Absolvenţii programului de masterat în limba germană de la facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul ASE sunt recrutaţi de angajatori pentru salarii care pot să ajungă şi la 6.000 de lei net pe lună, a spus Tănase Stamule, prodecanul FABIZ. Mai mult, veniturile salariale pe care le primesc absolvenţii de licenţă în limba engleză şi franceză sunt cuprinse între 2.500 şi 3.000 de lei net.
Tag: salariu
-
Tânărul care dezvăluie „secretele” angajatorilor din România: „69% dintre candidaţi refuză posturi cu salarii mici şi promisiunea unui bonus mare”
Aproape că nu există la momentul actual slujbă a cărei remuneraţie să nu se compună din cele două elemente, salariu şi bonus. În general, aceste două componente sunt bine echilibrate. Se constată, inclusiv din comentariile utilizatorilor Undelucram.ro, că există o tendinţă, în special printre companiile de mărime medie, de a testa, atât pe personalul existent cât şi pe cel ce urmează a fi angajat, această politică financiară care presupune renunţarea la un element al venitului în schimbul măririi altuia.
„Prin acest sondaj ne-am propus să vedem care este poziţia candidaţilor faţă de incercările companiilor de a-i face pe aceştia responsabili cu mărimea venitului lor. Am făcut acest lucru pentru că, pe platforma Undelucram, din ce în ce mai mulţi candidaţi ne semnalează că sunt puşi în această situaţie”, spune Costin Tudor, fondator Undelucram.ro.
Spre exemplu, un om de vânzări bun, pus în situaţia de a-şi obţine singur banii, va munci mult mai mult pentru a câştiga mai mult. Totuşi, trebuie luat în considerare şi faptul că salariul recompensează, pe langă munca depusă, prezenţa la timp la program, desfăşurarea activităţii într-un anumit mod şi chiar elementul de loialitate faţă de companie.
În cazul noilor sosiţi în companie, să îi pui să aleagă bonusul în detrimentul salariului nu va face decât să creeze confuzie şi aşteptări nerealiste din partea ambelor părţi implicate. Sondajul a fost compus din trei întrebări. Prima a fost dacă vi s-a făcut o astfel de ofertă de angajare până acum, adică una care să presupună salariu mic şi bonus mare. 63% dintre cei care au răspuns au afirmat că DA, li s-a făcut o astfel de ofertă în trecut.
La întrebarea aţi avut unde să verificaţi spusele angajatorului legate de bonus, rezultatul arată că 69% dintre cei care au primit o astfel de ofertă NU au avut unde şi cum să verifice promisiunile legate de bonusuri ale angajatorilor. Un procent absolut egal, de 69%, este cel al candidaţilor care au spus că refuză posturi care vin cu salarii mici şi promisiunea unui bonus mare.
Sondajul a fost realizat în perioada 20 iunie – 10 iulie, pe un eşantion de circa 750 de persoane. „Acesta este primul sondaj pe care portalul nostru îl efectuează. Vor urma şi altele care, sperăm noi, să aducă în atenţia angajatorilor problemele cu care candidaţii se confruntă pe piaţa muncii. În egală măsură, sondajele în rândul angajatorilor pe care le vom efectua vor lămuri multe dintre aspectele care pentru angajaţi sunt încă neclare”, a adăugat Costin Tudor.
Undelucram.ro este un proiect ce găzduieşte informaţii despre mediul de lucru din România, informaţii oferite de persoane care interacţionează sau au interacţionat din punct de vedere profesional cu angajatori de pe piaţa locală. Proiectul găzduieşte, de asemenea, informaţii de interes public din diverse domenii precum: resurse umane, piaţa locurilor de muncă, salarizare etc, informaţii structurate atât sub formă de articole, cât şi sub forma unor discuţii de tip forum.
-
Facultatea din România unde absolvenţii câştigă 6.000 de lei în mână, FĂRĂ EXPERIENŢĂ. Şi nu este de programare.
Absolvenţii programului de masterat în limba germană de la facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul ASE sunt recrutaţi de angajatori pentru salarii care pot să ajungă şi la 6.000 de lei net pe lună, a spus Tănase Stamule, prodecanul FABIZ. Mai mult, veniturile salariale pe care le primesc absolvenţii de licenţă în limba engleză şi franceză sunt cuprinse între 2.500 şi 3.000 de lei net.
„Salariile absolvenţilor noştri depind de filiera pe care o termină. Avem un avantaj în piaţă pentru că angajatorii oferă în medie bonusuri de 30% pentru limba străină. Totuşi, bonusul se corelează şi cu nivelul de cunoştinţe al limbii străine“, a explicat prodecanul FABIZ. Facultatea oferă programe de licenţă şi masterat în limba engleză, franceză şi germană.
„Cei mai mulţi studenţi sunt la limba engleză, dar simţim un interes din ce în ce mai mare pentru limba germană, având în vedere cererea din piaţa muncii“, a mai spus Tănase Stamule.
-
7 moduri realiste în care poţi deveni milionar
La o primă vedere, să atingi pragul de 1 milion de dolari ar putea părea imposibil, dar este mai uşor decât ai crede. Salariul este foarte important, dar mai important este modul în care-l foloseşti, scrie Entrpreneur.com
Să strângi o avere de 1 milion de dolari va necesita sacrificii din parte ta, dar nu este un obiectiv imposibil de atins
1. Măreşte-ţi marja de profit
O marjă de profit nu se referă doar la business, ci se poate aplica oricui. “Mărind marja dintre ceea ce câştigi şi ce cheltuieşti, obţi un profit exact ca o companie”, spune J.D Roth, autorul site-ului de finanţe persoanle Money Boss. El sugerează să economiseşti jumătate din salariu în fiecare lună. Recomandă pentru o familie cu două venituri să trăiască doar cu un salariu, iar pe celălalt să-l economisească.
2. Începe cu 10 milioane de dolari
Este o glumă care arată modul în care creierele tind să păcălească oamenii atunci când fac investiţii. Kirk Chisholm, şeful firmei de constultanţă Innovative Advisory Group, spune că nu este greu să căştigi 1 milion de dolari investind, dacă o faci de tânăr şi dacă eviţi să te iei după mulţime. “Creează un plan de investiţii solid, investeşte şi când piaţa e jos şi de-a lungul timpului o să devi milionar”, spune el. Cei care tind să cumpere şi să vândă mai des tind să nu performeze la fel de bine ca cei care cumpără şi păstrează acţiunile, potrivit unei cercetări Vanguard.
De asemenea, este foarte important să începi să investeşti din timp. Cu cât timp întârzii să investeşti cu atât îţi va fi mai greu să ajungi la suma mult dorită.3. Transformă-ţi pasiunea într-un business
“Găseşte ceva care te pasionează şi devin-o o autoritate în domeniu, apoi să faci un business din asta”, spune Joseph Carbone, consultat la Focus Planning Group.
Succesul Chipotle demonstrează asta. În 1993, Steve Ells, fondatorul Chipotle, era voia să-şi deschidă un restaurant de lux. Nu avea bani aşa că a luat cu împrumut o sumă de la tatăl său cu care a deschis primul Chipotle. Totul pentru a câştiga destul de mulţi bani pentru a-şi deschide restaurantul de lux. A vândut 1000 de burrito în prima lună, iar pasiunea pentru bucătăria de lux s-a schimbat în pasiunea fast food.4. Investeşte în imobiliare
Dacă ai ceva bani puşi deoparte poţi investi într-un apartament sau casă într-o zonă mai ieftină care este pe cale să câştige popularitate şi care se va dezvolta în viitor. După ce ai reuşit să scapi de creditul de la casă vei deţine total proprietatea. Între timp poţi închiria locuinţa sau o poţi vinde după ce ai plătit creditul.
5. Schimbă-ţi modul de viaţă
“Mulţi oameni care trăiesc în case luxoase şi conduc maşini scumpe nu au prea mulţi bani. Am descoperit că oamenii bogaţi nu tind să locuiască în cartiere exclusiviste”, sunt de părere autorii căţii Millionaire Next Door. Autorii Thomas J. Stanley şi William D. Danko au descoperit că salariile mari nu înseamnă şi averi mari, cei bogaţi trăind frugal, cheltuind puţin.
6. Alege o slujbă bănoasă
Poate părea evident, dar dacă vrei să-ţi construieşti o avere considerabilă atunci trebuie să câştigi şi un salariu mare. Dacă doar câştigi cât să-ţi ajungă să trăieşti atunci nu o să devi niciodată milionar.
Mark Cuban a găsit metode de a face bani încă de mic. Prima experienţă de business a avut-o la 12 ani, când a vândut saci de gunoi pentru a-şi cumpăra o pereche de adidaşi pentru baschet. De asemenea, a avut de-a lungul facultăţii mai multe slujbe, cum ar fi barman, instructor de dansuri disco sau organizator de petreceri. Şi-a sacrificat timpul liber pentru a-şi îndeplini visul.
7. Inventează ceva
Sara Blakely a inventat ciorapii modelatori Spanx. Astăzi compania sa are o cifră de afaceri de 250 de milioane de dolari. Ideea companiei Spanx a pornit de la dresurile pe care Sara era nevoită să le poarte atunci când lucra ca agent de vânzări de faxuri pentru compania Danka. Pe o parte, ciorapii modelatori o stânjeneau, iar pe de-o altă parte o făceau să arate mai atractivă, subţiindu-i corpul. Blakely a născocit ideea colanţilor fără picior, asumându-şi un mare risc odată ce a investit toate economiile sale, în valoare de 5000 de dolari. Cu toate astea, şi-a păstrat jobul, vânzând copiatoare încă doi ani de zile, petrecându-şi nopţile şi weekend-urile ca să realizeze prototipul.
Ty Warner a inventat Beanie Babies, animale de pluş, cu ajutorul cărora şi-a realizat averea, estimată astăzi la 2,7 miliarde de dolari.
-
Satul din România unde o casă costă cât un salariu mediu. Peisajul este mirific aici
Aici este locul în care mai trăiesc doar 7 oameni, trei saşi şi patru români, şi care pare o ruină, dar chiar şi aşa este extrem de pitoresc.
Locul se numeşte Gherdealul şi este primul sat după Cincu ce excede judeţului Braşov din punct de vedere teritorial.Casele se vând ieftin. “Aici, o casă costă cam 20 – 24 de milioane de lei vechi. N-a mai rămas mare lucru din ele. Oamenii au plecat, mânca-i-ar amarul.”, spune o femeie despre satul în care locuieşte.
Cititi mai multe pe www.one.ro
-
De ce banii NU aduc fericirea. Explicaţia unui psiholog
Opinie de Simona Ispas, doctorand, membru în grupul de lucru în sănătate ocupaţională al facultăţii de psihologie şi ştiinţele educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, precum şi psiholog clinician
Legătura dintre venit şi satisfacţie.
Timothy A. Judge (http://www.timothy-judge.com/), un profesor de la Universitatea din Florida, a publicat în 2010 o metaanaliză ce s-a centrat pe relaţia dintre banii primiţi de angajaţi si satisfacţia lor la locul de muncă.
Rezultatele sunt surprinzătoare: angajaţii extrem de bine plătiţi nu sunt cu mult mai satisfăcuţi de locul lor de muncă decât cei prost plătiţi. Mai mult, relaţia dintre salariu si satisfacţia faţă de plata primită nu este extrem de puternică. Cu alte cuvinte, persoanele plătite bine sunt doar cu puţin mai mulţumite de salariul lor decât cele prost plătite.
De ce se întâmplă acest lucru? Un posibil răspuns ar fi modul în care oamenii se adaptează la context. Spre exemplu, chiar dacă un angajat poate fi extrem de satisfăcut imediat după ce primeşte o mărire de salariu sau se angajează pe un post foarte bine plătit, cu timpul se va obişnui cu noul statut financiar şi va începe să se concentreze pe alte aspecte, precum beneficiile, relaţiile cu colegii sau cu supervizorul, birocraţia etc. La fel, un angajat cu venit scăzut se va obişnui cu nivelul său salarial şi se va concentra, la rândul sau, pe alte arii care îi pot aduce satisfacţie.
Ce altceva poate aduce satisfacţie angajaţilor?
Satisfacţia la locul de muncă nu este legată doar de nivelul de salarizare. Din contră, angajaţii raportează un nivel mai crescut de satisfacţie atunci când sunt trataţi corect de către supervizori sau când primesc feedback pozitiv, când beneficiază de echipamentele necesare să-şi îndeplinească atribuţiile cu succes sau când au un spaţiu adecvat de lucru. Mai mult, atunci când angajaţii simt că munca lor contează, că meritele lor sunt recunoscute sau că îşi pot folosi abilităţile, ei raportează un nivel mai crescut de satisfacţie.
Ce pot să fac pentru angajaţii mei?
Chiar dacă la prima vedere pare că salariul nu contează, lucrurile nu sunt atât de simple. Organizaţiile trebuie să găsească un echilibru optim: dacă salariul nu este puternic asociat cu satisfacţia angajaţilor, acest lucru nu înseamnă că banii nu sunt un motivator puternic.
În acest sens, există o serie de măsuri pe care organizaţiile le-ar putea lua în considerare pentru a menţine ridicat nivelul de satisfacţie a angajaţilor. În primul rând, pot fi avute în vedere alte arii care conduc la un nivel ridicat de satisfacţie: traininguri pentru angajaţi şi manageri cu privire la comunicare şi feedback, crearea unui mediu de lucru primitor, oferirea de beneficii suplimentare (spre exemplu abonamente la săli de fitness, acces la servicii medicale private) sau menţinerea unei atitudini deschise faţă de un program flexibil, în măsura în care acest lucru este posibil.
Şi mai interesant pentru organizaţii este că gradul de satisfacţie a angajaţilor depinde de venit în măsura în care venitul persoanei e diferit de al celorlalţi. Cu alte cuvinte, dacă un angajat primeşte un salariu mai mare ca urmare a creşterii economice naţionale, împreună cu majoritatea celorlalţi oameni, nivelul său de satisfacţie nu va creşte. Dacă, pe de altă parte, este plătit sub nivelul colegilor săi, atunci nivelul său de satisfacţie va fi substanţial scăzut, ca urmare a acestei discrepanţe.
De aceea, organizaţiile trebuie să acorde importanţă corectitudinii plăţilor acordate, astfel încât să nu existe diferenţe majore între angajaţi cu atribuţii similare şi care performează la fel. De asemenea, salariul trebuie în mod constant raportat la nivelul pieţei – dacă nivelul general de salarizare creşte, un angajat care este plătit la fel ca la început va avea un nivel de satisfacţie din ce în ce mai scăzut
De ce contează satisfacţia angajaţilor?
Satisfacţia este un construct asociat cu măsura în care angajaţii decid să îşi dea demisia de la locul de muncă. Practic, e o probabilitate mai mare ca angajaţii nemulţumiţi să plece.
Mai mult, există o probabilitate mai scăzută de a lipsi în mod frecvent de la serviciu în cazul angajaţilor satisfăcuţi, precum şi o probabilitate mai scăzută de a fi implicaţi în accidente de muncă.
Poate cel mai important, angajaţii cu un nivel ridicat de satisfacţie au o stare de sănătate fizică şi psihică mai bună decât colegii lor mai puţin satisfăcuţi.
Per ansamblu, toate aceste urmări se traduc în costuri pentru organizaţie. Din acest motiv, creşterea nivelului de satisfacţie a angajaţilor este de ajutor pentru organizaţie, nu doar pentru indivizi.
Cum pot eu să contribui?
Chiar dacă au fost făcute cercetări privind satisfacţia angajaţilor, multe lucruri sunt încă necunoscute. Mai mult, majoritatea cercetărilor sunt efectuate pe populaţia din SUA sau Europa de Vest, iar concluziile acestora pot să nu fie valabile pentru alte ţări.
Dacă vrei să contribui, îţi poţi dedica 10 minute din timpul tău pentru a completa o serie de chestionare (https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSd4P-DpXFWKAyKHzROEzFYXI3NnbNymnooTAVNq7L3V3oISyg/viewform?usp=sf_link) care pot ajuta cercetătorii sa înţeleagă mai bine acest fenomen la nivel naţional.
Simona Ispas este doctorand al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, precum şi psiholog clinician. Interesele sale de cercetare sunt sănătatea ocupaţională, influenţa factorilor de mediu asupra sănătăţii fizice şi psihice şi evoluţionismul.
-
Simona Ispas, psiholog clinician: Este satisfacţia angajaţilor o măsură a salariului?
Opinie de Simona Ispas, doctorand, membru în grupul de lucru în sănătate ocupaţională al facultăţii de psihologie şi ştiinţele educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, precum şi psiholog clinician
Legătura dintre venit şi satisfacţie.
Timothy A. Judge (http://www.timothy-judge.com/), un profesor de la Universitatea din Florida, a publicat în 2010 o metaanaliză ce s-a centrat pe relaţia dintre banii primiţi de angajaţi si satisfacţia lor la locul de muncă.
Rezultatele sunt surprinzătoare: angajaţii extrem de bine plătiţi nu sunt cu mult mai satisfăcuţi de locul lor de muncă decât cei prost plătiţi. Mai mult, relaţia dintre salariu si satisfacţia faţă de plata primită nu este extrem de puternică. Cu alte cuvinte, persoanele plătite bine sunt doar cu puţin mai mulţumite de salariul lor decât cele prost plătite.
De ce se întâmplă acest lucru? Un posibil răspuns ar fi modul în care oamenii se adaptează la context. Spre exemplu, chiar dacă un angajat poate fi extrem de satisfăcut imediat după ce primeşte o mărire de salariu sau se angajează pe un post foarte bine plătit, cu timpul se va obişnui cu noul statut financiar şi va începe să se concentreze pe alte aspecte, precum beneficiile, relaţiile cu colegii sau cu supervizorul, birocraţia etc. La fel, un angajat cu venit scăzut se va obişnui cu nivelul său salarial şi se va concentra, la rândul sau, pe alte arii care îi pot aduce satisfacţie.
Ce altceva poate aduce satisfacţie angajaţilor?
Satisfacţia la locul de muncă nu este legată doar de nivelul de salarizare. Din contră, angajaţii raportează un nivel mai crescut de satisfacţie atunci când sunt trataţi corect de către supervizori sau când primesc feedback pozitiv, când beneficiază de echipamentele necesare să-şi îndeplinească atribuţiile cu succes sau când au un spaţiu adecvat de lucru. Mai mult, atunci când angajaţii simt că munca lor contează, că meritele lor sunt recunoscute sau că îşi pot folosi abilităţile, ei raportează un nivel mai crescut de satisfacţie.
Ce pot să fac pentru angajaţii mei?
Chiar dacă la prima vedere pare că salariul nu contează, lucrurile nu sunt atât de simple. Organizaţiile trebuie să găsească un echilibru optim: dacă salariul nu este puternic asociat cu satisfacţia angajaţilor, acest lucru nu înseamnă că banii nu sunt un motivator puternic.
În acest sens, există o serie de măsuri pe care organizaţiile le-ar putea lua în considerare pentru a menţine ridicat nivelul de satisfacţie a angajaţilor. În primul rând, pot fi avute în vedere alte arii care conduc la un nivel ridicat de satisfacţie: traininguri pentru angajaţi şi manageri cu privire la comunicare şi feedback, crearea unui mediu de lucru primitor, oferirea de beneficii suplimentare (spre exemplu abonamente la săli de fitness, acces la servicii medicale private) sau menţinerea unei atitudini deschise faţă de un program flexibil, în măsura în care acest lucru este posibil.
Şi mai interesant pentru organizaţii este că gradul de satisfacţie a angajaţilor depinde de venit în măsura în care venitul persoanei e diferit de al celorlalţi. Cu alte cuvinte, dacă un angajat primeşte un salariu mai mare ca urmare a creşterii economice naţionale, împreună cu majoritatea celorlalţi oameni, nivelul său de satisfacţie nu va creşte. Dacă, pe de altă parte, este plătit sub nivelul colegilor săi, atunci nivelul său de satisfacţie va fi substanţial scăzut, ca urmare a acestei discrepanţe.
De aceea, organizaţiile trebuie să acorde importanţă corectitudinii plăţilor acordate, astfel încât să nu existe diferenţe majore între angajaţi cu atribuţii similare şi care performează la fel. De asemenea, salariul trebuie în mod constant raportat la nivelul pieţei – dacă nivelul general de salarizare creşte, un angajat care este plătit la fel ca la început va avea un nivel de satisfacţie din ce în ce mai scăzut
De ce contează satisfacţia angajaţilor?
Satisfacţia este un construct asociat cu măsura în care angajaţii decid să îşi dea demisia de la locul de muncă. Practic, e o probabilitate mai mare ca angajaţii nemulţumiţi să plece.
Mai mult, există o probabilitate mai scăzută de a lipsi în mod frecvent de la serviciu în cazul angajaţilor satisfăcuţi, precum şi o probabilitate mai scăzută de a fi implicaţi în accidente de muncă.
Poate cel mai important, angajaţii cu un nivel ridicat de satisfacţie au o stare de sănătate fizică şi psihică mai bună decât colegii lor mai puţin satisfăcuţi.
Per ansamblu, toate aceste urmări se traduc în costuri pentru organizaţie. Din acest motiv, creşterea nivelului de satisfacţie a angajaţilor este de ajutor pentru organizaţie, nu doar pentru indivizi.
Cum pot eu să contribui?
Chiar dacă au fost făcute cercetări privind satisfacţia angajaţilor, multe lucruri sunt încă necunoscute. Mai mult, majoritatea cercetărilor sunt efectuate pe populaţia din SUA sau Europa de Vest, iar concluziile acestora pot să nu fie valabile pentru alte ţări.
Dacă vrei să contribui, îţi poţi dedica 10 minute din timpul tău pentru a completa o serie de chestionare (https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSd4P-DpXFWKAyKHzROEzFYXI3NnbNymnooTAVNq7L3V3oISyg/viewform?usp=sf_link) care pot ajuta cercetătorii sa înţeleagă mai bine acest fenomen la nivel naţional.
Simona Ispas este doctorand al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, precum şi psiholog clinician. Interesele sale de cercetare sunt sănătatea ocupaţională, influenţa factorilor de mediu asupra sănătăţii fizice şi psihice şi evoluţionismul.
-
Un deputat englez câştigă 670.000 de lire sterline într-un an, dar îşi cumpără frigider de 94,74 de lire din banii contribuabililor
Deputatul Tory Geoffrey Cox a câştigat aproape 670.000 de lire sterline pe lângă veniturile sale parlamentare de 74.962 de lire sterline în ultimul an. El a câştigat fabuloasa sumă – care este de 25 de ori mai mare decât salariul mediu în Marea Britanie – din activitatea sa ca avocat. Unul dintre joburile sale, prin care Cox furnizează servicii de consultanţă juridică, i-a adus aproape 147.000 de lire sterline pentru aproximativ 80 de ore de muncă.
În ciuda veniturilor sale vaste şi a salariului de deputat, Cox a revendicat încă 16.500 de lire sterline pentru cheltuielile sale ca deputat, în acest an financiar. Doar în luna septembrie a luat din taxele contribuabililor o sumă de 94.74 de lire sterline pentru a-şi achiziţiona un frigider în biroul său de circumscripţie.
În total, Cox a înregistrat venituri suplimentare de 666.922 de lire sterline în ultimele 12 luni, cu toate că unele dintre acestea sunt pentru activitatea efectuată anterior. Venitul său provine de la mai multe firme juridice din Marea Britanie, dar include, de asemenea, veniturile a trei companii aflate în paradisul fiscal din Insulele Cayman.
La inceputul acestui an, el a fost mustrat pentru că a „omis” să declare suma 400.000 de lire sterline câştigată 2015. Cox a fost forţat să îşi ceară scuze, dar a scăpat fără nicio acuzaţie oficială împotriva sa. Comitetul a conchis că deptatul a comis o încălcare „gravă” a normelor, dar a acceptat declaraţia sa, aceea că nu a intenţionat să-şi ascundă câştigurile.
Atunci când a fost criticat pentru nivelul câştigurilor sale din trecut, Cox a susţinut că taxele pe care le plăteşte sunt mai mari decât salariul său de deputat. Mai mult, el a mai spus că a lucrat între 50 şi 60 de ore pe săptămână pentru circumscripţia sa, desfăşurâdu-şi activităţile juridice în timpul vacanţei parlamentare sau la sfârşit de săptămână.
-
De ce a ajuns una dintre fiicele lui Barack Obama să lucreze într-un fast-food
Ca principale surse de venit, putem aminti cărţile scrise de Barack Obama, drepturile de autor pentru mai multe filme care vor relata povestea sa dar şi cecurile pe care fostul preşedinte le încasează atunci când ţine un discurs.
După cum se vede, soţii Barack şi Michelle Obama au muncit pentru averea lor; aceleaşi idei încearcă acum să le insufle şi celor două fete, Sasha şi Malika.
Acesta este probabil motivul pentru care fiica lor de 16 ani a fost văzută lucrând la un restaurant Seafood Shack pe timpul verii. Şi chiar dacă agenţii secreţi se aflau la câţiva metri depărtare – Barack Obama era încă la Casa Albă vara trecută – Sasha nu pare să se bucure prea tare de jobul ei normal.
-
Satul din România unde o casă costă cât un salariu mediu. Peisajul este mirific aici
Aici este locul în care mai trăiesc doar 7 oameni, trei saşi şi patru români, şi care pare o ruină, dar chiar şi aşa este extrem de pitoresc.
Locul se numeşte Gherdealul şi este primul sat după Cincu ce excede judeţului Braşov din punct de vedere teritorial.Casele se vând ieftin. “Aici, o casă costă cam 20 – 24 de milioane de lei vechi. N-a mai rămas mare lucru din ele. Oamenii au plecat, mânca-i-ar amarul.”, spune o femeie despre satul în care locuieşte.
Cititi mai multe pe www.one.ro