Air France KLM îşi va reduce preţul biletelor de avion cu până la 40%, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei. Astfel, vor beneficia de preturi mai mici peste 100 de destinatii din America de Nord, America de Sud, Asia, Africa dar si din zona Caraibelor si a Oceanului Indian. Potrivit informaţiilor transmise, în lista destinatiilor cu preturile reduse se afla principalele puncte de calatorie ale pasagerilor romani din Asia si America de Nord. Pe continentul nord – american preturile incep de la 540 euro pentru un bilet dus-intors la Miami, 569 euro pentru un bilet dus-intors la Toronto si 584 euro pentru un bilet dus-intors la New York, Boston si Montreal. Pentru calatorii care isi doreau sa ajunga in Brazilia, Air France KLM a anuntat ca a pus in vanzare bilete incepand de la 599 euro de persoana, dus-intors, incluzand o reducere de 35 – 40% fata de pretul normal al biletului. Turistii isi pot achizitiona bilete cu pana la 50% discount, cu preturi incepand de la 499 euro pentru Mumbai, Delhi, Beijing si de la 519 euro pentru Hong Kong si Shanghai. Pentru Singapore, preţurile încep de la 559 euro de persoana, dus-intors. Potrivit reprezentanţilor companiei, turistii vor putea sa isi rezerve destinatia dorita pana pe 26 Ianuarie 2016 iar calatoria va trebui efectuata pana pe 26 iunie 2016 (data intoarcerii in tara). Totodată, compania a anunţat şi reducerea tarifului de bază pentru călătoriile la Amsterdam, de la 159, la 139 de euro.
Reducerile de preţuri anunţate de reprezentanţii Air France KLM vin în contextul în care celelalte companii aeriene practică preţuri competitive pentru destinaţiile menţionate. Astfel, costul unui bilet dus-întors cu polonezii de la LOT Polish Airlines pentru New York pornesc de la 565 de euro, de la 580 de euro cu compania germană Lufthansa şi de la 550 de euro cu Air Berlin, potrivit informaţiilor de pe site-urile companiilor. Există chiar şi o variantă low cost pentru această rută prin intermediul companiei norvegiene low cost de lung curier Norwegian, prin hub-ul din Oslo. Pretul biletelor dus-intors prin intermediul Norwegian si al unei companii low cost ce zboara din Romania porneste astfel de la 450 de euro. Pentru ruta Beijing, o călătorie dus întors cu LOT Polish Airlines porneşte de la 544 de euro, iar cu Lufthansa, de la 541 de euro (preturile au fost calculate pentru intervalul de calatorie 1-7 martie).
Edwina şi David Nylan, un cuplu din Marea Britanie a câştigat marele premiu al loteriei, în valoare de 52 de milioane de dolari, dar acesta le-a fost refuzat din cauza unui erori de aplicaţie.
Atunci când Edwina Nylan a sunat la sediul loteriei pentru a afla cum să intre în posesia banilor, a fost anunţată că biletul era înregistrat prea târziu.
“Am încercat să ne amuzăm pe tema asta, dar suntem extrem de afectaţi”, a declarat femeia unei publicaţii din Marea Britanie. “Jucăm la loterie de ani de zile, iar banii ăştia ne-ar fi schimbat viaţa.”
Cei doi spun că au folosit o aplicaţie de mobil pentru a cumpăra un bilet pe 23 decembrie. Atunci când au fost atenţionaţi că fondurile de pe card sunt insuficiente, au mai transferat bani şi au presupus că tranzacţia a fost înregistrată.
Autorităţile spun că depunerea de bani s-a făcut la ora la care susţin cei doi soţi, dar tranzacţia s-a înregistrat de-abia după miezul nopţii, la câteva ore după ce numerele fuseseră extrase. “Sentimentul este groaznic, de parcă toate visele ţi s-au împlinit iar apoi cineva vine şi ţi le ia”, a mai spus Edwina.
Reprezentanţii comunităţii de afaceri, consultaţi de Business Magazin, au decis că “mâna de lucru ieftină” este cel mai dăunător clişeu din mediul local de business. Vă prezentăm un top al clişeelor, alături de motivaţiile oferite de oamenii de afaceri:
1. “Mâna de lucru ieftină”
a. “Deosebit de distructiv”
b. “Multă lume face nişte investiţii greşite de business din cauza acestei sintagme”,
c. “Nouă ne trebuie calitate, nu preţ mic. Un vânzător care zâmbeşte şi este plătit cu 10% mai mult decât unul care se uita strâmb poate aduce lejer 20% mai multe vânzări”
2. “Omul, cea mai importantă resursă”
a. “A fost atât de des folosit, acum nu mai crede nimeni în el. Poate de aceea nici nu avem o cultură a profesionalismului în business în România”;
b. “Multe companii susţin că oamenii sunt cei mai importanţi, dar nu îi tratează ca atare”;
c. “Supărător”,
d. “Era şi pe vremea lui Ceausescu – totul pentru om”;
3. “Clientul nostru, stăpânul nostru”, cu variante: “centraţi pe client”, de exemplu
a. “Toţi spunem că o facem. Doar spunem. Şi repetăm atât de des acest lucru încât aproape că îi uităm importanţa”;
b. “Clienţii nu trebuie să fie stăpâni, pentru că asta ar însemna că furnizorul îşi asumă rolul de executant de ordine”;
c. “Supărător şi enervant”
d. “Clientul vrea de cele mai multe ori să obţină cel mai bun servicu sau produs, la un preţ onorabil. Nevoia de profitabilitate, la costuri cât mai mici, nu este neapărat în interesul clientului, este o zonă gri unde puţini se bagă”.
a. “Ar fi o sintagmă excelentă dacă într-adevăr s-ar dori acest lucru, dar adevărul este cu totul altul”,
b. “Sursa anglo-saxonă a expresiei a adus multă autoritate acestei expresii. Însă, din păcate, noi suntem exact pe dos: şi sistemul educaţional, şi valorile şi tipul de cultură a muncii pe care le avem, sunt total ”inside the box”.
5. “Ieşi din zona de confort”
a. “Un efect aproape comic”
6. “Treci la nivelul următor”
a. “Un efect aproape comic”
b. “Este un clişeu teribil. Şi este un clişeu care manipulează. Care te face să te gândeşti că eşti la un nivel ”inferior” şi că cel care îţi oferă acest îndemn e deja ”superior” pentru că a ajuns deja la un nivel mai sus decât tine. De fapt nu există nivele. Există doar experienţe care ne pot creşte ca oameni şi profesionişti sau nu”.
7. “Schimbarea începe cu tine”
a. “Supărător şi enervant”
b. “Întreaga înţelepciune, vestică sau orientală, pleacă de la acest principiu. Dacă ”cunoaşte-te pe tine însuţi” a devenit un clişeu atunci ar fi extrem de grav. Sper totuşi că încă nu este un clişeu”.
Pentru zborul demonstrativ cu al nouălea model de 787 am plecat spre Amsterdam tot cu KLM, iar la îmbarcare m-a întâmpinat un steward în vârstă, aranjat în ţinuta binecunoscută a membrilor echipajelor de zbor, care vorbea o engleză perfectă. Întâmpina călătorii cu un „hello” sau „bună ziua”. Doi britanici vorbeau în spatele meu despre cât de bine vorbeşte stewardul româna şi despre cât de bine cunoaşte România. Unul dintre ei era convins că avea o soţie româncă sau pe cineva în ţara noastră deoarece româna vorbită de el nu era una învăţată la şcoală, ci, mai degrabă, dobândită din conversaţii. Îşi dăduse seama de asta mai demult, când mai călătorise cu el şi acesta îi povestise despre Transilvania sau despre alte locuri din România când zburau deasupra acestora.
Stewardul cu pricina ştia că mergeam la Amsterdam pentru o călătorie cu noua vedetă a flotei KLM, un Boeing 787-9, un gigant destinat curselor lungi, intercontinentale. Înainte să ajung să văd exact cum arată noua aeronavă KLM, stewardul, al cărui nume l-am ratat, mi-a arătat fotografii pe telefonul mobil cu aeronava din hangar. Mi-a confirmat că avionul va zbura iniţial la Abu Dhabi, apoi la Dubai şi mai târziu spre Rio de Janeiro. „Aeronava este o soluţie pentru zborurile lungi. Vom zbura în Dubai, Canada, peste tot”, a spus mai târziu Pieter Elbers, CEO-ul KLM. „O să vă placă, sunt sigur. Şi eu abia aştept să zbor cu acest avion”, mi-a mărturisit însoţitorul de zbor.
Imediat ce am aterizat şi am ieşit din Schiphol, hubul care leagă Amsterdamul cu toată lumea, vântul mi-a fluturat paltonul şi mi-am dat seama că nu venisem pregătit pentru vremea rece cu pale de vânt tăioase şi duşuri de ploaie. Nu a fost prima dată când am vizitat capitala Olandei, oraşul cu 165 de canale, recunoscut în lume pentru districtul unde vitrinele cu becul roşu aşteaptă clienţii, pentru cafenele unde, pe lângă cafe latte sau cappuccino, se găsesc şi ţigările cu marijuana, dar la fel de cunoscut şi pentru arhitectura sa unică. Amsterdam mi-a redevenit familiar abia după ce am ajuns cu trenul în gara centrală a oraşului, locul unde pleacă mii de trenuri în fiecare zi către aeroport sau către alte oraşe naţionale sau internaţionale. O gară cu 15 linii de tren pe unde trec 250.000 de oameni în fiecare zi, potrivit amsterdam.info. Imediat cum ieşi din Amsterdam Centraal, oraşul se deschide, iar bulevardul Damrak, chiar şi pe o vreme vitregă, abundă de oameni, turişti şi localnici.
În jur de 15-20 milioane de oameni vizitează Amsterdam în fiecare an. Un adevărat hub al planetei, după cum îl descria o reclamă pe lângă care am trecut. În două zile am auzit cel puţin 7-8 limbi diferite. De înţeles: statisticile spun că în oraş sunt prezente nu mai puţin de 170 de naţionalităţi. Sâmbătă noaptea străzile plouate erau pline de oameni, chiar şi străduţele late de doi metri clocoteau, dar cele mai multe dintre vitrinele roşii pe care miile de turişti veniseră să le vadă erau închise, cu draperiile trase şi becurile stinse. Localurile erau însă ticsite cu oamenii care urmăreau meciul de fotbal „El Clasico”, duelul Real Madrid – Barcelona, iar intrările localurilor erau blocate de fumători, nepregătiţi să întâmpine frigul pe deplin.
A doua zi dimineaţă am mai dat o fugă pe canalele Amsterdamului. De data aceasta, peisajul era aproape pustiu, turiştii probabil încă dormeau. Oraşul era atât de liniştit, încât nu ai fi ghicit că este o atracţie turistică pentru milioane de oameni, ci mai degrabă un oraş de provincie. Asta mi-a convenit de minune, pentru că am reuşit să mă plimb nestingherit pe poduri, să fotografiez canalele şi clădirile. Numai că, din nou, vremea nu a ţinut cu mine şi m-a obligat să mă plimb cu mâinile în buzunare şi cu gulerul paltonului ridicat. Am intrat să mă încălzesc într-o cafenea şi apoi am făcut din nou drumul spre aeroport.
KLM a organizat mai multe zboruri pentru a-şi promova noua aeronavă. Reprezentanţi de companii, oameni de afaceri, jurnalişti, dar şi entuziaşti au avut ocazia să experimenteze zborul cu Boeing‑ul 787-9. Am mers cu autobuzul trei‑patru kilometri până în locul unde era parcat avionul. O prezenţă impunătoare. Are 62 de metri lungime şi în jur de 25.000 de kilograme, iar aripile se întind pe 60 de metri. Are o capacitate maximă de 294 de pasageri şi locurile sunt împărţite între world business class, economy comfort şi economy.
Dacă locurile de la economy sunt aranjate în mod tradiţional (3-3-3), clasa business se prezintă într-o aranjare diferită (1-2-1). Un loc la fereastra din dreapta, unul la cea din stânga şi două locuri în mijloc. Fiecare loc este spaţios, complet întins ajunge la 2 metri, ca un fotoliu, fiecare având acces pe culoar. „Anul trecut ne‑am hotărât să schimbăm ceva şi am decis să ne întoarcem spre client. Ştim cât de obositoare pot fi cursele de 9-10 ore şi am dorit să facem zborul mai plăcut şi mai relaxant pentru pasagerii noştri. După un zbor cu 787-9 te vei simţi mai bine, vei coborî mai fresh din avion. Am decis să facem astfel locurile ca atunci când un pasager se aşază pe scaun, să intre în lumea lui, să nu fie deranjat de ceilalţi”, a spus Elbers. Scaunele se acţionează electric prin câteva butoane aflate la îndemână, se pot pune în poziţie dreaptă sau se pot întinde ca un pat. Pe lângă o consolă mică de jocuri şi un monitor touchscreen rabatabil, aeronava oferă şi Wi-Fi, însă doar până la 3.000 de metri înălţime.
Nu numai segmentul de business prezintă îmbunătăţiri. Potrivit companiei, şi pasagerii de la economy se vor bucura de scaunele îmbunătăţite, care se rabatează cu 40% mai mult decât scaunele obişnuite. De asemenea, pasagerii au ecrane tactile unde pot vedea filme, acces la prize pentru a-şi încărca dispozitivele electrice, dar se pot bucura şi de privelişti mai bune, datorită ferestrelor mari. Spre deosebire de alte aeronave, 787-9 este construit din material compozit, dar şi din aluminiu, iar din acest lucru rezultă un interior mai spaţios şi posibilitatea creării unor ferestre mai mari. Interiorul aeronavei a fost realizat de designerul olandez Hella Jongerius, ea fiind responsabilă pentru organizarea zonei de business class 1Ă2Ă1. Deşi sunt aranjate altfel, densitatea de locuri este aceeaşi ca la un 787-9 normal, anume 30 de locuri. KLM a comandat 15 aeronave de acest fel, urmând ca alte şase să se alăture flotei în curând. Planurile companiei vizează însă ca în 3 ani să ajungă la 50 de aeronave 787-9, potrivit spuselor lui Pieter Elbers, CEO-ul KLM.
Zborul de o oră deasupra Olandei a trecut într-o clipă şi nu a arătat deloc ca un zbor normal. Foarte puţini oameni au rămas în scaunele lor, cei mai mulţi se aflau pe culoar povestind, alţii fotografiau interiorul şi studiau atent fiecare detaliu al designului, iar alţi admirau priveliştea superbă.
A doua zi după acest zbor demonstrativ, aeronava KLM a făcut prima cursă, aterizând pentru prima dată în Abu Dhabi. Compania va avea şapte curse săptămânale între Amsterdam şi Abu Dhabi.
Surpriză în bugetul pe 2016. Catedrala Mântuirii Neamului nu va primi niciun ban de la buget. Asta în condiţiile în care Biserica a primit în ultimii ani milioane de euro pentru construirea acestui lăcaş de cult, scrie digi24
Guvernul nu a alocat, în proiectul de buget pe 2016, fonduri pentru lăcaşurile de cult. Asta înseamnă că nu vor mai fi daţi bani de la buget nici pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Decizia nu este însă pe placul reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, care speră ca lucrurile să se schimbe în Parlament.
Patriarhul Daniel: Suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile, ci să şi renunţăm la salarii de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv ne-a luat statul ca proprietăţi. Noi nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să dea înapoi ceea ce a luat şi cu tot echilibrul acesta nu mai avem nevoie de salarii de la stat şi altele.
Până în prezent, Guvernul a fost generos cu bisericile. Doar în ultimii doi ani, peste 325 de milioane de lei de la buget au intrat în vistieria Bisericii.
Acer aduce în România o linie de dispozitive destintate gamerilor: prima tabletă de gaming, primul laptop de gaming cu ecran 4K, dar şi sisteme desktop de gaming şi trei serii de monitoare.
“Noua gamă Predator a fost gândită pentru cei mai exigenţi gameri. Am adus monitoare noi, performante, sisteme desktop, prima tabletă de gaming, dar şi cele mai puternice laptopuri ale momentului. Şi pentru că gaming-ul este sinonim cu performanţa, ne aşteptăm ca, pe lângă cei care vor să joace cu detalii la maximum cele mai recente titluri de jocuri, şi profesionişti din business sau grafică să fie interesaţi de noile modele,” a declarat Constantin Balmuş, director reprezentanţei Acer în România.
Predator G9-791 este primul laptop de gaming cu ecran 4K lansat în România, dar şi cel mai puternic, susţin reprezentanţii companiei. Sistemul are o configuraţie impresionantă cu un procesor Intel® Core™ i7-6700HQ, are 64GB de memorie RAM DDR4 şi grafică NVIDIA® GeForce® 980M cu memorie grafică de până la 4GB DDR5. Disponibile atât în varianta de 15 inchi, cât şi 17 inchi, cu rezoluţie 4K sau Full HD. Totodată, sistemul dispune de Predator FrostCore, un al treilea cooler ce poate fi plasat în locul unităţii optice, pentru a reduce temperatura procesorului şi a plăcii grafice cu până la 5%.
În funcţie de configuraţie, seria de laptopuri Predator 17 este disponibilă în magazine la preţul estimat de 6.499 de lei (varianta entry), respectiv 14.999 de lei pentru varianta cu ecran 4K, NVIDIA® GeForce® GTX 980M 4G-GDDR5, 64 GB de RAM, capacitate de stocare 512GB+512GB RAID+2000 GB HDD.
Preţurile pentru seria de laptopuri Predator 15 (G9 – 591), pornesc de la 6.399 de lei şi ajung la 13.999 de lei pentru versiunea cu ecran FHD, grafică NVIDIA® GeForce® GTX 980M 4G-GDDR5, 64 GB memorie RAM, capacitate de stocare 512GB+512GB RAID+2000 GB HDD.
Acer lansează în România şi prima tabletă de gaming,Predator 8 GT810. Dispozitivul încorporează procesorul Intel® Atom™ x7 şi dispune de grafică Intel HD (Gen 8 –LP). Tableta rulează sistemul de operare Android 5.1 şi dispune de tehnologie wireless MIMO 2×2, pentru o conexiune rapidă, procesând datele de două ori mai rapid decât soluţia 1×1. Dispozitivul are o capacitate de stocare de 64GB ce poate fi extinsă până la 128GB cu ajutorul unui cardmicroSD.
Predator 8 GT810 are un display Full HD (1920 x 1200), o grosime de 8,7mm şi cântăreşte doar 350 de grame. În plus, are un sistem de patru difuzoare, care îmbunătăţeşte calitatea sunetului cu ajutorul sistemului surround virtual.
Tableta Predator G8 va fi disponibilă în magazinele de specialitate pentru perioada Sărbătorilor de Crăciun la preţul recomandat de 1.599 de lei.
G6 şi G3, sisteme desktop de gaming
Acer nu a uitat şi de desktopuri şi a propus gamerilor două sisteme de gaming, G6 şi G3. Sistemele rulează a şasea generaţie de procesoare Intel® Core® i7-6700K şi are memorie de până la 64GB DDR4 şi grafică NVIDIA® GeForce® GTX980, respectiv GTX970. Predator G6 dispune de funcţia “One-Punch Overclocking”, un buton turbo care creşte perfomanţa sistemului cu 10%.
G3 este fratele mai mic al G6, nu la fel de performant, dar ceva mai accesibil. G6-710 este disponibil în România la preţul de 11.999 RON, iar G3, din ianuarie 2016, la preţul de 4.499 RON.
Monitoare cu ecran curbat, pentru o experienţă desăvârşită
Nu în ultimul rând, Acer a adăugat liniei de monitoare de gaming Predator trei noi serii cu NVIDIA® G-SYNC™, respectiv seriile curbate Predator Z şi Predator X şi seria cu ecran plat Predator XB1.
Monitorul Predator Z35 are un ecran de 35 de inchi, format 21:9 UltraWide Full HD (2560×1080), curbură de 2000R şi o rată de refresh de până la 144Hz (care permite modificarea frecvenţei până la 200Hz).
X34, primul ecran monitor curbat din lume, format ultra-wide QHD şi unghi de vizualizare de 178 de grade, oferă o vizionare impecabilă din orice unghi, potrivit reprezentanţilor.
Seria Predator XB1 vine în variantele de 27, respectiv 28 de inchi. Modelele de 27 de inchi (XB271HK / XB271HU) au design ZeroFrame, ecran IPS 4K UHD (3840 x 2160) sau WQHD (2560 x 1440) şi o rată de refresh de 144Hz. Modelul de 28 de inchi (XB281HK) are ecran 4K UHD.
Monitorul X34 este deja disponibil în magazine la preţul de 5.999 de lei. Modelele Z35 şi XB1 vor fi disponibile din luna ianuarie 2016 la preţul de 4.999 de lei.
Kicking Horse Coffee este una dintre poveştile de succes de afaceri din Canada. Elana Rosenfeld, alături de Leo Johnson, şi-a lansat afacerea din garajul casei sale, iar acum produsele Kicking Horse Coffee sunt în toate magazinele din Canada, dar şi în Statele Unite, potrivit BBC.
Reprezentanţii companiei nu au dezvăluit detalii financiare legate de afacere, însă Kicking Horse Coffee are 70 de angajaţi, iar anul acesta plănuieşte să prăjească peste 1.3 milioane de tone de cafea.
De asemenea, în 2012 AC Nielsen, firma de marketing şi cercetare, a clasat Kicking Horse Coffee în top 10 al brandurilor comerciale din Canada. Deşi a înregistrat un succes fenomenal, compania încă are sediu în orăşelul unde a început totul, Ivermere, o aşezare cu aproximativ 3000 de locuitori.
Elana Rosenfeld spune că nu i-a trecut niciodată prin cap că va ajunge să conducă un imperiu comercial. Alături de Leo Johnson s-a mutat în orăşelul Ivermere, fără un traseu prestabilit. “Eram pregătită să fac orice job. Am fost cam naivă”, a spus ea. Cei doi, care se mutaseră într-o cabană fără electricitate şi apă curentă, au întâmpinat dificultăţi în a găsi un job. Aşa că au pornit un stand cu fructe pentru turişti care vizitau Ivermere, cunoscut pentru băile termale, pe timpul veri. Însă asta nu era îndeajuns, şi-au dat seama că au nevoie de un business care să funcţioneze pe durata unui an întreg, nu doar vara.
Au luat un împrumut de la bancă şi au cumpărat o cafenea. Localul le-a adus un profit modest care le-a permis să călătorească timp de un an. S-au întors în Ivermere în 1996 şi au luat un alt împrumut şi au început să prăjească boabe cafea organice în garajul casei lor. Au numit afacerea Kicking Horse Coffee, iar vânzările nu au întârziat să apară. “Ne-am dat seama că afacerea a început să crească încă de la început când am primit feedback de la consumatori”, a spus Rosenfeld. La scurt timp, compania a încheiat contracte cu mai multe lanţuri de magazine din Canada. Nu a fost la fel de uşor pe piaţa din Statele Unite. “Sunt foarte mulţi retaileri în Statele Unite. Peisajul canadian al acestui tip de afacere este destul de simplu, sunt doar câţiva jucători, pe când piaţa Statelor Unite este sălbatică”, a mai spus Rosenfeld.
În 2012 Elana Rosenfeld a vândut o parte din acţiunile companiei pentru a creşte expansiunea companiei în State. Deşi nu se ştie exact suma implicată, se crede că Branch Brook Holdings ar fi investit milioane de dolari în Kicking Horse Coffee. “Ne-am dublat afacerile de atunci”, a punctat Elana Rosenfeld.
“Au avut viziune şi multă energie pentru a duce la capăt această idee. Au crescut încontinuu şi au promovat brandul. Au crezut în conceptul lor. În prezent mai multe companii fac ceea ce face Kicking Horse, dar ei au fost printre primii care s-au concentrat pe ideea de cafea organică”, a explicat Colin Newell, expert în industria cafelei, succesul companiei canadiene.
Domeniile în care s-au remarcat reprezentanţii României sunt variate: de la educaţie şi creatori de conţinut, la dezvoltare de aplicaţii, astrofizică sau robotică.
Nominalizările din România de pe lista NE100 2015:
• Radu Georgescu, fondator GECAD Group
Antreprenor în sectorul tehnologiei. După ce a fondat compania GECAD la începutul anilor ‘90, a fost implicat în dezvoltarea mai multor proiecte antreprenoriale, inclusiv RAV AntiVirus şi Avangate;
• András Kapy, CEO Axosuits
Axosuits este o companie de robotică care dezvoltă exo-schelete puternice, ce pot fi utilizate în diverse scopuri;
• Cosmin Mihaiu, co-fondator MIRA Rehab
MIRA Rehab dezvoltă o serie de jocuri şi lecţii interactive pentru diverse dispozitive, precum Kinect, cu scopul de a ajuta recuperarea medicală;
• Paul Balogh, Cristian Dinu, fondatori Read Forward
Read Forward este un start-up care a dezvoltat primul manual digital din România, iar acum produce manuale utilizate pe scară largă în şcoli;
Echipa Creative Monkeyz publică gratuit tutoriale video şi lecţii despre software de grafică, design, montaj şi modelare 3D;
• Stefania Druga, fondator HacKIDemia
Hackidemia este o reţea globală care dezvoltă seminarii şi kit-uri care ajută copiii să rezolve diverse provocări prin curiozitate, joacăşi empatie;
• Eduard Alexandrian, co-fondator SafeDrive
SafeDrive este o aplicaţie românească, care recompensează şoferii care nu folosesc telefonul în timp ce conduc;
• Aurora Simionescu, astrofizician
Aurora Simionescu a făcut parte dintr-un grup de cercetători care au observat pentru prima oară unul dintre filamentele de gaz care leagă grupurile de galaxii. Existenţa acestor filamente a fost dedusă teoretic în urmă cu zece ani;
• Dan Ciotu, Dragoş Ilinca, Vladimir Oane, fondatori UberVu
UberVu este o platformă de tip „social analytics”, care analizează datele de pe bloguri, forumuri şi reţele sociale şi oferă informaţii pe baza cărora se pot lua decizii de business;
Proiectul NE100 este organizat de Res Publica împreună cu Visegrad Fund, Google şi Financial Times, şi în cooperare cu importante instituţii din această regiune a Europei. Lista completă a celor 100 de inovatori din Europa Centrală şi de Est este disponibilă la http://ne100.org/.
„Lista New Europe 100 de anul acesta arată că în multe domenii, inclusiv educaţie, sănătate, transport, agricultură, inovatorii din această regiune utilizează cele mai recente tehnologii pentru a adresa probleme sociale şi de afaceri. Diversitatea acestei liste evidenţiază că inovaţia economicăşi socială în Europa Centrală şi de Est are un potenţial considerabil de creştere, generând proiecte solide de afaceri, locuri de muncăşi creştere economică”, a declarat Agata Wacławik-Wejman, directorul Public Policy, Google CEE.
Între cei 100 de vectori ai schimbării din Europa Centrală şi de Est se regăsesc persoane care utilizează noile tehnologii pentru a crea noi modele în cultură, politică, afaceri, ştiinţă şi activităţi sociale. Majoritatea sunt antreprenori (50%) sau activişti şi politicieni (32%). „Lista evidenţiază oamenii care vor fi motorul schimbărilor pozitive în Europa Centrală şi de Est”, a declarat Wojciech Przybylski de la Res Publica Foundation, iniţiatorul proiectului.
Printre câştigătorii de anul acesta regăsim persoane care nu doar au generat schimbări pozitive prin activitatea lor, dar au adresat şi anumite probleme sociale. Avem astfel creatori de platforme online pentru artişti şi sponsori ai artei, dezvoltatori a unor programe interactive de recuperare medicală, organizaţii care predau IT copiilor sau constructorii dronei AirDog, utilizatăîn sporturile extreme. Lista inovatorilor de anul acesta acordă credit şi personajelor politice proeminente. Între acestea se numărăşi Toomas Hendri Ilves, preşedintele Estoniei, unul dintre arhitecţii acestei ţări cu o dezvoltare economică remarcabilă. Un alt politician de pe listă este Andrej Kiska, preşedintele Slovaciei, un nume sinonim cu inovaţia şi soluţiile electronice în economie, educaţie şi politică.
Fashion House Outlet Centre Bucureşti se apropie de gradul de ocupare de 90% a primei faze din proiect, după ce zece noi chiriaşi au decis să deschidă magazine în primele zece luni ale anului 2015, potrivit unui comunicat trimis de reprezentanţii companiei. Printre acestea se numără branduri precum Guess, Mustang Jeans, Spanish Kids, Kiddie Rides, Format Lady, Faith by MD, Nissa, Napoleoni, TED’s, Lacoste & Gant. Trei noi chiriaşi au decis recent să închirieze un spaţiu în outlet şi urmează să fie anunţaţi în curând, potrivit reprezentanţilor companiei.
Fashion House Outlet Centre face parte din Fashion House Group, parte a parcului de retail West Park Retail, cel mai mare dezvoltator şi operator de outlet-uri din Europa Centrală şi de Est, precum şi Rusia, parte a grupului Liebrecht & wood, din care face parte şi parcul de retail West Park Retail din zona Militari din Capitală. Valoarea medie a cumpărăturilor efectuate de un client s-a majorat cu 22,4%, în timp ce rata de conversie, în creştere cu 24% comparativ cu anul trecut, rămâne cea mai ridicată din piaţă, potrivit informaţiilor transmise de companie.
La rândul său, West Park Retail, având o suprafaţă închiriabilă totală de 74.500 m.p cuprinsă în trei unităţi de tip big-box şi proiectul Fashion House Outlet Centre, a atras noi chiriaşi şi în acest an, printre care se numără primul magazin sub brandul Casa Convenienza din România (1,050 m.p. GLA), inaugurat în luna mai – una dintre cele mai mari tranzacţii de închiriere din piaţa locală de retail.
Inaugurat în 2008, Fashion House Outlet Centre Bucureşti este primul centru de tip outlet din România. Fiind situat strategic în apropiere de centura Bucureştiului şi cu acces direct din autostrada A1, proiectul deserveşte o populaţie de 2,77 milioane de locuitori pe o distanţă de 90 minute de mers cu maşina. Cu o suprafaţă închiriabilă totală de peste 20.000 m2 dispuşi în trei faze, Fashion House Outlet Centre Bucureşti găzduieşte în prezent peste 60 magazine, un food court şi o parcare generoasă cu 2.150 locuri.
De peste 20 de ani, Grupul Liebrecht & wooD operează pe pieţele comerciale imobiliare din Polonia, România şi Rusia unde a dezvoltat proiecte de birouri, retail şi industriale cu o suprafaţă totală de aproape jumătate de milion de metri pătraţi. Grupul cuprinde mai multe entităţi, incluzând dezvoltatorul Liebrecht & wooD, Grupul Fashion House responsabil de implementarea şi gestionarea conceptului de outlet center pe pieţele emergente, precum şi compania de property management WeCARE ce operează în Polonia. Toate procesele de investiţii din cadrul grupului Liebrecht & wooD sunt supervizate de Liebrecht & wooD Development Company.
Portofoliul de proiecte al Grupului include clădiri de birouri, parcuri de birouri şi ansambluri mixte în Varşovia (Kopernik Office Buildings, Jerozolimskie Business Park, Flanders Business Park, Batory Office Buildings, Plac Unii) şi Bucureşti (Victoria Park), depozite în Varşovia şi Poznań (Manhattan Business & Distribution Center, Poznań Distribution Centre), precum şi unele dintre primele centre de tip outlet din Polonia, România şi Rusia, sub marca FASHION HOUSE Outlet Centre.
Liebrecht & wooD a intrat pe piaţa românească în anul 2001, începând cu dezvoltarea centrului comercial Militari din Bucureşti. În 2007, compania a inaugurat un complex de birouri modern intitulat Victoria Park din Bucureşti, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 20.500 m.p. Până în prezent, compania a investit circa 200 de milioane de euro în România.
Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu reprezentanţii societăţii civile la ora 13.00. Au fost primite 5520 de mesaje pe adresa administraţiei, în care sunt propuse una sau mai multe persoane care ar trebui să reprezinte oamenii din piaţă.
Şeful statului continuă consultările cu partidele pentru formarea noului Guvern, fiind aşteptate la Cotroceni UNPR şi ALDE, dar şi, în premieră, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai protestatarilor, care s-au putut înscrie pentru unul din cele aproximativ 20 de locuri.
Astfel, consultările vor continua vineri, începând cu ora 11.30, când la Palatul Cotroceni va sosi delegaţia UNPR. De la ora 12.30, urmează să discute cu preşedintele Iohannis şi reprezentanţii ALDE. Până în acest moment, nici UNPR şi nici ALDE nu au anunţat componenţa delegaţiilor.
