BusinessMagazin

Tag: semnare

  • Parteneri ai Microsoft sunt suspectaţi că au dat mită pentru contracte de 104 mil. euro şi 57 mil. dolari cu Guvernul, semnate în anii 2008 şi 2009. Ce rol au avut D-Con.Net Elveţia şi Claudiu Ionuţ Florică?

     Departamentul pentru Justiţie şi Comisia pentru Valori Mobiliare (SEC) din SUA au demarat o investigaţie privind un posibil caz în care reprezentanţi ai companiei Microsoft şi parteneri ai producătorului de software ar fi oferit mită unor oficiali guver­namentali din China, România şi Italia în schimbul unor contracte pentru software, a scris marţi seară publicaţia americană Wall Street Journal, cel mai cunoscut ziar de business din lume, citând surse apropiate autorităţilor federale.

    În România şi Italia ancheta vizează conduita unor reselleri şi consultanţi ai Microsoft, a scris publicaţia.

    “Investigatorii americani ve­rifică de asemenea dacă Mi­crosoft a avut un rol în oferirea de mită, de către reselleri ai săi, unor oficiali ai Ministerului Comuni­caţiilor din România pentru a securiza obţi­nerea unor contracte pentru pro­duse software ale companiei”, po­trivit Wall Street Journal, care menţionează că informaţiile privind oferirea de mită reprezintă la acest moment doar acuzaţii necon­firmate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • WSJ: Microsoft este acuzată că a dat mită pentru obţinerea unor contracte cu statul

     Gigantul american Mi­crosoft este acuzat, potrivit unui articol publicat de cel mai cunoscut ziar economic din lume, The Wall Street Journal, că resellerii şi consultanţii lui ar fi dat mită pentru obţinerea unor contracte guvernamentale, în România, China şi Italia.

    În cazul României, ancheta urmă­reşte să afle dacă Microsoft a avut un rol în oferirea de mită, de către reselleri ai săi, unor oficiali ai Ministerului Comuni­caţiilor din România, potrivit publicaţiei.

    Până în acest moment nu există o acuzaţie oficială împotriva Microsoft. Compania a anunţat că tratează cu seriozitate sesizările şi că va coopera cu autorităţile în cazul unei anchete.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Raiffeisen Bank România a cumpărat portofoliul de retail al Citi

     Raiffeisen Bank a anunţat joi semnarea acordului cu Citibank România, tranzacţia urmând să fie finalizată după aprobarea de către Consiliul Concurenţei, cel mai probabil în trimestrul al treilea.

    Termenii financiari ai tranzacţiei nu au fost anunţaţi.

    “Acordul prevede că Raiffeisen Bank va prelua un portofoliu de peste 100.000 de clienţi, cu active de 460 milioane lei (peste 90 de milioane de euro) şi peste 770 milioane de lei (peste 175 milioane euro) în depozite, potrivit datelor de la 31 decembrie 2012, precum şi toţi angajaţii diviziei de retail a Citibank România”, se arată într-un comunicat al Raiffeisen.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România, a declarat că modelul de afaceri al Citi pe toate segmentele de retail este similar cu cel al Raiffeisen şi că tranzacţia a fost stabilită şi luând în calcul calitatea portofoliului de credite preluat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTEST SPONTAN la Dacia: Peste 5.000 de angajaţi au oprit activitatea

     Potrivit salariaţilor, este un protest spontan care iniţial a avut loc în interiorul societăţii, departe de poarta principală, unde presa nu are acces, dar ulterior angajaţii au ajuns la gardul societăţii pentru a sta de vorbă cu jurnaliştii.

    Protestul spontan a fost declanşat în jurul orei 9.00, la Secţia de Vopsitorie a uzinei.

    “Muncitorii din secţii au oprit lucrul, suntem nemulţumiţi de prevederile noului contract colectiv, care ar trebui semnat pe 31 martie”, a declarat un protestatar, care a precizat că angajaţii Dacia au cerut majorarea salariilor cu 25 la sută, însă patronatul a acceptat o creştere cu doar cinci la sută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ATUNCI A ÎNCEPUT TOTUL: Ce credeţi că semnează Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe al lui Ceauşescu, în această imagine din 1975?

    Cum băncile de la Moscova care deserveau în principal statele socialiste nu aveau rezerve de “valută forte”, respectiv de valută folosită în comerţul cu ţările din Occident, autorităţile de la acea vreme au decis să “se arunce în braţele capitalismului”, iar România a devenit membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Mondiale (BM), statut care o plasa la graniţa a două lumi.

    Pe de o parte, România făcea parte din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), o organizaţie înfiinţată la iniţiativa URSS care reunea statele comuniste din Europa. CAER-ul reprezenta răspunsul răsăritean la Comunitatea Economică Europeană, cunoscută şi drept “Piaţa Comună”, organizaţie care avea să devină decenii mai târziu, prin fuziunea cu alte două organisme, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului şi Comunitatea Europeană a Atomului, Uniunea Europeană.
     
    Pe de altă parte, România devenea primul stat membru CAER care semna un acord cu instituţiile emblematice ale comunităţii financiare internaţionale, negocierile fiind purtate “de pe poziţii egale”, după cum a precizat într-un interviu pentru gândul Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe care a semnat, în iarna anului 1972, la Washington, aderarea la FMI. Dumitrescu, fost guvernator al Băncii Naţionale şi fost ambasador al României în China, a vorbit despre tensiunile care au urmat, dar şi despre condiţiile şi colaborarea dintre România şi bancherii din vest.
     

  • Miniştrii Finanţelor din zona euro şi-au dat avizul final pe al doilea acord pentru Grecia

    Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat din zona euro, a finalizat luni conversia obligaţiunilor deţinute de creditorii privaţi în titluri cu maturitate mai îndelungată, cu o valoare nominală cu peste 50% mai scăzută, datoria statului elen fiind astfel redusă cu mai mult de 100 miliarde euro. Încheierea schemei de restructurare parţială a datoriilor de stat ale Greciei a permis miniştrilor Finanţelor din zona euro să acorde aprobarea finală pentru cel de-al doilea program de asistenţă externă a statului elen, menit să ajute Atena să se finanţeze până în 2014. “După cum s-a convenit, zona euro şi FMI vor angaja finanţare suplimentară oficială de 130 miliarde euro pe perioada 2012-2014”, a declarat într-o conferinţă Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Miniştrii Finanţelor din zona euro ar putea amâna din nou semnarea acordului cu Grecia

    Miniştrii Finanţelor din zona euro se întâlnesc joi după-amiază la Bruxelles, în paralel cu summit-ul liderilor UE, pentru o nouă evaluare a situaţiei bugetare a Greciei, după ce guvernul elen a implementat toate măsurile semnificative de austeritate stabilite ca precondiţii pentru obţinerea noului acord de “bailout”. Parlamentul elen a aprobat miercuri seara reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar, ultima dintre cele peste 30 de precondiţii impuse de guvernele zonei euro înainte de aprobarea unui nou pachet de împrumuturi. Miniştrii reuniţi la Bruxelles pentru evaluarea măsurilor implementate de Grecia nu sunt însă pregătiţi să semneze acordul şi vor amâna decizia până la finalizarea schemei de restructurare a datoriilor Greciei către creditorii privaţi, au afirmat sursele citate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Semnarea ACTA de către statele UE, prim pas pentru intrarea în vigoare a controversatului document

    UE a semnat acordul ACTA într-un mod mai mult decât discret – fără comunicat de presă, fără vreun alt anunţ public. Guvernul japonez, însă, a anunţat, pe pagina sa de internet, organizarea procedurii de semnare la sediul MAE din Tokyo. De fapt , toate părţile la Tratat, cu excepţia UE, a Elveţiei şi Mexicului au semnat ACTA în 2011. Este vorba despre Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi SUA. UE a semnat, la 26 ianuarie, la Tokyo, Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentată şi a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador şi şef al Delegaţiei UE în Japonia, conform unui comunicat al MAE nipon.

    Cele cinci state membre UE care nu au semnat încă Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute sunt Germania, Estonia, Cipru, Olanda şi Slovacia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Una din doua persoane care si-au facut pensie facultativa a semnat contract cu ING Pensii

    Valoarea activelor nete aferente fondurilor facultative din
    administrarea ING era de 176,4 de milioane de lei la sfarsitul
    semestrului intai din 2011, in crestere cu 53% fata de acelasi
    interval din 2010. Astfel, la finele lunii iunie 2011, ING
    Asigurari de Viata detinea pe piata Pilonului III o cota cumulata,
    in functie de active, de 45,8%.

    Participantii la fondurile de pensii facultative ale ING aloca
    sume superioare nivelului minim stabilit de 45 de lei pe luna
    pentru ambele fonduri, in conditiile in care contributia medie la
    fondul ING Activ in primele sase luni a fost de 76 de lei, iar la
    ING Optim de 79 de lei.

    “Remarcam in aceasta perioada o serie de semnale pozitive, care
    ne determina sa fim optimisti cu privire la evolutia pietei de
    pensii private si in continuare, in pofida conditiilor economice
    volatile. Astfel, contributiile virate in Pilonul II au crescut
    constant de la inceputul anului, iar gradul efectiv de colectare a
    reinceput sa se imbunatateasca”, spune Marius Popescu, director
    general ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii
    Administrat Privat.

  • Obama si Basescu se intalnesc la Praga

    Obama va avea o intrevedere cu Traian Basescu si cu premierii
    Poloniei si Ungariei, Donald Tusk si Gordon Bajnai, a precizat CTK,
    citand surse diplomatice de la Praga. Presedintele american s-ar
    putea intalni, cu aceasta ocazie, cu lideri din Bulgaria, Croatia,
    Cehia, Slovacia, Slovenia si tarile blatice, potrivit sursei
    citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro