BusinessMagazin

Tag: referendum

  • Băsescu: “Se înşală cei care-mi recomandă să ma urc pe Muntele Găina să contemplez ce se întâmplă”

    “Oricât de mare ar fi presiunea cu eticheta de ‘dictator’, voi continua să susţin fără rezerve toate instituţiile statului care lupta contra corupţiei – Poliţie, Parchet, Justiţie. Se înşală cei care-mi recomandă să ma urc pe Muntele Găina să contemplez (sic!) ce se întâmplă şi din când în când sa mediez”, a spus şeful statului.

    El a admis că austeritatea şi eforturile luptei cu criza au fost resimţite greu de populaţie, la care s-a adăugat “procesele extrem de dificile de modernizare”, finalizate în legi ” extrem de controversate sau nu foarte bine primite de cei cărora li s-au adresat” – codul penal şi de procedură penală, codul comercial şi de procedură comercială, legile de reformare a justiţiei, restructurarea aparatului bugetar prin plecarea a peste 200.000 de oameni din sistem, codul muncii, legea educaţiei, legea răspunderii ministeriale şi legea asistenţei sociale, “care a afectat un număr considerabil de oameni care trăiau nejustificat din alocaţii sociale”.

    “Toate au creat pe bună dreptate un sentiment de nesiguranţă în societate, chiar dacă eu am câştigat alegerile având ca principală axă discursul legat de reformarea statului”, a recunoscut preşedintele, adăugând că “poporul şi-a făcut datoria şi a fost supus procesului de austeritate, iar acum este rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării şi continuarea reformelor”. “Ar fi păcat ca politicieni lipsiţi de responsabilitate să dea cu piciorul sacrificiilor pe care de doi ani le fac românii.”

    “Acum suntem acolo unde trebuie, pentru că datorită eforturilor poporului România a ieşit din recesiune”, a precizat Băsescu, exprimându-şi speranţa că INS va confirma la mijlocul lunii februarie că România a avut anul trecut o creştere economică de 2,5%, “una dintre cele mai mari din UE”.

    Marea problemă a populaţiei este ce se întâmplă în continuare, însă “vreau să le spun românilor că ştiu ce trebuie făcut”, a subliniat Băsescu. Cele mai importante lucruri sunt “revizuirea Constituţiei ca pilon de flexibilitate a statului şi ca răspuns la votul românilor de la referendumul din noiembrie 2009, când peste 80% au votat pentru parlament unicameral şi un număr maxim de 300 de parlamentari”.

    Toate partidele, fără excepţie, se fac că uită aceasta, dar nu ezită să spună că ascultă vocea poporului, a acuzat preşedintele. “N-aş crede pe niciunul dintre ei, indiferent ce declară. Niciunul n-a vrut să mişte lucrurile înainte, deşi au primit proiectul de Constituţie”, a spus preşedintele.

    “Este nevoie de o lege electorală care să-i promoveze pe cei mai buni, nu pe cei ieşiţi la alegeri pe locul 2 sau 5 în preferinţa alegătorilor. Este nevoie de lupta cu corupţia şi evaziunea fiscală. Şi este nevoie de un comportament modest şi decent al politicienilor. Când ţara e în austeritate, deranjează comportamentul arogant şi lipsit de modestie al unora dintre ei.”

  • Grecia evită pe ultima sută de metri alegerile anticipate. Ce a obţinut Papandreou arătând pisica referendumului

    “Ultimul lucru de care îmi pasă e postul meu. Nu mă interesează dacă nu sunt reales. A venit vremea pentru un nou efort… Nu am văzut niciodată politica drept o profesie”, a declarat Giorgios Papandreou, citat de Reuters, sugerând că e gata să renunţe la funcţia de prim-ministru dacă aceasta va garanta un guvern de coaliţie mai solid. 153 de parlamentari şi-au acordat votul de încredere, iar 145 au votat împotrivă.

    Noul guvern de coaliţie – din care probabil nu va face parte Noua Democraţie, partidul conservator de opoziţie condus de Antonis Samaras, care a cerut până în ultima clipă demisia lui Papandreou şi convocarea de alegeri anticipate – va trebui să asigure aprobarea noului pachet de susţinere pentru Grecia din partea UE şi a FMI şi toate măsurile de austeritate aferente.

    Premierul Papandreou a stârnit un scandal uriaş în ultima săptămână, în zona euro şi în afara ei, cu anunţul că va cere un vot de încredere parlamentului şi va convoca un referendum asupra viitoarei linii de credit UE-FMI pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde de euro. Pentru Papandreou, să ameninţe partidele cu referendumul era ultima carte pe care putea s-o joace în favoarea programului cu UE, după ce a pierdut treptat sprijinul parlamentarilor, atât al celor din opoziţia mobilizată de adversarul său Antonis Samaras, extrem de dornic să provoace alegeri anticipate şi să preia el guvernarea, cât şi al unora dintre socialişti, iar din stradă era ameninţat zilnic cu revolte şi greve.

    Noua linie de credit UE-FMI este condiţionată de un plan de reducere a datoriei Greciei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, plan bazat pe un pilon intern (măsuri drastice de austeritate şi privatizări consistente) şi unul extern (creditorii privaţi acceptă o pierdere de 50% din valoarea nominală a obligaţiunilor elene deţinute). Planul de reducere a datoriei se va derula sub supravegherea “Grupului operativ de asistenţă tehnică”, condus de neamţul Horst Reichenbach şi format din experţi străini care vor asista guvernul la privatizări şi colectarea veniturilor.

    Aceste condiţii dure, percepute de mulţi politicieni drept o încălcare a suveranităţii Greciei, explică de ce Papandreou n-a mai găsit aceeaşi susţinere politică de la rundele precedente de măsuri de austeritate trecute prin parlament din mai 2010 încoace, adică de când a fost aprobat actualul pachet de susţinere de la UE-FMI, în valoare de 110 miliarde de euro.

    Dar nu e prima dată când premierul a vrut un referendum fiindcă s-a împiedicat de partide: la începutul lui iunie a afirmat că e nevoie de un referendum pentru revizuirea constituţiei, cu scopul de a limita numărul de mandate parlamentare şi a face mai uşoară urmarirea penală a oficialilor guvernamentali pentru erori de management şi corupţie. Ideea n-a mers însă mai departe: parlamentul a aprobat atunci o nouă rundă de măsuri de austeritate, eveniment eclipsat de violenţele de stradă care au culminat la 29 iunie.

  • Premierul grec vrea acum referendum pentru revizuirea constitutiei

    Premierul a afirmat in fata parlamentului ca este nevoie de
    reducerea numarului de parlamentari, de transparenta in finantarea
    partidelor si de un nou sistem electoral, cu limitarea numarului de
    mandate la care are dreptul un parlamentar. In opinia lui
    Papandreou, revizuirea constitutiei, printr-un referendum care ar
    urma sa aiba loc la toamna, ar trebui sa faca mai usoara urmarirea
    penala a oficialilor guvernamentali pentru erori de management si
    coruptie.

    In acest sens, va fi formata o comisie independenta, cu circa 25 de
    membri, care sa preia propuneri de la cetateni si sa redacteze un
    raport asupra acestora pana in toamna, dupa modelul aplicat in
    prezent de
    Islanda    .

    Duminica au inceput dezbaterile din parlament care ar trebui sa
    duca, pana marti seara, la un vot de incredere asupra componentei
    noului guvern, remaniat vineri. “Va cer un vot de incredere, pentru
    ca ne aflam intr-un moment de rascruce. Problema deficitului si cea
    a datoriei au adus Grecia in starea actuala, de diminuare a
    suveranitatii nationale”, a spus Papandreou, citat de AP. Este de
    asteptat ca guvernul sa obtina votul de incredere, intrucat dispune
    de sustinere majoritara (155 din 300 de parlamentari).


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Premierul a confirmat ca Grecia se afla in discutii cu UE, FMI si
    Banca Centrala Europeana pentru un nou pachet de credite in valoare
    aproximativ egala cu cel aprobat in mai 2010, adica in jur de 110
    miliarde de euro. Dow Jones precizeaza ca noul ministru de finante,
    Evangelos Venizelos, are deja programate intalniri, duminica si
    luni, cu omologii sai din zona euro, pentru discutii privind
    viitorul imprumut.

    Este exclusa varianta declararii de catre Grecia a incapacitatii de
    plata pentru o parte din datoria publica, estimata la peste 300 de
    miliarde de euro, a insistat seful guvernului elen, spunand ca
    aceasta ar fi “o catastrofa si pentru populatie, si pentru
    banci”.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Giorgios Papandreou a adaugat ca guvernul sau a facut toate
    eforturile posibile pentru a reduce deficitul bugetar, 15,4% la
    10,5% din PIB pe parcursul anului trecut. El a criticat, in schimb,
    agentiile de rating, fuga profiturilor facute in Grecia catre
    paradisurile fiscale, speculatorii financiari pe instrumente
    derivate si presa pentru ca seamana panica si descurajeaza
    potentialii investitori in economia elena.

    Liderii UE, FMI si BCE cer Greciei sa aprobe un nou program de
    masuri de austeritate si privatizare, in valoare de 28 de miliarde
    de euro, drept conditie pentru aprobarea urmatoarei transe, de 12
    miliarde de euro, din pachetul de credite de 110 miliarde aprobat
    anul trecut.

    Seful opozitiei de dreapta, Antonis Samaras, a cerut in schimb
    alegeri anticipate, sustinand ca propunerea de referendum avansata
    de Papandreou este doar o “manevra diversionista” menita sa
    mascheze incapacitatea guvernului de a scoate tara din criza.

  • Pro si contra regionalizarii. Ce avem de castigat si de pierdut?

    Oreorganizare administrativa a Romaniei este necesara in
    viziunea celor care, inclusiv la solicitarea BUSINESS Magazin,
    si-au exprimat opinia pe subiect in cele doua saptamani care s-au
    scurs de la aparitia lui pe radarul media. In viziunea lor, o
    astfel de redesenare a anatomiei administratiei locale ar aduce cu
    sine o reducere a birocratiei si a coruptiei de la nivelul
    actualelor judete si o eficientizare a activitatii viitoarelor
    structuri.

    “Actuala organizare administrativa nu are la baza o analiza a
    fluxurilor umane si materiale si nici o reala descentralizare:
    aparatul birocratic este replicat in mod nefericit la nivelul
    fiecarui judet, avand aceleasi deficiente ca si modelul de la
    centru”, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca. In plus,
    considera Marius Ghenea, presedintele FIT Distribution, actuala
    formula de impartire administrativa “nu da posibilitatea
    dezvoltarii semnificative niciunei zone a tarii, cu exceptia
    Bucurestiului”. Inca de la evocarea acestui proiect de catre
    reprezentantii PDL in urma cu doua saptamani, au aparut si s-au
    inmultit trimiterile catre Polonia, care a atras excedent de
    fonduri europene prin cele 16 voievodate ale sale, organizate pe
    baza celor 49 de judete anterioare.

    Este insa reorganizarea judetelor actuale in unele mai mari,
    dupa modelul actualelor regiuni de dezvoltare, solutia pentru
    eliminarea coruptiei si a ineficientei? Nu, sugereaza Cristian
    Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. “Problema la
    noi este una de cultura politica”, spune Pirvulescu intr-o discutie
    cu BUSINESS Magazin, “astfel ca orice astfel de modificare poate fi
    foarte usor subminata daca nu se schimba si modul de selectie a
    liderilor politico-economici din teritoriu”.

    Intre argumentele discutate in legatura cu reorganizarea, la loc
    de frunte a figurat cel al costurilor – pe de o parte pentru buget,
    pe de alta parte pentru locuitorii si companiile din zona, care nu
    s-ar mai raporta din punct de vedere birocratic la resedinta de
    judet, ci la capitala regiunii. “Impartirea ideala a teritoriului
    ar trebui sa urmareasca o combinatie optima intre proximitatea
    serviciilor publice si utilizarea eficienta a resurselor la nivel
    regional – reducerea costurilor”, spune consultantul Emilian
    Duca.

    In acelasi timp, o reorganizare care tine cont numai de factorul
    economic si demografic, ignorandu-l pe cel cultural, ramane expusa
    la critici, cel mai bun exemplu fiind cel al regiunii “Moldova
    Sud”, care ar urma sa aiba capitala la Constanta. Sunt unele
    regiuni a caror structura este oarecum disfunctionala, considera
    Duca – Regiunea Moldova Sud, cu capitala la Constanta, este un
    astfel de exemplu: “Probabil ca stabilirea capitalei la Braila sau
    Galati ar avea un impact mult mai bun”. In plus, apreciaza el, este
    “real si inevitabil” pericolul de migrare a fondurilor si a
    investitiilor spre capitalele noilor regiuni, ceea ce ar atrage
    decaderea economica a oraselor mai mici, actualmente capitale de
    judete.

    Unul dintre argumentele cu care premierul Emil Boc a sustinut
    reorganizarea pe judete-mamut a fost absorbtia mai buna a
    fondurilor comunitare, exemplul fiind Polonia, fruntasa in actualul
    exercitiu bugetar la accesarea programelor operationale puse la
    dispozitie. “Lasand la o parte frictiunile dintre baronii locali,
    pe care o reorganizare administrativa nu e sigur ca le va elimina,
    actualele judete sunt intr-adevar prea mici pentru proiecte de
    anvergura”, recunoaste Cristian Pirvulescu, care spune ca se simte
    nevoia unor regiuni cu numar mai mare de locuitori pentru urmatorul
    exercitiu bugetar al Uniunii Europene 2014-2020.

  • Vreti sa vi se desfiinteze judetul?

    Potrivit primelor semnale, un astfel de referendum ar putea fi
    organizat luna viitoare in judetul Vrancea care, potrivit viziunii
    PDL de reorganizare administrativa, ar putea fi alipit unui
    mega-judet “Moldova de Sud” cu capitala la Constanta.

    Modelul de intrebare pe care liderii USL vor sa-l promoveze pentru
    viitoarele referendumuri este “Sunteti de acord cu intentia
    presedintelui Romaniei, Traian Basescu, de a desfiinta judetul
    dumneavoastra?”, pentru a se asigura ca voturile majoritare vor fi
    negative, din cauza actualei scaderi in popularitate a
    presedintelui.

    De partea sa, PDL continua sa promoveze ideile reorganizarii fara a
    avea un proiect tangibil si se multumeste sa dea asigurari ca este
    pregatita sa modifice cinci legi organice prin ordonanta de urgenta
    pentru ca noua forma a judetelor sa fie instituita pana la
    alegerile din 2012.

    Singurul rezultat palpabil al primelor zile de discutii este
    cresterea presiunilor nationaliste, dupa ce UDMR a fost presata
    atat din interior, cat si din exterior (vicepremierul ungar este
    deja protagonistul unui astfel de incident diplomatic) sa militeze
    si mai activ pentru autonomia Tinutului Secuiesc.

  • Silvio Berlusconi isi recunoaste infrangerea la “toate temele” referendumului din Italia

    “Pare clar ca vointa italienilor este neta in privinta tuturor
    temelor supuse votului”, a declarat Il Cavaliere intr-un comunicat
    al serviciilor sale. Potrivit rezultatelor inca partiale ale
    Ministerului de Interne, majoritatea zdrobitoare a italienilor,
    intre 95 si 96 la suta, au votat in favoarea referendumului, pentru
    abrogarea legilor Guvernului lui Berlusconi in aceste domenii. El a
    apreciat ca “Guvernul si Parlamentul au datoria sa accepte pe
    deplin raspunsurile date la referendum” privind energia nucleara,
    imunitatea sa juridica si privatizarea apei (administrare si
    tarife).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia: posibil referendum popular asupra masurilor de austeritate (VIDEO)

    Miercuri, Guvernul va introduce in parlament noul pachet de
    masuri de austeritate, in valoare de 28,4 miliarde de euro
    reprezentand taieri de cheltuieli sociale, reduceri de salarii si
    concedieri in sectorul public si majorari de impozite si taxe,
    menit sa reduca deficitul bugetar de la 10,5% din PIB in 2010 la
    mai putin de 1% in 2015.

    “Aceste schimbari trebuie sa aiba loc democratic. Trebuie sa
    actionam cu mai multa indrazneala, apeland la consultare
    democratica. Sunt gata sa folosesc chiar si institutia
    referendumului pentru a obtine consensul asupra reformelor”, a spus
    Papandreou, citat de publicatia elena Capital.

    Masurile, combinate cu alte reforme, in primul rand de combatere a
    coruptiei si a evaziunii fiscale, si cu un program foarte ambitios
    de privatizari, au convins FMI si UE sa aprobe, vinerea trecuta,
    urmatoarea transa din creditul de 110 miliarde de euro initiat in
    mai 2010 si sa schiteze planul unui nou credit de 60 de miliarde de
    euro, care ar acoperi necesitatile de finantare ale tarii pana in
    2013.

    Planul de austeritate si privatizare a atras insa opozitia
    puternica a sindicatelor si a unor politicieni de stanga, iar mai
    nou inclusiv a unora din partidul lui Papandreou, PASOK, care pana
    acum au sustinut guvernul. O parte dintre parlamentarii PASOK i-au
    trimis lui Papandreou o scrisoare in care ii cer sa supuna planul
    unei dezbateri mai detaliate in partid, inainte de a-l introduce in
    parlament, insa creditorii externi au cerut Atenei sa aprobe cat
    mai repede planul, ca sa poata fi pus in practica imediat.

    La aceasta opozitie s-au adaugat, de cateva saptamani, miile, apoi
    zecile de mii de greci care au iesit zilnic in strada la Atena,
    Salonic sau Patras, urmand exemplul manifestatiilor pasnice din
    Spania ale “indignatilor”. Manifestatiile au culminat cu
    mitingul-mamut de duminica din Piata Syntagma din Atena, unde au
    participat zeci de mii de oameni, dupa unele surse peste 100.000,
    insa au continuat si in zilele urmatoare. Protestatarii au criticat
    incompetenta si coruptia guvernantilor si au acuzat politica lor de
    a scoate tara din criza pe seama reducerii cheltuielilor sociale,
    intr-o tara unde somajul a ajuns deja la 16%, iar economia neagra
    este estimata la 20-30% din PIB.

    Cererea Greciei de a obtine de la UE si FMI noul credit de 60 de
    miliarde si conditiile lui va fi discutata la reuniunea ministrilor
    de finante din zona euro, la 20 iunie, urmand ca un summit al
    liderilor europeni programat pentru 25 iunie sa-i dea aprobarea
    finala. Grecia va trebui insa ca pana atunci sa treaca prin
    Parlament planul de reforma.

    Papandreou a repetat ca obiectivele guvernului sau sunt doua:
    primul, ca Grecia sa evite intrarea in incapacitate de plata, in
    conditiile in care datoria tarii a ajuns la 340 de miliarde de
    euro, respectiv 150% din PIB; al doilea, ca Grecia sa ramana in
    zona euro. El a cerut ministrului de interne Yannis Ragoussis sa
    pregateasca instrumentele necesare pentru organizarea unui
    referendum, dar nu a detaliat pentru ce anume din planul de reforme
    intentioneaza sa solicite sprijinul cetatenilor.

    Tergiversarile politice legate de trecerea planului de reforme prin
    parlament au accentuat ingrijorarea pietelor financiare. Bursa de
    la Atena a scazut marti cu aproape 2%, potrivit Kathimerini, iar
    actiunile bancilor au suferit cele mai mari scaderi, unele cu peste
    4%. Actiunile operatorului telecom OTE au scazut cu 6,24%, la doar
    o zi dupa ce guvernul grec a anuntat ca va vinde catre Deutsche
    Telekom 10% din actiunile companiei, pentru circa 400 de milioane
    de euro.

  • Doua teme ingropate dintr-un foc: guvernul tehnocrat si referendumul pentru Bucuresti

    Cel putin sase luni, potrivit presedintelui, orice discutie
    despre remanierea premierului Emil Boc se considera suspendata de
    drept si neavenita, intrucat Basescu a atentionat ca Romania are
    nevoie de stabilitate, pentru a nu-si pune in pericol imaginea in
    ochii investitorilor, tradusa in dobanzile la care se va imprumuta
    in continuare de pe pietele externe.

    Logica prezidentiala a cucerit brusc, saptamana trecuta, diverse
    straturi ale democrat-liberalilor: dupa ce presedintele a citat din
    Constitutie ca Legea Capitalei se modifica de catre Parlament,
    reprezentantii PDL au si anuntat ca referendumul anuntat initial
    pentru 19 iunie, apoi pentru 26 iunie, nu mai este oportun si ar
    trebui ca primarul Sorin Oprescu sa revoce convocarea acestuia. Si
    ministrul Elena Udrea si-a amintit ca s-a pronuntat de la bun
    inceput impotriva scrutinului, uitand si episodul in care a cerut
    introducerea unui chestionar cu sapte dileme mai curand filozofice
    pentru bucurestenii ce ar fi urmat sa vina la vot.

    Ca puterea de seductie discursiva a presedintelui a ramas aproape
    intacta in randul fostului sau partid nu e o noutate, reconfirmarea
    fiind facuta la congresul PDL, unde pe lacrimile lui Basescu s-a
    ridicat un nou mandat al lui Emil Boc. Teama de viitorul electoral
    explica probabil disciplinarea liderilor PDL, care par acum mai
    dispusi ca in trecut sa accepte rolul de lider al presedintelui,
    mai ales dupa ce aripa rebela condusa de Vasile Blaga a primit un
    vot de blam la congres.

  • Referendumul pentru Bucuresti: in sfarsit niste intrebari serioase

    Cele patru intrebari aprobate pentru a aparea pe buletinele de
    vot la referendumul local din Bucuresti sunt: “Sunteti de acord cu
    desfiintarea consiliilor locale de sector?”; “Sunteti de acord ca
    primarii de sector sa fie alesi de CGMB?”; “Sunteti de acord sa fie
    consilierii alesi prin vot uninominal?” si “Sunteti de acord sa
    existe buget unic la nivelul Capitalei?”.

    CGMB hotarase, in 13 aprilie, ca referendumul local privind
    Legea Capitalei sa fie organizat in 19 iunie, cu sapte intrebari
    inscrise pe buletine.

  • Prefectul Capitalei ii acuza pe Oprescu si pe primarii de sector ca bat pasul pe loc cu referendumul

    Printre ele, asigurarea functionarii Biroului Electoral de
    Circumscriptie si alocarea sumelor necesare organizarii si
    derularii referendumului erau cele mai importante. “Spre deosebire
    de referendumul national, unde Guvernul, prin prefect, da
    informatiile de-a gata, iar primarii aplica masurile, in cazul
    referendumului local autoritatile locale trebuie sa se organizeze.
    Lipsa de organizare de pana acum este cu atat mai greu de inteles
    cu cat, inainte de votarea in Consiliul General, tema
    referendumului local era sustinuta cu ardoare de unii primari”, a
    spus Mihai Atanasoaei.

    Referendumul local din 19 iunie, cu sapte intrebari, este un
    proiect propus de PDL. Copresedintii USL, Victor Ponta si Crin
    Antonescu, au avertizat ca PSD, PNL si PC vor boicota referendumul
    pentru administratia Bucurestiului daca acesta va contine varianta
    PDL de chestionar cu sapte intrebari.