BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Ce iese atunci când David colaborează cu Goliat

    Într-o luptă cu David, Goliat nu poate decât să piardă. De aceea, BMW a ales să colaboreze cu pentru mulţi necunoscuta firmă israeliană Mobileye pentru viitorul maşinilor sale: un autovehicul cu adevărat autonom, care deţine total controlul funcţiilor de rulare.

    Legătura dintre BMW, companie emblematică a Germaniei, şi Mobileye a ajuns un model de colaborare între corporaţiile mari, care se mişcă lent, şi start-up-urile agile pe care armate de executivi speră să-l poată reproduce.

    |n proiectul lor au intrat alte nume grele: Intel, producător american de microprocesoare, şi foarte recent britanicii de la Delphi Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente auto din lume.

    Povestea a început în iulie 2016, când BMW, Intel şi Mobileye – care produce sisteme avansate de asistenţă pentru şoferi – au anunţat că îşi vor uni forţele pentru a face din proiectele de automobile autonome o realitate şi că vor colabora pentru a aduce soluţii de ”şofat complet automatizat“ pentru producţia de serie până în 2021.

    De atunci, partenerii iniţiali au dezvoltat un sistem care poate fi folosit de alţi dezvoltatori din sectorul automotive şi de producători auto pentru propriile proiecte şi branduri, scrie presa israeliană. |ntre timp, în martie, Intel a achiziţionat cu aproximativ 15 miliarde de dolari firma israeliană, aceasta fiind cea mai mare astfel de tranzacţie de pe piaţa de profil din Israel. Afacerea a fost lăudată în Israel ca semn al puterii tehnologice a acestei ţări. Intel a căutat mariajul cu Mobileye în efortul de a-şi construi o poziţie bună ca jucător de bază pe partea de tehnologie în industria maşinilor autonome.

    |n urmă cu câteva zile proiectului i s-a alăturat şi Delphi, ca partener de dezvoltare. |n afară de BMW, Mobileye mai lucrează cu Volkswagen şi Nissan, un indiciu despre cât de căutate sunt de corporaţii colaborările cu start-up-urile.

    Despre standardele de colaborare stabilite de israelieni a scris Handelsblatt, cea mai mare publicaţie financiară din Germania.

    Mobileye nu se încadrează în clişeul star-up-urilor. Nu este o aplicaţie de socializare, o piaţă online sau un magazin virtual. Puţini consumatori au auzit de această companie. Nu vine din Seattle şi nici din Silicon Valley. Mobileye nu are intenţia de a ucide industria tradiţională, aşa cum Amazon a făcut cu librăriile, Expedia cu agenţii de turism şi cum Uber face cu taxiurile. 

    Mobileye schimbă lumea la fel de mult cum o fac aceşti faimoşi perturbatori. |n 2007, BMW a prezentat lumii prima maşină care ”vede“, un sedan Seria 5 echipat cu camere Mobileye şi software de inteligenţă aritificială pentru o funcţie de siguranţă care avertizează şoferii când aceştia se abat de la banda lor.

    Anul acesta, un BMW 40 cu tehnologie Mobileye de şofat autonom va fi testat în condiţii de drum real în Europa şi SUA. Colaborarea cu nemţii a fost bună până acum pentru israelieni. Firma în vârstă de 17 ani valorează 10 milioarde de dolari pe bursa din New York. Parteneriatul a fost profitabil şi pentru BMW. Dacă totul merge conform planului, producătorul auto are şanse bune  să câştige cursa globală pentru maşina cu adevărat autonomă. Iar concurenţii sunt mulţi, puternici şi invidioşi.

    CEO-ul Tesla, Elon Musk, spunea la începutul lui mai că inginerilor săi le-a luat doar şase luni să recreeze tehnologia de şofat autonom şi pe cea de procesare vizuală a Mobileye după ce aceste două companii s-au despărţit.

    Tesla şi Mobileye au pus capăt unui parteneriat de furnizare în septembrie 2016 din motive care nu sunt pe deplin clare. Companiile s-au acuzat reciproc de acţiuni care le-au subminat mariajul.

    |nsă mariajul dintre BMW şi Mobileye pare unul funcţional, deocamdată. Legătura lor este modelul pe care legiuni de executivi de companii speră să-l poată imita. |n pofida armatelor de cercetători şi ingineri – doar BMW are 10.000 de oameni care lucrează în aceste domenii – companiile mari adesea se chinuie să ţină pasul cu accelerarea schimbărilor tehnologice. Corporaţiile iau decizii lent, fiind îngreunate de ierarhii şi de mii de teleconferinţe. Start-up-uile au viteza şi agilitatea înscrise în ADN-ul lor.

    De aceea, aproape toate companiile mari au intrat în parteneriate cu start-up-uri. |n loc să încerce să le blocheze, o luptă pe care Goliat n-o poate decât pierde, corporaţiile au ales colaborarea.

    Desigur, companiile prin tradiţie cumpără concurenţii mici pentru a avea acces la produsele şi tehnologia lor. Uneori investesc în start-up-uri. |n ultimul timp tot mai multe companii mari dezvoltă incubatoare, acceleratoare sau centre pentru inovaţie pentru start-up-uri. Iar proiectele lor de adopţie a antreprenorilor – corporaţiile se joacă de-a capitalul speculativ finanţând întreprinzătorii – iau avânt. Unele companii, precum BMW, sar peste aceste modele de colaborare şi folosesc start-up-uri pentru a reinventa chiar procesul de inovare.

  • Tehnologia care salvează vieţi

    ”Cel mai greu moment din viaţa unui medic nu este să îi spună unei mame că pentru copilul ei nu se poate face nimic. Cel mai greu este să îi spui că se poate, dar nu putem face noi“, spune Cătălin Cîrstoveanu, medic primar neonatologie şi şeful secţiei Terapie Intensivă Nou-Născuţi a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie, din Bucureşti. Secţia pe care o conduce a fost renovată şi inaugurată în 2013, în urma unei investiţii de 2,165 milioane de euro; din această sumă, Fundaţia Vodafone România a contribuit cu 1,4 milioane de euro. Contribuţia Asociaţiei Inima Copiilor a fost de 615.000 de euro, iar spitalul a contribuit cu fonduri de 150.000 de euro.

    ”în 2017 avem o prioritate specială, prin proiectul de la Constanţa“, a spus Florina Tănase, senior director legal and external affairs la Vodafone România şi membru în boardul Fundaţiei Vodafone România. Florina Tănase se referă la un proiect de reconstrucţie totală a secţiei de neonatologie din Spitalul Judeţean Constanţa, secţie care nu a fost renovată de 49 de ani, de la momentul construcţiei. ”Lucrăm de mai bine de un an la acest proiect, dar obţinerea avizelor este un proces de durată. Este vorba de o suprafaţă de 800 mp, cu saloane mici şi dotări care trebuie îmbunătăţite“, adaugă reprezentanta Fundaţiei Vodafone România. în această secţie a spitalului, care deserveşte mai multe judeţe din regiune, între care Constanţa, Tulcea şi Galaţi, se nasc anual circa 1.000 de copii. Iar mortalitatea infantilă în această regiune este de trei ori mai mare (12,8‰) decât media europeană (3,7‰); la nivelul întregii ţări, mortalitatea infantilă se plasează la 8,8‰.

    Florina Tănase estimează că în primăvara anului viitor ar putea fi încheiat acest proiect, cu o finanţare estimată în jurul a 1,3 milioane de euro, sumă necesară deopotrivă pentru renovare dar şi pentru echiparea secţiei cu echipamente moderne şi cu o soluţie de telemedicină. ”Am strâns până în acest moment 300.000 de euro prin intermediul a două ONG-uri partenere, iar noi vom dubla suma strânsă“, adaugă Florina Tănase.

    ”Tehnologia, de pildă prin telemedicină, poate schimba în bine viaţa a mulţi oameni. Mai mult de jumătate din bugetul anual al Fundaţiei Vodafone România este direcţionat către proiecte din domeniul sănătăţii, care reprezintă una dintre cele patru arii strategice de investiţie pentru fundaţie, alături de educaţie, servicii sociale şi voluntariat. Prin Connecting for Good, Fundaţia Vodafone România reuşeşte să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor“, a declarat Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul conferinţei anuale Connecting for Good, care reuneşte cei mai importanţi parteneri ai fundaţiei, ONG-urile şi beneficiarii programelor sale.

    Fundaţia Vodafone România a anunţat cele şapte proiecte câştigătoare ale rundei de finanţare pentru programul Connecting for Good 2017, care vor primi fonduri în valoare totală de 600.000 de euro.

    Pentru finanţările din acest an, procesul de selecţie a început în toamna anului trecut, când circa 150 de proiecte s-au înscris în competiţie. Câştigătoarele ediţiei din acest an sunt ”Connecting for children with autism“ – Asociaţia Help Autism, ”Auzul, un dar. Nu-l ignora!“ – Asociaţia Smiling Faces România, ”Click SAVE for life!“ – Fundaţia de Sprijin Comunitar, ”Primul Centru de Telemedicină în Diabetul Pediatric în România“ – Asociaţia Sprijin pentru Diabet, ”împreună pentru sănătate!“ – Fundaţia de Ajutor Medical Profilaxis, ”HOSPICE – Conexiune pentru îngrijire şi compasiune“ – Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei şi ”Telefonul Vârstnicului“ – Fundaţia Principesa Margareta a României. Connecting for Good este un program strategic al Fundaţiei Vodafone România, prin intermediul acestuia fiind finanţate anual proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale ce folosesc tehnologia mobilă pentru a rezolva probleme sociale, din domeniul sănătăţii şi al educaţiei. în cadrul programului Connecting for Good, lansat în 2012, fundaţia a acordat finanţări totale de 3,5 milioane de euro pentru 48 proiecte având peste 30.000 de beneficiari finali. Mugurel Mărgărit Enescu, director executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României, spune că proiectul ”Telefonul Vârstnicului“ a intrat în al treilea an de viaţă; în primul an a primit finanţare din partea Fundaţiei Vodafone România, iar în 2017 se numără, din nou, printre proiectele selectate pentru a primi finanţare. ”în România există 3,5 milioane de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Conform previziunilor, până în 2050-2060 o treime din populaţia României va fi la vârsta a treia. Suntem total neadaptaţi la această situaţie, pentru că oamenii de peste 65 de ani nu au un statut în comunitate, în societate. 47% dintre ei declară că se simt singuri“, afirmă Mugurel Mărgărit Enescu.

    Un alt proiect finanţat de Fundaţia Vodafone România este dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, care a dezvoltat un sistem inovator prin care conectează 90 de copii dependenţi de insulină, permanent, cu părinţii fiecăruia şi cu medicul care este responsabil de ei. ”Copiii dependenţi de insulină nu mănâncă pentru că le e foame, ci pentru că fac injecţia cu insulină. Un copil dependent de insulină nu doarme mai mult în vacanţă, ci se trezeşte în fiecare zi la ora 7, pentru că trebuie să facă insulina. Un copil dependent de insulină trebuie să facă mai multe injecţii pe zi, pentru a administra insulina, dar trebuie să suporte şi înţepăturile necesare pentru măsurarea glicemiei“, spune Mihaela Vlăiculescu, medic primar medicină internă şi diabet, director al Asociaţiei Sprijin pentru Diabet.

    Sistemul dezvoltat de asociaţie include aplicarea cutanată permanentă a unor device-uri pe mâna fiecărui diabetic. Acest device transmite prin intermediul unei aplicaţii, în timp real, informaţiile către smartwatch-urile părinţilor (doar pentru copilul fiecăruia) şi către ”tabloul de bord“ al medicului, care poate accesa aceste date de pe orice terminal conectat la internet. în caz de nevoie, sistemul transmite alerte – către părinţi şi copii. în România sunt 3.000 de copii dependenţi de insulină şi prognozele indică faptul că numărul lor se va dubla în următorii trei ani.

    în primul an de funcţionare a programului dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, au fost incluşi în program 20 de copii, iar costurile au fost de 100.000 de euro – nu sunt decontate sau compensate nici smartwatch-urile şi nici consumabilele; acum, numărul copiilor din acest program a ajuns la 90. ”Dacă la început medicii din ţară nu au fost foarte interesaţi de acest program, acum avem cereri de la mai multe clinici din ţară. Mai mulţi părinţi ai copiilor din program s-au putut întoarce la muncă – un copil dependent de insulină nu este primit în grădiniţă, iar părinţii nu pot munci. Rezultatele acestui program se traduc în 0 zile de spitalizare, 0 come diabetice“, sumarizează Mihaela Vlăiculescu.

  • Care este cea mai scumpă zonă de birouri din Capitală

    Reprezentanţii ESOP spun că este un moment oportun pentru extindere sau închirierea unor noi spaţii de birouri, fiind în lucru în diverse stadii de execuţie cu termen de livrare în următorii 2 ani, spaţii  care totalizează peste 500.000 mp. În zona centru-vest, unde, într-un timp foarte scurt, a crescut cel mai mult numărul proiectelor premium de birouri şi unde estimăm că se vor livra peste 250.000 mp, până în 2020, chiriile actuale sunt cuprinse între 12,5-14,5% euro/mp, pentru birouri de clasă A, la valori ce se află la nivelul din 2013-2014.

    Atenţie însă, pentru companiile care doresc poziţii bune şi clădiri de calitate deja existente, în care să se mute mâine soluţiile sunt din ce în ce mai puţine şi chiriile mai mari, cele mai multe livrări fiind aşteptate cel mai devreme la mijlocul anului 2018”, spune Alexandru Petrescu Managing Partner la ESOP Consulting.

    Ofertele din zona centru-nord se diversifică mai mult în această perioadă, conturându-se mai multe subzone diferite ca nivel al chiriilor. Vârful tarifelor, de peste 18 euro/mp se înregistrează pentru proiectele noi, livrate de curand sau încă în construcţie in Piaţa Victoriei, în aşa numitul CBD. Urmează apoi pe locul doi subzona Barbu Văcărescu- Floreasca, lângă centrul comercial Promenada şi pe locul trei subzona Casa Presei Libere, între acestea existând diferenţe si de 2-3 euro/mp.

    Cele mai ieftine birouri din Bucureşti se găsesc în cartierele din Sud şi în zona Pipera-Tunari, mai îndepărtate de metrou, acolo unde se pot închiria spaţii în clădiri de birouri de la 8-9 euro/mp şi vile de la 7,5 euro/mp.

    „Considerăm că deschiderea unui nou pol de birouri în Bucureşti, în zona Politehnică – Grozăveşti – Orhideelor şi modalitatea pozitivă în care a fost primit acest lucru de către chiriaşi, doi dintre cei mai mari chiriaşi din piaţă, BCR şi IBM alegând deja această zonă pentru consolidarea activităţilor prin ocuparea unei suprafeţe totale ce depăşeşte 38.000 mp, reprezintă un semnal pozitiv pentru căutarea, de către dezvoltatorii imobiliari, a unor noi poli de dezvoltare urbană cum ar fi zona Expoziţiei sau zona Unirii.

    În acest fel se creează premizele, atât ale unei dezvoltări echilibrate a zonelor de birouri şi a zonelor rezidenţiale ce le urmează,  cât şi ale unei diminuări a traficului dintr-o parte în alta a Bucureştiului produs acum de către angajaţii care locuiesc în cartierele Capitalei şi se deplasează în majoritatea cazurilor doar în zona de nord”, afirmă Alexandru Petrescu Managing Partner la ESOP Consulting.

  • Producătorul local Symmetrica a ajuns la un business de 20 de milioane de euro

    Scăderea investiţiilor cu fonduri bugetere sau comunitare în infrastructură  a dus, în ultimul an, la modificarea raportului de vânzări pe tipuri de lucrări; creşterea constantă a investiţiilor pe segmentul rezidenţial în ultimul an a determinat o majorare semnificativă a livrărilor Symmetrica către proiect, astfel, în acest moment, cca. 42% din afacerile companie sunt realizate din proiecte de acest tip.

    “Dezvoltarea sectorului imobiliar şi scăderea investiţiilor cu fonduri bugetere sau comunitare în infrastructură au dus, în ultimul an, la modificarea raportului de vânzări pe tipuri de lucrări. Astfel, dacă în trecut proiectele realizate cu statul reprezentau cca. 60% din business-ul companiei, astăzi ponderea a ajuns la 40%, raportându-se o creştere pe segmentul privat”, a declarat Sebastian Bobu, Director Executiv al Symmetrica.

    Potrivit reprezentantului companiei, proiectele private însumează acum 42% din business-ul companiei, faţă de 32% în 2015. Din totalul proiectelor private, 28% din livrări sunt direcţionate către proiecte rezidenţiale, comerciale şi industriale, în timp ce 14% către proiecte realizate direct cu persoane fizice.

    “Desigur, un procent de 8% din livrările companiei este realizat către magazinele de bricolaj sau către alţi distribuitori autorizaţi, ajungând astfel, în majoritate, tot în proiecte realizate de persoane fizice”, a mai precizat Sebastian Bobu.

    Revirimentul pieţei rezidenţiale se poate observa nu numai în ceea ce priveşte volumele tot mai mari livrate către acest tip de proiecte, cât şi în tipurile de produse alese. Astfel, dezvoltatorii noilor ansambluri rezidenţiale de pe piaţa locală optează tot mai mult pentru amenajarea cu pavaj în detrimentul turnării asfaltului. Astfel, aceştia aleg să monteze pavele pe drumurile adiacente, în parcări şi pe căile de acces.

    “Investitorii imobiliari au învăţat, după anii de criză prin care a trecut industria, că materialele de calitate folosite în dezvoltarea locuinţelor sunt factorul decident pentru clientul final. Chiar dacă clădirea în sine este cea care îi convinge pe cumpărători să aleagă sau nu un anumit ansamblu, exteriorul nu trebuie nici el neglijat. Astfel, românii îşi doresc tot mai mult să locuiască într-o zonă amenajată modern şi care să nu prezinte riscul de a se deteriora în timp scurt”, a afirmat Directorul Executiv al Symmetrica.

    Astfel, potrivit declaraţiilor sale, se observă o disponibilitate tot mai mare din partea constructorilor de a aloca bugete importante pentru produse de o calitate ridicată, rezistente în timp şi cu design deosebit. Tocmai din acest motiv, cea mai mare parte din produsele Symmetrica livrate către proiectele rezidenţiale fac parte din gamele de design.

    “Alegerea clientului, fie persoană fizică sau arhitectul unui proiect privat, se bazează pe destinaţie – trafic greu-uşor – şi pe estetică. În general se aleg pavele clasice gri pentru zona rutieră, iar pentru zonele pietonale pavele în funcţie de ambientul ce urmează a fi creat”, a subliniat Sebastian Bobu.

    În ceea ce priveşte bugetul alocat de dezvoltatorii imobiliari, aceştia aleg de cele mai multe ori modele cu preţuri medii, situate între 60 şi 70 lei / mp, şi  optează şi pentru serviciile de montaj din dorinţa de a obţine o lucrare de calitate şi durabilă.

    Când vine vorba de persoanele fizice, bugetul alocat este uşor ridicat, fiind vorba şi de suprafeţe mai mici. Astfel, aceştia aleg modele cu preţuri de până la 100 lei / mp şi, de asemenea, şi serviciile de montaj.

    Symmetrica este o companie 100% românească, producătoare de pavele, borduri şi rigole vibropresate pietonale şi carosabile, într-o gamă variată de forme şi culori. Aceasta a fost înfiinţată în 1994 de Florentina-Mihaela Stanciu (60% din acţiuni) şi Florin-Cristinel Stanciu (40% din acţiuni).

    Prima fabrică Symmetrica a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012) şi Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012).

    Principalele proiecte pentru care Symmetrica a livrat pavele şi borduri se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, magazine Carrefour, Lidl, Penny Market, parcări cu pavele ecologice în Bucureşti etc. De asemenea, produsele companiei au fost folosite pentru reabilitatea de străzi, trotuare şi parcuri ecologice din întreaga ţară.

     

  • Locuitorii dintr-un oraş din România vor vota online cum să cheltuie banii primăriei

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a scris: „Primăria Cluj-Napoca: prima din România care va implementa bugetarea participativă cu ajutorul tehnologiei (online). Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite şi taxe locale.

    Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta?

    Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodăreşti/deşeuri; spaţii publice; clădiri publice şi modernizarea de şcoli ş.a.m.d.

    Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include şi componenta tehnologică – o aplicaţie inteligentă pentru telefoane mobile şi calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte şi pentru a evalua proiectele trimise de cetăţeni.

    Fiecare proiect propus de cetăţeni, potrivit domeniilor menţionate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 şi 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua şi filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea şi viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetăţenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.

    Clujenii pot să îşi facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale oraşului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate şi supuse din nou unei campanii publice de mediatizare şi informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toţi cetăţenii înscrişi pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanţate de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

    Am lansat această propunere în cadrul Consiliului Consultativ de Inovare şi IT în vederea realizării şi promovării acestei aplicatţi de bugetare participativă.

    Astăzi Clujul este recunoscut ca un hub al inovării, cercetării şi dezvoltării, la nivel naţional şi internaţional, dar totodată un oraş cu un mediu local extrem de creativ şi inovativ. Open Innovation Conference 2.0 2017, care va avea loc în luna iunie la Cluj-Napoca, vine ca o reconfirmare a acestui statut.

    De asemenea, Clujul şi oraşul Braga (Portugalia) au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts – Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

    Încercăm să facem faţă acestor provocări, suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor etc. Toate acestea sunt doar primii paşi în transformarea Clujului într-un oraş *inteligent*, unul în care tehnologia ajută zi de zi cetăţeanul pentru a avea o viaţă mai bună în oraşul nostru”.

     

  • Locuitorii dintr-un oraş din România vor vota online cum să cheltuie banii primăriei

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a scris: „Primăria Cluj-Napoca: prima din România care va implementa bugetarea participativă cu ajutorul tehnologiei (online). Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite şi taxe locale.

    Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta?

    Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodăreşti/deşeuri; spaţii publice; clădiri publice şi modernizarea de şcoli ş.a.m.d.

    Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include şi componenta tehnologică – o aplicaţie inteligentă pentru telefoane mobile şi calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte şi pentru a evalua proiectele trimise de cetăţeni.

    Fiecare proiect propus de cetăţeni, potrivit domeniilor menţionate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 şi 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua şi filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea şi viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetăţenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.

    Clujenii pot să îşi facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale oraşului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate şi supuse din nou unei campanii publice de mediatizare şi informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toţi cetăţenii înscrişi pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanţate de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

    Am lansat această propunere în cadrul Consiliului Consultativ de Inovare şi IT în vederea realizării şi promovării acestei aplicatţi de bugetare participativă.

    Astăzi Clujul este recunoscut ca un hub al inovării, cercetării şi dezvoltării, la nivel naţional şi internaţional, dar totodată un oraş cu un mediu local extrem de creativ şi inovativ. Open Innovation Conference 2.0 2017, care va avea loc în luna iunie la Cluj-Napoca, vine ca o reconfirmare a acestui statut.

    De asemenea, Clujul şi oraşul Braga (Portugalia) au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts – Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

    Încercăm să facem faţă acestor provocări, suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor etc. Toate acestea sunt doar primii paşi în transformarea Clujului într-un oraş *inteligent*, unul în care tehnologia ajută zi de zi cetăţeanul pentru a avea o viaţă mai bună în oraşul nostru”.

     

  • Bani acordaţi tinerilor care se căsătoresc şi locuinţe la preţ redus. Ce proiecte spectaculoase a mai avansat primarul Capitalei, Gabriela Firea

    “Pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de consiliu am introdus un proiect de hotărâre prin care să se instituie acordarea un stimulent financiar în cuantum de 1.500 de lei net/familie, pentru tinerii care se căsătoresc. Totodată, după cum bine ştiţi, Primăria Capitalei a înfiinţat societatea pe acţiuni S.C. Trustul de Clădiri Metropolitane Bucureşti S.A. care are că obiect principal de activitate construirea de locuinţe sociale pentru tineri, la preţuri mult mai mici decât cele disponibile pe piaţă şi tot pentru aceştia am înfiinţat Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucureşti, pentru a putea sprijini iniţiativele şi priorităţile reale ale tinerilor din Capitală”, a declarat Gabriela Firea printr-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Acest proiect prevede ca cel puţin unul dintre soţi să se afle la prima căsătorie, să aibă domiciliul sau reşedinţa pe rază Municipiului Bucureşti, iar cel puţin unul dintre soţi să aibă vârstă cuprinsă între 18 şi 35 de ani.

    “Tinerii amână tot mai mult căsătoria, în lipsa unor factori social-economici care să o favorizeze şi din cauza faptului că nu primesc sprijin din partea statului, prin autorităţile publice centrale şi locale, la constituirea familiei”, se arată în raportul de specialitate al proiectului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soluţie pentru cei care se tem de moarte

    Proiectul Timeship este coordonat de arhitectul Stephen Valentine, care îl pregăteşte de douăzeci de ani, iar construcţia va începe imediat ce va exista tehnologia necesară reanimării unei persoane crioprezervate, investitorii aşteptându-se ca aceasta să fie disponibilă nu peste mulţi ani. Amplasamentul Timeship a fost astfel ales încât să fie ferit de cutremure şi în apropiere de surse de energie geotermală, centrul trebuind să poată funcţiona indiferent de dezastre pentru circa 100 de ani. Proiectul ar necesita o investiţie de 500 de milioane de dolari, după estimările arhitectului.

  • Soluţie pentru cei care se tem de moarte

    Proiectul Timeship este coordonat de arhitectul Stephen Valentine, care îl pregăteşte de douăzeci de ani, iar construcţia va începe imediat ce va exista tehnologia necesară reanimării unei persoane crioprezervate, investitorii aşteptându-se ca aceasta să fie disponibilă nu peste mulţi ani. Amplasamentul Timeship a fost astfel ales încât să fie ferit de cutremure şi în apropiere de surse de energie geotermală, centrul trebuind să poată funcţiona indiferent de dezastre pentru circa 100 de ani. Proiectul ar necesita o investiţie de 500 de milioane de dolari, după estimările arhitectului.

  • Cea mai mică rată de neocupare a clădirilor de birouri din Bucureşti din ultimii 9 ani

    Cele mai mici rate de neocupare sunt în zona de Vest (4.6%) şi Nord (6.6%).  „Aceată scădere a ratei de neocupare fost generată de numărul limitat de proiecte livrate şi de creşterea susţinută de spaţii de birouri”, subliniază Mihai Păduroiu, MRICS, Head of Advisor Transaction Services, Office CBRE România.

    Datele CBRE mai arată că cererea netă de spaţii de birouri (cererea totală din care sunt excluse renegocierile) a reprezentat 54% din cererea totală în primele trei luni ale anului, perioada în care s-au tranzacţionat 94,000 mp, respectiv 23% din suprafaţă totală închiriată în 2016. Estimările CBRE indică faptul că până la sfârşitul anului se vor mai livra aproximativ 140,000 mp. Cele mai multe tranzacţii din acest trimestru s-au realizat în zonele Nord şi Pipera, peste 69,000 mp iar 64% din cererea totală a fost tranzacţionată în clădiri de clasa A. În primul trimestru al anului s-au livrat 2 proiecte de birouri de tip boutique cu o suprafaţă totală de 11,600 mp.  
     
    CBRE a reprezentat cele mai mari tranzacţii încheiate în această perioada, de 20,000 mp respectiv 10,000 mp şi este lider de piaţă în reprezentarea chiriaşilor, cu o cota de piaţă de 59% (38,500 mp tranzactionati), a proprietarilor de clădiri –  22%, respectiv 7,500 mp  – şi pe totalul trazactiilor de birouri realizate pe piaţă imobiliară din Bucureşti –  47% respectiv 46,000 mp.
     
    Cererea nouă şi extinderea de spaţiu dn primul trimestru al lui 2017 reprezintă 26% din cererea totală. Raportul CBRE mai indică faptul că 54% din suprafaţă în construcţie estimată peste acest an şi pentru anul 2018 este în zona de Vest. AIci urmează să se livreze prima clădire din proiectul Campus 6, dezvoltat de Skanska, Orhideea Towers, dezvoltat de CĂ Immo, The Bridge, dezvoltat de Forţe Partners, Business Garden Bucharest – dezvoltat de Vastint Group şi prima clădire din proiect AFI Tech Park, dezvoltat de AFI Europe.
     
    Raportul CBRE mai arată că 20% din suprafaţă în construcţie estimată peste acest an şi pentru anul 2018 este în zona de Centru. Cel mai mare proiect din zona de Centru este Timpuri Noi Square, dezvoltat de Vastint. Până la sfârşitul anului 2018, urmează să se mai livreze în zona de Centru proiectele Day Tower şi Unirii View.
     
    Chiria prime pentru spaţii de birouri în Bucureşti a rămas constanţa la nivelul de 18.5 euro/ mp, mai indică cifrele prelucrate de CBRE. Stocul modern de spaţii de birouri este 2.65 mil mp, din care 44% sunt spaţii de birouri de clasa A. Estimările CBRE sunt că anul viitor se vor mai livra aproximativ 300,000 mp, astfel că la sfârşitul anului 2018 stocul modern de spaţii de birouri va atinge pragul de 3.09 mil mp.