Tag: Ungaria

  • În Ungaria, o ţară fără gaze, 73% din locuinţe au gaze. În România, o ţară cu resurse de gaze, românii ard vreascuri şi coceni, iar companiile se plâng că nu au piaţă pentru resursele din Marea Neagră

    În acelaşi interval, numărul clienţilor casnici racordaţi la reţeaua maghiară de gaze s-a dublat, ajungând în 2016 la 3,2 milioane de gospodării, 73% din total. În România, vreascurile sau cocenii rămân sursa principală de căldură, doar una din trei locuinţe fiind conectată de reaţeaua de gaze.

    Comparaţia dintre cele două state vecine oglindeşte incapacitatea României de a folosi local avantajele naturale şi abilitatea Ungariei, ţară care importă 90% din gazul necesar, în a-şi crea bogăţie internă pe resursele altora.

    În acest context, în absenţa oricărei politici pentru susţinerea producţiei de energie pe bază de gaze, a petrochimiei, industriei de îngrăşăminte, industriei farma şi implicit a conectării consumatorilor casnici la reţele, producţia suplimentară de gaze din Marea Neagră pare acum mai degrabă o problemă pentru România decât o oportunitate. În acest sens, se lucrează foarte activ la planurile de export, tot spre Ungaria.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Un gigant chinez a început ASALTUL asupra Europei. Cum vrea să schimbe piaţa auto

    Producătorul chinez de baterii pentru maşini electrice Contemporary Amperex Technology este pe cale să dea drumul primei sale fabrici din Europa.
     
    Surse apropiate au declarat celor de la Bloomberg că fabrica va fi construită în Germania, Ungaria sau Polonia.


    “Vedem o mare oportunitate în Europa”, a spus Zeng Yuqun, CEO-ul celor de la Contemporary Amperex Technology. “Companiile coreene, care folosing preţuri reduse pentru a ne face concurenţă, nu au avansat prea mult din punct de vedere tehnologic în ultimii doi ani; în aceeaşi perioadă, noi am crescut în mod constant şi am depăşit competitorii.”

    Fabrica din Europa este doar o parte a planului de dezvoltare: o nouă unitate va fi deschisă în Ningde, oraşul de unde a plecat compania, ce va creşte capacitatea de producţie cu 500%, transformând Contemporary Amperex Technology în cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice la nivel global.

    Fabrica din Europa va deservi mai mulţi producători auto, printre care şi BMW.

    Grupul Volkswagen a acceptat deja să folosească baterii produse de Contemporary Amperex Technology în modelele comercializate în China. Înţelegerea ar putea ulterior facilita un contract la nivel global pentru producătorul de baterii şi ar putea aduce venituri importante, având în vedere că Volkswagen s-a angajat să investească 50 de miliarde de euro în dezvoltarea maşinilor electrice.

  • Noi metode de a fura din banii publici? Ce LUCRURI INUTILE a construit un PREŞEDINTE în satul natal cheltuind milioane de euro

    Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.

    Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.

    Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.

    O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.

    Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.

    Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban – care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo – a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.

    ”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.

    Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán – Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.

    Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu  2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.

    Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul – Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.

    Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.

    În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane – adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza – Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.

    Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.

    ”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

    Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.

    În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.

  • Noi metode de a fura din banii publici? Ce LUCRURI INUTILE a construit un PREŞEDINTE în satul natal cheltuind milioane de euro

    Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.

    Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.

    Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.

    O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.

    Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.

    Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban – care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo – a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.

    ”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.

    Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán – Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.

    Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu  2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.

    Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul – Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.

    Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.

    În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane – adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza – Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.

    Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.

    ”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

    Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.

    În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.

  • Ungaria şi Austria au o poziţie comună în privinţa migraţiei şi a securităţii regionale

    Ministrul austriac de Interne, Herbert Kickl, a fost invitat la Budapesta de către omologul său ungar, Sandor Pinter. Cei doi au subliniat cultura, istoria şi valorile comune, adăugând cu Austria şi Ungaria au acelaşi interes pentru stabilitate, securitate şi protejarea graniţelor externe ale Europei Centrale şi de Sud-Est.

    “Trebuie să abordăm toate punctele slabe de la graniţele externe. Ungaria acţionează foarte bine în multe privinţe. O schimbare de paradigmă la nivel european este necesară pentru a preveni problemele, în loc să le rezolvăm, în special o politică pentru revenirea imigranţilor în ţările de origine. Imigranţii ar trebui să fie plasaţi în vecinătatea zonelor de criză de unde vor să plece, nu în Europa. Solidaritatea nu înseamnă să aduci imigranţi, în baza unor cote, în statele membre UE, împotriva voinţei populaţiei. În schimb, graniţele externe ale Uniunii Europene trebuie să fie protejate”, a spus Kickl.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

     + Norvegia a anunţat un proiect prin care va interzice armele automate până în anul 2021, la câţiva ani după ce extremistul de dreapta Anders Breivik a ucis 69 de persoane, a anunţat un deputat norvegian.

    + Comisia Europeană vrea să impoziteze marile companii de tehnologie precum Amazon, Google şi Facebook, în funcţie de locul în care sunt utilizatorii, nu de cel al sediului, cu o cotă cuprinsă între 1 şi 5%.

    + Alba Iulia este singurul oraş din România, şi printre puţinele din Europa, care apare pe lista celor peste 100 de oraşe care folosesc mai mult de 70% energie electrică provenită din surse regenerabile, conform unui studiu al Carbon Disclosure Project (CDP).

    + Modius, prezentat la Târgul Internaţional de Telefonie şi Comunicaţii din Barcelona, este un dispozitiv care promite să revoluţioneze slăbitul. Montat pe cap, acesta transmite creierului implusuri electrice care stimulează metabolismul. Dispozitivul trebuie purtat doar 60 de minute pe zi, fie în repaos, fie în timpul unei activităţi.

    + Asistentul vocal Google va fi disponibil în peste 30 de limbi până la sfârşitul anului. Primele limbi vor fi daneza, olandeza, hindi, indoneziana, norvegiana, suedeza şi thailandeza, urmând ca restul să fie adăugate în cursul anului.

    + Senatul a adoptat un proiect de lege prin care elevii din învăţământul preuniversitar vor beneficia de tarif redus cu minimum 50% pentru transportul local în comun şi cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte, teatru, operă, film şi alte mnaifestări culturale.


    – Peste 60% din valoarea gazoductului BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria – n.red.) din sectorul românesc va fi finanţată de consumatorii de aici, chiar dacă gazul transportat prin această conductă va ajunge din Ungaria în regiune. Două firme maghiare deja au rezervat întreaga capacitate de transport al gazului pe direcţia România-Ungaria pe o perioadă de 15 ani, dar numele acestora este secret, la fel şi celelalte informaţii legate de licitaţia care a avut loc anul trecut.

    – |n timp ce în România s-au înregistrat în ultimele zile temperaturi şi de -22 de grade Celsius, în regiunea arctică a fost înregistrată cea mai călduroasă iarnă din istorie. Valul de căldură a dus în luna februarie la înregistrarea unor temperaturi de 1,7-4,4 grade Celsius.

    – Aproape 5.000 de angajaţi din sănătate au pierdut la salariu între 186 şi 1.000 de lei, din cauza modificărilor fiscale, a declarat Leonard Bărăscu, preşedintele Federaţiei Sanitas.

    – Peste 1.000 de magistraţi au transmis o scrisoare deschisă, în care îl critică pe Tudorel Toader, ministrul justiţiei. Aceştia reclamă faptul că evenimentele recente pun în pericol independenţa justiţiei şi parcursul României în UE.

    – Managerii din România estimează un avans al preţurilor în comerţul cu amănuntul, până în aprilie, şi o creştere moderată a numărului de salariaţi în sectorul serviciilor, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    – Autorităţile chinezeşti au interzis utilizarea literii ”n“ pe internet. Pentru a bloca orice critică adusă lui Xi Jinping, preşedintele ţării, pe internet, autorităţile au decis să interzică litera ”n“, ce poate fi folosită în mai multe combinaţii pentru a-l ataca pe preşedintele chinez. Motivul inflaţiei de nemulţumiri? Planul Chinei pentru ca Xi Jinping să rămână la cârma statului pe un termen nedeterminat.
     

  • România nu ştie cum va folosi gazul din Marea Neagră, dar peste 60% din conducta de export va fi finanţată de consumatorii de aici

     Două firme maghiare deja au rezervat întreaga capacitate de transport al gazului pe direcţia România-Ungaria pe o perioadă de 15 ani, dar numele acestora este secret, la fel şi celelalte informaţii legate de licitaţia care a avut loc anul trecut.  

    „În conformitate cu metodologia de stabilire a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale, aprobată prin ordinul ANRE nr. 32/2014, în venitul reglementat şi implicit în tarifele reglementate de transport, vor fi incluse costurile investiţiilor aferente activităţii de transport gaze naturale, realizate din fondurile operatorului de transport. Nu vor fi incluse în costurilor investiţiilor cele realizate din subvenţii sau fonduri nerambursabile primite de OST (operatorul sistemului de transport – n.red.)“, spun reprezentanţii Transgaz, compania care a iniţiat BRUA şi care se va ocupa de realizarea conductei pe teritoriul românesc.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • LOVITURĂ uriaşă la graniţa cu România. Când toată lumea era cu ochii în politica la Bucureşti, Ungaria a realizat IMPOSIBILUL

    În doar câteva zile patru multi­naţionale au anunţat proiecte impor­tante de sute de milioane de euro pen­tru industria maghiară. Vor fi create astfel câteva sute de locuri de muncă.
     
    Ungaria este un magnet pentru producători industriali străini cu toate că în ţările de origine ale unora dintre ei guvernul maghiar este criticat pentru nerespectarea principiilor UE şi pentru retorica sa anti-imigraţie, cu toate că această economie est-europeană se confruntă cu o penurie de forţă de muncă, iar salariile cresc accelerat.
     
    În pofida discursului antiimigraţie al guvernului Orban, unii oficiali maghiari au spus că o soluţie pentru alimentarea pieţei muncii sunt muncitorii străini. În 2015 circa 65.000 de muncitori străini lucrau în Ungaria. Cei mai mulţi, 34.000, au venit din România. Ministrul economiei Mihaly Varga a declarat în toamna anului trecut că se aşteaptă ca 50.000 de muncitori străini să ocupe locurile de muncă vacante. Noi surse de forţă de muncă ieftină pentru statele UE din Europa de Est au devenit Ucraina şi Moldova.  Analiştii spun că în acest context, dacă nu-şi schimbă modelul economic, bazat acum pe forţa de muncă ieftină, Ungaria riscă să devină necompetitivă.
     
    Miercuri, presa maghiară a anunţat că compania germană din industria auto Continental va construi o fabrică de 100 de milioane de euro în Ungaria pentru a-şi extinde operaţiunile de electronice pentru maşini. Noua facilitate va fi construită la Debrecen şi va furniza pentru pieţele europene senzori şi sisteme de control al transmisiei, scrie Portfolio.hu. Continental are şase fabrici, o reprezentanţă pentru vânzarea de anvelope şi un centru logistic în Ungaria. De asemenea, compania a decis recent să deschidă un centru de inteligenţă artificială la Budapesta. Investiţia de la Debrecen va crea 450 de locuri de muncă.
     
  • România a înregistrat în decembrie cea mai mare rată de creştere a construcţiilor din Europa

    În ansambul uniunii, creşterea faţă de noiembrie 2017 a fost de 0,6%.

    Faţă de decembrie 2016, creşterea sectorului în UE este de 0,5%. În perioada menţionată cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria, cu 35%, Slovenia cu 21,2% şi Polonia, cu 18,3%, iar cele mai mari scăderi în Spania, cu 13,4% şi Bulgaria, cu 4,1%.

  • USR: Dragnea şi Tăriceanu vor să vândă resursele de gaz pentru a cumpăra sprijinul lui Viktor Orban

    „Chiar dacă ministrul Meleşcanu a negat semnarea unui acord pe tema energiei cu Ungaria, premierul Viktor Orbán împreună cu ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, susţin contrariul. Potrivit acestora, România urmează să-şi asume obligaţia de a pune la punct condiţiile tehnice pentru a permite, începând din anul 2022, aprovizionarea cu 4,4 miliarde metri cubi de gaze natural pe an prin intermediul conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria. În plus, partea română va construi staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020”, se arată într-un comunicat de presă al formaţiunii, remis luni MEDIAFAX.

    Deputatul USR, Matei Dobrovie, membru al Comisiei de politică externă, a precizat că, potrivit informaţiilor din presă, trei companii maghiare au câştigat deja prin licitaţie, organizată de Transgaz şi FGSZ, întreaga capacitate a interconectorului chiar înainte de a fi construit şi înainte ca gazul să fie extras din Marea Neagră.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro