ceasuri: Daniel Wellington.
„Mi-am dat seama că exista o piaţă pentru astfel de ceasuri, ceva mai pretenţioase”, a declarat el. Dar succesul nu a venit peste noapte. S-a întors în Suedia unde a lucrat în mai multe locuri, de unde a fost concediat apoi s-a înscris la cursuri de business. A început două companii: prin care vindea online cravate şi ceasuri de plastic. Cu banii obţinuţi, 24.000 de dolari, a început cea de-a treia companie, care avea să-i schimbe viaţa.
„Am făcut un mic magazin online şi am creat chiar eu logo-ul în Photoshop apoi am trimis design-ul la o fabrică din China”, a spus Tysander.

Ceasul a fost un succes, nu doar datorită design-ului frumos, ci şi faptului că a s-a folosit de social media pentru promovare. Acesta a apelat la mai multe personalităţi online pentru a-i promova produsul. Acum este la ordinea zilei acest lucru, dar la vremea respectivă nu era ceva foarte întâlnit. Acum compania are peste 2.2 milioane de urmăritori pe Instagram, iar în 2014 s-au vândut peste 1 milion de unităţi, ceea ce înseamnă 70 milioane de dolari. În 2015 veniturile companiei au crescut la 170 milioane de dolari şi Tysander, singurul proprietar al companiei, a făcut un profit de 66 milioane de dolari.
„Nu-mi imaginam în 2013 că Daniel Wellington va creşte atât de mult. Sunt foarte norocos”, a mai spus tânărul care a cumpărat recent un apartament în centrul oraşului Stockholm în valoare de 12.8 milioane de dolari.
„O parte din mine îşi doreşte să-l contacteze pe Daniel Wellington şi să-i explic ce s-a întâmplat, dar poate mai bine este să-l las în pace. Dacă ar apărea într-o zi la birou, probabil că m-aş ascunde sub masă”, a declarat Tysander.
-
Când a început nu-şi permitea un Rolex, dar în cinci ani a construit o companie de ceasuri de 180 milioane de dolari
În 2011, Filip Tysander a pornit o afacere cu 24.000 de dolari o afacere cu ceasuri. Acum are 31 de ani şi compania sa are venituri anuale de 180 milioane de dolari, cu o margine de profit de peste 50%, scrie Business Insider. Iar totul a venit întâmplător.
Ca mulţi dintre prietenii săi, Tysander a călătorit în Australia după ce a terminat liceul. Acolo Tysander a întâlnit un englez pe nume Daniel Wellington, care purta un ceas Rolex şi care l-a impresionant cu alura lui de James Bond. Astfel i-a venit ideea de milioane de dolari, dar şi un nume pentru brandul de ceasuri: Daniel Wellington.
„Mi-am dat seama că exista o piaţă pentru astfel de ceasuri, ceva mai pretenţioase”, a declarat el. Dar succesul nu a venit peste noapte. S-a întors în Suedia unde a lucrat în mai multe locuri, de unde a fost concediat apoi s-a înscris la cursuri de business. A început două companii: prin care vindea online cravate şi ceasuri de plastic. Cu banii obţinuţi, 24.000 de dolari, a început cea de-a treia companie, care avea să-i schimbe viaţa.
„Am făcut un mic magazin online şi am creat chiar eu logo-ul în Photoshop apoi am trimis design-ul la o fabrică din China”, a spus Tysander.

Ceasul a fost un succes, nu doar datorită design-ului frumos, ci şi faptului că a s-a folosit de social media pentru promovare. Acesta a apelat la mai multe personalităţi online pentru a-i promova produsul. Acum este la ordinea zilei acest lucru, dar la vremea respectivă nu era ceva foarte întâlnit. Acum compania are peste 2.2 milioane de urmăritori pe Instagram, iar în 2014 s-au vândut peste 1 milion de unităţi, ceea ce înseamnă 70 milioane de dolari. În 2015 veniturile companiei au crescut la 170 milioane de dolari şi Tysander, singurul proprietar al companiei, a făcut un profit de 66 milioane de dolari.
„Nu-mi imaginam în 2013 că Daniel Wellington va creşte atât de mult. Sunt foarte norocos”, a mai spus tânărul care a cumpărat recent un apartament în centrul oraşului Stockholm în valoare de 12.8 milioane de dolari.
„O parte din mine îşi doreşte să-l contacteze pe Daniel Wellington şi să-i explic ce s-a întâmplat, dar poate mai bine este să-l las în pace. Dacă ar apărea într-o zi la birou, probabil că m-aş ascunde sub masă”, a declarat Tysander.
-
Gustartianule, bine ai venit!
Pentru că simţi şi trăieşti altfel, pentru că eşti suprasenzorial şi pentru că ai cele mai speciale papile, gustarte.ro este numai pentru tine, gata mereu să-ţi hrănească pofta de gourmet, artă, viaţă şi frumos!
Avem “meniul” perfect care să-ţi alimenteze simţurile ascuţite cu tot ce înseamnă artă culinară: de la haute cuisine şi trendy – cool până la modern-clasic, street food şi delicii de zi cu zi.
Din bucătăria gustarte.ro guşti cele mai proaspete ştiri şi trenduri art-foodie, înveţi cele mai folositoare tips&tricks de la chefi şi specialişti, afli care sunt cele mai noi evenimente pe care să le testezi în piaţa cultural – gastronomică şi unde să experimentezi cele mai “coolinare” vacanţe. Aici te delectezi cu cele mai savuroase editoriale, interviuri şi poveşti de viaţă.
Si, nu în ultimul rând, te bucuri de plăcerea descoperirii, pe care o transformi în ritualul tău de fiecare zi, ca orice Gustartian care se respectă.
Sunt atâţia alţi Gustartieni cu care poţi împărtăşi această plăcere. O întreagă lume a gustului. Un univers pentru tine şi toţi cei ca tine. Savurează-l cum numai tu ştii!
-
O ţară a vrut să dea fiecărui cetăţean 2.500 de dolari pe lună, dar poporul a respins ideea
Elveţienii au respins masiv, la referendumul de pe 5 iunie, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, iniţiativă ce a stârnit dezbateri aprinse.
Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.
Un grup de parlamentari a propus iniţial garantarea unui venit minim de 2.500 de dolari pentru fiecare adult. Pe 5 iunie, în cantoane a avut loc un referendum pentru a decide dacă această propunere se va transforma în lege, iar majoritatea elveţienilor păreau a fi de acord.
Cei care nu lucrează ar fi primit astfel lunar suma de 2.500 de franci elveţieni (2.520 de dolari), iar cei care lucrează dar aveau venit mai mic ar fi urmat să primească doar diferenţa până la venitul minim.
O altă particularitate a legii este că suma de 2.500 de franci trebuia să rămână în urma impozitării şi nu era, în niciun fel, condiţionată; astfel, în cazul celor care nu muncesc, banii oferiţi de stat ar fi fost direct scutiţi de taxe.
Deşi pare o sumă considerabilă, 2.500 de franci elveţieni reprezintă puţin peste cea considerată a fi la limită sărăciei, respectiv 2.200 de franci elveţieni.
-
O ţară a vrut să dea fiecărui cetăţean 2.500 de dolari pe lună, dar poporul a respins ideea
Elveţienii au respins masiv, la referendumul de pe 5 iunie, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, iniţiativă ce a stârnit dezbateri aprinse.
Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.
Un grup de parlamentari a propus iniţial garantarea unui venit minim de 2.500 de dolari pentru fiecare adult. Pe 5 iunie, în cantoane a avut loc un referendum pentru a decide dacă această propunere se va transforma în lege, iar majoritatea elveţienilor păreau a fi de acord.
Cei care nu lucrează ar fi primit astfel lunar suma de 2.500 de franci elveţieni (2.520 de dolari), iar cei care lucrează dar aveau venit mai mic ar fi urmat să primească doar diferenţa până la venitul minim.
O altă particularitate a legii este că suma de 2.500 de franci trebuia să rămână în urma impozitării şi nu era, în niciun fel, condiţionată; astfel, în cazul celor care nu muncesc, banii oferiţi de stat ar fi fost direct scutiţi de taxe.
Deşi pare o sumă considerabilă, 2.500 de franci elveţieni reprezintă puţin peste cea considerată a fi la limită sărăciei, respectiv 2.200 de franci elveţieni.

