BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Redresarea economiei mondiale, mai lenta decat se astepta

    OECD a redus previziunile de crestere in principalele economii
    dezvoltate (G7) la 1,5% pentru anul acesta, fata de estimarea
    anterioara de 1,75%. Pentru SUA, OECD a estimat o crestere anuala
    de 2% intre august si octombrie, respectiv 1,2% in ultimul
    trimestru, iar pentru Europa are in vedere o incetinire puternica a
    ritmului de crestere, la 0,4% pentru Germania, Franta si Italia in
    al treilea trimestru si 0,6% in al patrulea.

    “Perspectiva economica e caracterizata de o mare incertitudine,
    generata de o combinatie de factori, dar este improbabil sa ne
    indreptam catre o noua epoca de recesiune”, a declarat Pier Carlo
    Padoan, economistul-sef al OECD. Organizatia considera ca o asemenea situatie ar putea
    cere “stimulente suplimentare si amanarea planurilor de reducere a
    deficitelor bugetare, acolo unde finantele publice o permit” – fara
    insa a preciza ce intelege prin aceasta.

    In buletinul pe septembrie al Bancii Centrale Europene,
    autoritatea monetara a zonei euro insista insa ca statele membre nu
    trebuie sa se abata de la masurile de austeritate bugetara la care
    s-au angajat incepand din primavara, ba chiar recomanda ca daca
    incetinirea cresterii va fi mai mare, masurile de taiere a
    deficitelor sa fie inasprite, pe motiv ca laxitatea fiscala e cea
    care submineaza increderea investitorilor si atrage riscul unei noi
    crize financiare. Din dilema “stimulente contra taieri de deficit”
    va fi deci putin probabil ca statele sa poata iesi onorabil, cel
    putin in lunile imediat urmatoare.

  • Standard & Poor’s: sunt sanse de ameliorare a ratingului Romaniei

    “Nu ne asteptam ca divergentele politice sa
    impiedice Romania sa continue cu reformele structurale si sa-si
    atinga tintele bugetare”, a declarat Mrsnik intr-un interviu
    acordat
    Bloomberg    , explicand ca remanierea si motiunea de cenzura
    anuntata de opozitie nu afecteaza ratingul tarii. “Perspectiva de
    rating este stabila din punctul nostru de vedere, ceea ce implica
    faptul ca riscurile pentru datoria pe termen lung sunt
    echilibrate”, a spus analistul.

    Daca Romania reuseste “o performanta constanta
    din punct de vedere bugetar, presupunand ameliorari in cadrul
    legislativ fiscal si o limitare a vulnerabilitatilor din sectorul
    financiar, am putea imbunatati ratingul. Mai mult decat redresarea
    ciclica a economiei, ameliorarea structurala a functionarii ei este
    esentiala pentru imbunatatirea perspectivei de rating”, sustine
    Mrsnik.

    Standard&Poor’s se asteapta la o redresare treptata a
    economiei si la “o performanta mai echilibrata a acesteia decat
    inainte de criza, cand era alimentata preponderent de credite”.
    Prin urmare, desi potentialul inalt de crestere ramane, agentia
    estimeaza ca ritmul de crestere a PIB pe termen mediu sa fie mai
    redus decat in anii dinainte de criza, cand ajungea la 7-8%
    anual.

    Guvernul
    s-a angajat ca in 2010 sa se incadreze intr-un deficit bugetar de
    circa 6,8% din PIB. Conform ultimei prognoze a FMI, economia ar
    urma sa scada anul acesta cu 2%.

    Agentia
    de evaluare financiara a revizuit in martie de la negativa la
    stabila perspectiva ratingurilor pe termen lung ale Romaniei, in
    valuta si in lei, in virtutea sanselor ca Guvernul sa respecte
    acordul cu FMI si sa puna in practica programul de reforma fiscala.
    Ratingurile Romaniei au fost confirmate la BB+ si B pentru
    imprumuturi in valuta, pe termen lung si scurt (prima treapta
    pentru categoria “junk” – nerecomandate investitorilor, imediat sub
    categoria “investment grade”), respectiv la BBB- si A-3 in moneda
    locala. Pentru datoriile in valuta, nivelul ratingului este acelasi
    cu cel acordat Greciei si Azerbaidjanului.

    Luni,
    Romania a ajuns din nou pe locul 10 in topul zilnic CMA Datavision
    al tarilor cu cea mai mare probabilitate de intrare in incapacitate
    de plata a datoriei publice externe, calculat in functie de
    cotatiile CDS (contracte de asigurare contra riscului de default),
    dupa ce saptamana trecuta urcase pe locul 9. Conform datelor CMA
    (Credit Market Analysis este membra a CME Group, cea mai mare bursa
    de instrumente derivative), prima de risc pentru datoriile
    Romaniei, ceruta de investitorii in obligatiuni si alte titluri de
    stat, este de 382,18 puncte, foarte departe de riscul calculat in
    iunie, cand s-a aflat pentru prima data in acest top si cand prima
    de risc era in jur de 410 puncte.

    Topul
    CMA Datavision, actualizat zilnic, este dominat de Venezuela,
    Grecia si Argentina, considerate cele mai riscante tari din
    lume.

  • Director general Transelectrica: Compania este inca in recesiune

    “La Transelectrica inca suntem in recesiune. (…) In primele
    sase luni am avut un blocaj financiar in zona de energie.
    Legislatia nu ne-a dat posibilitatea de a bloca acei furnizori care
    nu isi platesc datoriile, am vorbit si cu ANRE”, a afirmat Baicusi,
    intr-o conferinta de presa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza taie setea. Consumul de bere a scazut cu 11% in ciuda promotiilor

    Chiar daca au incercat sa contracareze cu oferte speciale si noi
    produse, berarii au anuntat pentru prima jumatate a anului o
    scadere a vanzarilor cu 11%, la 7,4 milioane hectolitri in acest an
    de la 8,3 milioane hectolitri in aceeasi perioada a anului
    trecut.

    “Romanii au continuat si in acest an sa aiba un comportament de
    consum conservator, perspectiva adancirii recesiunii economice
    punand si mai multa presiune pe bugetele personale. Cu toate
    acestea, este cert ca romanii iubesc berea, iar producatorii
    din

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ministrul ungar al economiei: “Au nevoie de acord cu FMI numai tarile care n-au incredere in ele insele”

    Guvernul are prognoze privind o intrare abia din 2013 intr-o
    epoca de “crestere dinamica si sustenabila la nivel mondial”, scrie
    Portfolio.hu,
    avand in vedere ca pentru moment se profileaza un nou val de
    recesiune in SUA, manifestat pe piata imobiliara, si ca este
    “imprevizibil inca daca aceasta se va reverbera in sistemul bancar
    inca o data, mai ales ca toata lumea face tot posibilul ca sa evite
    asa ceva”.

    Prin urmare, Matolcsy recomanda ca “orice masura pe care o vom
    avea in vedere sa porneasca de la premisa ca un al doilea val al
    recesiunii planeaza asupra noastra si ca trebuie sa ne pregatim
    pentru aceasta eventualitate”.

    N-AVEM NEVOIE DE FMI

    Ministrul a confirmat ca Ungaria nu intentioneaza sa apeleze la
    FMI sau la alti creditori institutionali externi pentru finantare
    si ca dupa ce linia de credit actuala cu FMI expira in octombrie,
    guvernul sau nu va incerca sa obtina un nou acord, “pentru ca nu
    are nevoie”.

    “Au nevoie de astfel de acorduri numai tarile care n-au
    incredere in ele insele si care nu se bucura de increderea pietelor
    financiare”, a spus Matolcsy. Dupa el, increderea investitorilor in
    economia ungara a fost recastigata in vara, iar guvernul a ales
    intre cele doua variante pe care le avea in fata – “o politica de
    supravietuire” (cu FMI) sau “o politica economica indrazneata”, din
    pacate “neinteleasa inca” de analistii financiari din Ungaria.

    Gyorgy Matolcsy a insistat ca tara sa va fi capabila sa
    finanteze exclusiv prin apelul la pietele financiare deficitul
    bugetar pana in 2013, ca si sa-si plateasca datoria de pe urma
    titlurilor de stat care vor ajunge la scadenta in acest interval,
    de circa 11 miliarde de euro. Fara a anunta o tinta oficiala de
    deficit pentru 2011, ministrul a adaugat ca intr-un asemenea climat
    de criza, Ungaria nu are nicio marja de actiune pentru a stimula
    economia prin majorarea deficitului bugetar, care este “strict
    interzisa”. Pentru anul in curs, tinta este de 3,8% din PIB.

    Daca parghia fiscala nu-i mai e accesibila, oficialul ungar
    indica in schimb parghia fondurilor europene, care ar trebui
    regrupate si optimizate fiscal, precum si cea monetara, nu prin
    curs sau dobanzi, ci prin “instrumente de piata monetara pe care le
    folosesc Rezerva Federala sau Banca Centrala Europeana”, desi banca
    centrala a Ungariei nu e de acord cu astfel de metode, pentru ca
    piata le va putea sanctiona imediat drept recurs la tiparnita de
    bani.

    “Comentariile de acum ale ministrului tind sa confirme ideea ca
    guvernul e mai atent la alegerile locale din 3 octombrie si vrea
    sa-si contureze o strategie si sa ia masuri abia dupa aceea”, a
    comentat Janos Samu, analist la Concorde Securities din
    Budapesta.

  • Capital Economics: Cresterea economica revine in Romania “cel mai devreme in 2013”

    “Remanierea guvernamentala subliniaza situatia politica
    tensionata si divergentele adanci din Parlament asupra masurilor de
    austeritate”, a declarat Oxley, citat de AP.

    Analistii considera ca evenimentele care au dus la remaniere au
    tinut mai mult de politica decat de reforma, intrucat decizia de a
    schimba sase ministri ar fi o incercare de a creste sprijinul
    popular pentru un guvern ale carui rate de popularitate au scazut
    pana la 13% in sondajele de opinie. Premierul Emil Boc nu a
    remaniat niciun ministru de etnie ungara, adauga AP, de presupus
    pentru ca se intemeiaza pe sprijinul lor in Parlament. Opozitia
    social-democrata are intentia de a ataca Guvernul cu o motiune de
    cenzura, insa sansele ei sunt neclare atata vreme cat UDMR sprijina
    Executivul.

    Capital Economics a formulat de-a lungul ultimului an o serie de
    previziuni mai pesimiste in privinta economiei decat prognozele
    oficiale. FMI, ale carui prognoze sunt insusite de Guvern,
    estimeaza ca Romania va incheia anul acesta o scadere a PIB de 2%,
    urmata de o crestere intre 1,5% si 2% in 2011 si de o evolutie si
    mai buna in 2012.

    Pentru moment, impresia de instabilitate politica a fost
    inlaturata prin numirea imediata a unor noi ministri in locul celor
    remaniati, insa mediul investitorilor a retinut ca titularii de la
    Economie si Finante, Ion Ariton si Gheorghe Ialomitianu, nu sunt
    nume cunoscute in Romania si ca au fost adusi pe criterii strict
    politice, dupa ce presa straina a reluat afirmatia ex-ministrului
    Sebastian Vladescu potrivit careia scoaterea sa din functie “a fost
    o decizie politica si cred ca a fost o greseala”.

    Ar trebui sa fie ingrijorati investitorii? Aceasta depinde de
    cat de corecta e afirmatia lui Vladescu, crede Chris
    Bryant    , unul dintre autorii blogului specializat pe piete
    emergente al Financial Times. Intrebarea e insa daca remanierea va
    fi suficienta pentru a pune capat luptelor politice si a-i castiga
    prim-ministrului suficient timp si sustinere pentru a continua
    programul de reforme. Emil Boc dispune doar de o majoritate slaba
    in Parlament, iar daca Guvernul ar cadea in urma motiunii de
    cenzura a opozitiei, aceasta ar putea amana finantarea de la FMI,
    asa cum s-a intamplat anul trecut dupa criza precedentului cabinet
    Boc.

    “Ingrijorarea mea privind Romania este ca fostii ministri, care
    erau destul de eficienti, au fost inlocuiti din ratiuni pur
    politice, in timp ce noua ni se transmite ca noii ministri nu vor
    schimba politicile predecesorilor”, afirma Peter Attard Montalto,
    economist pentru pietele emergente la Nomura International Plc din
    Londra, citat de
    Bloomberg    .

    “Posibilitatea unor alegeri anticipate daca actualul guvern cade
    este foarte semnficativa”, adauga Montalto.

    Remanierea “este cu siguranta o veste negativa, dar depinde de
    cine pui in loc, asa incat s-ar putea transforma intr-o stire
    buna”, comenteaza insa Christian Tegllund Blaajberg, director de
    strategie al Saxo Bank. “In general, instabilitatea politica
    afecteaza pe termen scurt moneda si titlurile de stat; probabil vom
    vedea ceva volatilitate in tranzactii.”

    Intr-un scurt comentariu difuzat vineri, Nicolae Covrig, analist
    al Raiffeisen Bank Romania, a evaluat la randul sau efectele
    remanierii, afirmand ca “ne asteptam ca incertitudinea legata de
    planul de consolidare fiscala si de conditiile din acordul cu FMI
    sa persiste in perioada urmatoare, cu probabilitatea sa apara noi
    tensiuni politice. De aceea, estimarea noastra are in vedere un leu
    mai slab si rate ale dobanzii mai inalte”.

  • Cum s-a ajuns ca la targurile imobiliare sa se vanda si apartamente vechi

    In perioada de boom imobiliar, vindeau cateva apartamente noi pe
    zi, acum, unii dezvoltatori abia daca mai gasesc cate un client la
    cateva luni. Si pentru ca si castigurile organizatorilor de targuri
    s-au diminuat proportional, si evenimentele de profil arata
    diferit. Saptamana viitoare, pe 9 septembrie, Targul Imobiliar
    National vine cu o oferta “de criza”, pentru romanii refuzati de
    banci. Astfel, cine vrea un apartament intr-un complex rezidential
    va putea sa il vanda pe cel vechi, chiar prin intermediul
    dezvoltatorului, care lucreaza cu propriii lui brokeri.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • FMI extinde accesul la finantare pentru tarile membre. Romania, printre posibilii beneficiari

    Decizia, anuntata ieri, este importanta pentru tarile care
    intentioneaza sa ia noi imprumuturi sau sa extinda liniile de
    credit existente, urmand ca solicitarile de finantare sa fie
    alocate “in functie de necesitatile tarilor membre”. In prezent,
    Romania – unde se discuta deja de o vreme despre ideea de a
    contracta un nou credit – s-a apropiat cel mai mult de pragul de
    1.000%, cu o indatorare care a ajuns la 877% din cota de
    participare a tarii la contul de rezerve generale al Fondului
    (sursa din care institutia acorda finantari, constituita din
    contributiile statelor membre), conform statisticilor Fondului
    valabile pentru 26 august. La 1 aprilie, datoria Romaniei
    reprezenta 802% din cota sa de participare.

    Dupa Romania, cele mai expuse sunt Letonia (indatorare de 775%
    din cota proprie), Ungaria (735%) si Islanda (655%), insa pe termen
    mai lung, o expunere mare va avea si Grecia, care acum are o
    indatorare de 584% din cota de participare, insa a tras doar mai
    putin de un sfert din linia de credit stand-by de 31,4 miliarde de
    euro care expira in 2013.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din
    creditul stand-by care expira in primavara anului viitor si mai are
    de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in continuare cel mai mare
    debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei. Conform
    datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de 1,03
    miliarde DST (1,224 miliarde de euro), insemnand 0,47% din cota
    totala a statelor membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48% din
    total).

    Decizia FMI de a extinde accesul la finantare se coreleaza cu o
    serie de altele care converg in aceeasi directie, respectiv
    introducerea unei noi facilitati de credit – Precautionary Credit
    Line (facilitatea de credit preventiv), pentru statele membre cu
    politici fiscale si economice apreciate ca sanatoase, dar care nu
    se incadreaza in exigentele Flexible Credit Line, linia de credit
    flexibila. Aceasta din urma a fost introdusa anul trecut special ca
    raspuns la criza, insa la ea au apelat pana acum cu succes doar
    trei tari – Polonia, Mexic si Columbia, fara insa a face uz de
    sumele disponibile. FMI a decis sa majoreze si durata, si sumele
    disponibile prin linia de credit flexibila, insa nu a relaxat si
    conditiile de acces.

    Noua abordare a Fondului denota atat disponibilitatea
    institutiei de a-si creste importanta in creditarea statelor, cat
    si temerile, tot mai prezente atat in SUA, cat si in Europa, de un
    nou val de recesiune si de turbulente pe pietele financiare. “Atat
    facilitatea de credit preventiv, cat si linia de credit flexibila
    vor permite Fondului sa-i ajute pe membrii sai sa se protejeze
    contra unei volatilitati excesive a pietelor”, a declarat Dominique
    Strauss-Kahn, presedintele FMI, precizand ca scopul noilor decizii
    ale FMI este “sa incurajeze statele sa apeleze la finantarea sa in
    timp util, pentru a evita crizele, si de a le proteja in vremuri de
    criza sistemica”.

  • Europa se pregateste de o toamna furtunoasa




    Dupa agitatia din mai si iunie, cand criza datoriilor din zona
    euro a facut valuri pe pietele financiare si a generat greve si
    demonstratii care in Grecia au ajuns la violente, analistii straini
    citati de Reuters apreciaza acum ca Europa ar putea traversa o
    noua perioada tensionata, desi temerile de o destramare a zonei
    euro si de desfiintare a monedei unice au fost depasite.

    Exista o serie de factori de risc, care in Europa de Vest sunt
    legati de grevele si manifestatiile organizate de sindicate, in
    Europa de Est si tarile baltice de dificultatile negocierilor cu
    FMI, iar intr-o serie de tari de pe continent, cum ar fi Italia, de
    eventualitatea unor alegeri anticipate.

    “Editiile ziarelor din septembrie si octombrie vor fi aproape
    sigur pline de stiri cu demonstratii de strada, mai ales in Spania
    si Grecia. Vor fi lucruri interesante cu siguranta”, sustine David
    Lea, analist la Control Risks Group din Londra, citat de Reuters.

    In privinta Europei de Est, riscurile s-ar lega mai ales de
    parcursul dificil al negocierilor cu FMI si de conditiile dure
    impuse de institutie unor tari greu afectate de recesiune, ca
    Letonia, Romania si Ungaria.

    “Evenimentele din Ungaria, Romania si Letonia sunt separate,
    sunt povesti care nu au legatura intre ele. Dar daca ai probleme
    deja in trei tari concomitent, atunci apare perceptia de ‘Europa de
    Est in criza’, ceea ce poate avea un impact mai larg pe piata”,
    considera Jon Levy, analist la Eurasia Group. In plus, o serie de
    banci occidentale, in special din Austria si Suedia, au expunere
    mare in Europa de Est si in tarile baltice si raman vulnerabile la
    orice evolutie negativa din aceasta parte de continent, sunt de
    parere comentatorii straini.

    Intr-un raport asupra evolutiei monedelor din Europa de Est
    difuzat in urma cu cateva zile, Nicolae Covrig, analist financiar
    in cadrul Raiffeisen Bank Romania, a apreciat ca “pe masura ce
    vacanta de vara se incheie si se apropie toamna, ne asteptam la mai
    multa volatilitate pe piata valutara si consideram ca miscarile vor
    fi mai degraba in sensul deprecierii leului”, atata vreme cat este
    de asteptat “o anumita deteriorare” la nivelul monedelor din
    regiune, de la forint pana la coroana ceha, iar “tensiunile
    politice sunt de asteptat sa creasca pe piata locala”. De la
    nivelul curent de 4,22-4,24 lei/euro, analistul se asteapta ca pana
    la sfarsitul lui septembrie, cursul sa ajunga la 4,40 lei/euro.

  • Directorul general adjunct al FMI: Economia SUA nu va reintra in recesiune

    “Scenariul de baza ramane o revenire moderata a economiei, cu
    accent pe moderat. Nu ne asteptam la accelerarea brusca a cresterii
    somajului. Daca expansiunea continua, si consideram ca asa se va
    intampla, vor fi infiintate locuri de munca”, a afirmat Lipsky.

    Remarcile oficialului FMI vin in contextul cresterii
    ingrijorarilor legate de inregistrarea unei noi scaderi economice
    in SUA, pe fondul publicarii unor date tot mai slabe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro