BusinessMagazin

Tag: populatie

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.
     

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.
     

  • Cel mai mare producător de petrol din Rusia a pierdut trei miliarde de dolari

    Astfel, sancţiunile internaţionale şi deprecierea rublei au “şters” profitul companiei conduse de Igor Sechin, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

    Rosneft a solicitat recent un ajutor de 2 trilioane de ruble din partea statului, pentru a putea menţine activitatea pe durata anului în curs. Ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, a declarat săptămâna trecută că o astfel de cerere este imposibil de onorat fără a pune o presiune uriaşă asupra populaţiei.

    Problemele Rosneft arată cât de afectată este economia rusă de deprecierea rublei, fapt datorat în mare măsură sancţiunilor impuse ca urmare a crizei din Ucraina.

  • Alimentele UE pentru persoane defavorizate – după 16 noiembrie, dar pe un cupon trimis din octombrie

    Pentru acest an, pe lista beneficiarilor de ajutoare alimentare au fost introduse şi persoanele care primesc alocaţii pentru sprijinrea familiei, numărul total al beneficiarilor fiind astfel mai mare cu 700.000 persoane faţă de anul trecut.

    Ajutoarele vor putea fi ridicate, după 16 noiembrie, de la centrele desemnate de primării, pe baza cuponului nominal şi a buletinului de identitate, a anunţat ministrul Muncii, Rovana Plumb, la Guvern.

    Cuponul pentru ridicarea alimentelor, care va fi transmis începând cu 22 octombrie, reprezintă tot o noutate introdusă în acest an, pe acesta fiind indicate “toate cantităţile din produsele care vor fi distribuite către cei 3,3 milioane beneficiari”, a arătat ministrul.

    Premierul Victor Ponta a precizat că aceste cupoane nu vor fi duse la beneficiari de către autorităţile locale, pentru a nu se “interpreta greşit” în perioada campaniei electorale, ci prin intermediul Poştei, operaţiune prin care societatea, în opinia premierului, se poate “relansa”.

  • Ce venituri şi cheltuieli au avut românii în trimestrul al doilea al anului

    Veniturile medii lunare care au revenit unei persoane au fost de 919 lei din totalul de 2.452 de lei pe gospodărie.

    Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.087 lei lunar pe gospodărie (782 lei/persoană), iar veniturile în natură de 365 lei lunar pe gospodărie (137 lei/persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate au format cea mai importantă sursă de venituri, de 51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor.

    “La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (24,4%), veniturile din agricultură (3,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,4%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (14,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,2%)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 33,9% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 12,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

    În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,5% din salarii, de 23,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,3% din total.

    În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 36,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (26,6% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 9,7% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (30,0%) şi celor din prestaţii sociale (25,8%).

    Gospodăriile au cheltuit lunar, în medie, 2.210 lei, din care unei persoane a revenit 828 lei, şi au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni deţin o pondere de 0,4% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

    În timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 429 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 47 lei.

    “Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar”, se precizează în comunicat.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 41,3% din consumul gospodăriilor.

    Consumul pentru locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei) a avut o pondere, în trimestrul al doilea, de 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere au avut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii acesteia (15,6%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,5%) şi cele pentru educaţie (0,5%).

  • Prima bază de date din România despre populaţia Transilvaniei, începând cu 1850, realizată de Universitatea “Babeş-Bolyai”

    Vlad Popovici, asistent cercetare la Centrul de Studiere a Populaţiei din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că în cadrul proiectului colectarea datelor se face din registrele parohiale de stare civilă ale diferitelor culte din regiune, în care sunt trecute naşterile, botezurile, logodnele şi decesele.

    “Proiectul «Baze de date ale populaţiei istorice din Transilvania» este finanţat printr-un grant al Guvernului Norvegiei de 650.000 de euro, iar în acesta vor fi cuprinse persoanele care au trăit în regiune între 1850 şi 1914. Este prima astfel de bază de date care se realizează în România, iar colectarea informaţiilor se face din registrele parohiale de stare civilă ale diferitelor culte din regiune, aflate în arhive, în care sunt trecute naşterile, botezurile, logodnele şi decesele”, a spus Popovici.

    Populaţia estimată din Transilvania pentru intervalul 1850 – 1914 depăşea cinci milioane de persoane.

    “Strângem date de la toate confesiunile şi de la toate etniile chiar dinainte de 1850. Pentru fiecare etnie avem mai multe confesiuni. Pentru români avem ortodocşi şi greco-catolici, pentru maghiari avem reformaţii calvini, dar şi unitarieni, catolici, luterani, avem germani, care sunt luterani, dar şi catolici, avem evrei, armeni sau greci. Registrele sunt scrise în româneşte, cu litere chirilice, în maghiară sau germană. Toate registrele se digitizează, foile sunt scanate şi fotografiate, şi vor putea fi disponibile pe un site”, a subliniat Popovici.

    Cercetarea se desfăşoară în zece judeţe din Transilvaniei: Braşov, Hunedoara, Alba, Cluj, Mureş, Harghita, Covasna, Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Sălaj.

    Vlad Popovici a adăugat că, pe măsură ce vor fi epuizate registrele parohiale, cercetătorii vor trece şi la consultarea altor surse, precum registrele fiscale, pentru identificarea tuturor persoanelor, în condiţiile în care “de fiscalitatea austriacă nu scăpa nimeni”.

    “La final, rezultatele pot fi folosite şi la aflarea arborelui genealogic al unor locuitori din Transilvania, care este produsul cu cel mai mare impact la public. Astfel, o persoană originară din microzonele cercetate din Transilvania, îşi va putea face arborele genealogic, având o informaţie primară măcar despre bunici. Va putea găsi pe site-ul bazei de date numele localităţii şi numele persoanei. Aplicaţia va fi gratuită pentru obţinerea arborelui genealogic”, a explicat cercetătorul Centrului de Studiere a Populaţiei.

    De asemenea, baza de date va putea fi folosită şi la realizarea unor analize transgeneraţionale, respectiv din registrele parohiale se vor putea extrage date privind cauzele morţii unor persoane, pe o anumită microzonă, pe o perioadă de 100 de ani.

    “Urmează posibilitatea realizării unor studii demografice sau a unora despre migraţia populaţiei. Vom avea o bază de date pentru studierea moaşelor, una cu preoţii care activau în Transilvania sau numai despre o anumită confesiune religiosă”, a spus Popovici.

    Acesta a adăugat că în registrele parohiale a întâlnit şi situaţii în care sunt porţiuni de pagini rupte sau în care cerneala este ştearsă, iar scrisul nu mai este lizibil.

    “Preoţii din parohii completau datele în registrele parohiale scriind cu cerneală şi folosind pene de gâscă. Avem şi formulare de logodnă numite «Buna învoială». În Transilvania registrele parohiale de stare civilă au înregistrări oficiale până în 1895, după care a intrat în vigoare, în Ungaria, legislaţia actelor civile, care preciza că naşterile, căsătoriile şi decesele se înregistrau la primării”, a mai arătat Popovici.

    Proiectul derulat de Centrul de Studiere a Populaţiei din cadrul UBB Cluj-Napoca va dura trei ani, iar primele rezultate vor putea fi cerute de cei interesaţi în primul trimestru al anului 2015.

  • STUDIU: Dezastrele naturale provoacă de trei ori mai multe deplasări de persoane decât conflictele

    Potrivit Norwegian Refugee Council (NRC), o organizaţie independentă specializată în ajutor de urgenţă, 22 de milioane de persoane au fost strămutate în 2013 din cauza dezastrelor naturale.

    Raportul asociaţiei umanitare este publicat înainte de summitul pe tema climatului, care va avea loc marţi la sediul ONU din New York.

    Problema este pe cale să se agraveze, cu de două ori mai multe persoane deplasate în lume decât în anii 1970, adaugă raportul, care explică această situaţie prin intensificarea urbanizării în ultimii 40 de ani în ţările cele mai vulnerabile.

    Organizaţia condusă de Jan Egeland, fost coordonator al ONU pentru ajutor de urgenţă, le-a cerut oamenilor politici să facă din această problemă o prioritate, cu ocazia discuţiilor pe tema unui acord privind schimbările climatice în 2015.

    “Guvernele trebuie să se asigure că proiectele şi donatorii sunt atenţi la acest risc tot mai mare de deplasări, facilitând imigraţia şi prevăzând relocări într-un mod care să respecte populaţiile vulnerabile”, sugerează raportul.

    Documentul subliniază rezultatele studiului Grupului de experţi interguvernametal privind evoluţia climei (Giec), care apreciază că activitatea umană este responsabilă de numărul tot mai mare de astfel de dezastre.

    Peste 80 la sută dintre persoanele strămutate din cauza catastrofelor naturale anul trecut se află în Asia, adaugă ea.

    Filipinezii au suferit anul trecut cele mai grave catastrofe, cu taifunurile Haiyan (sau Yolanda) şi Trami care au provocat deplasarea a 5,8 milioane de persoane.

    În raport cu numărul total al populaţiei, opt din 20 cele mai grave catastrofe au avut loc în Africa subsahariană, adaugă raportul, potrivit căruia Africa riscă să fie din ce în ce mai afectată din cauza creşterii puternice a populaţiei.

    Naţiunile bogate nu sunt scutite nici ele, precum Japonia cu taifunul care a afectat regiunea Chubu (centru), Statele Unite cu tornadele din Oklahoma (sud), şi Canada cu inundaţiile din Alberta (vest), care au provocat împreună deplasarea a 600.000 de persoane.

    Raportul avertizează şi asupra riscurilor naturale din regiunile de conflict, cu inundaţiile produse în 2010 în Pakistan.

  • Populaţia va suporta costurile colectării selective a deşeurilor

     Românii trebuie să înveţe să selecteze deşeurile menajere în casă şi să-şi asume costurile serviciului de colectare, după principiul „poluatorul plăteşte“, în condiţiile în care obligaţia României este ca în 2020 să ajungă să recicleze jumătate din deşeurile generate, în loc să le abandoneze la groapa de gunoi.

    „În momentul în care gene­răm deşeuri avem obli­gaţii. Da­că iau deşeul de acasă şi îl duc la un centru, recuperez nişte bani. Acela e singurul moment în care cetăţeanul primeşte bani. În rest, plăteşte, pentru colectare şi prin cumpărăturile de la producător“, a declarat Ionuţ Georgescu, director general al Inter­se­mat, o firmă de management a de­şeurilor de ambalaje, în cadrul conferinţei „Cum cură­ţăm România?“, organizată ieri de ZF.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ei sunt perdanţii tăcuţi ai crizei

    Într-un raport pregătit pentru o reuniune G20, instituţia arată că în ţările G20 sunt peste 100 mil. şomeri, iar alţi 447 mil. de cetăţeni, deşi au loc de muncă, nu reuşesc să iasă din sărăcie, trăind cu un venit de mai puţin de 2 dolari pe zi. În ciuda unui reviriment economic moderat în 2013-2014, creşterea economică globală este aşteptată să rămână insuficientă în viitorul previzibil, cu pieţe ale muncii slabe, care vor frâna consumul şi investiţiile.

    Banca Mondială notează că slăbiciunea creşterii economice afectează atât perspectivele de angajare, cât şi perspectivele de creştere a salariilor, ţinând cont că salariul real a stagnat după criză în multe ţări G20 şi chiar a scăzut în altele.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.719 lei
    câştigul salarial mediu nominal net în luna iulie, în creştere faţă de iunie cu 32 lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în industria de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale (4.562 lei), iar cele mai mici în afacerile cu hoteluri şi restaurante (1.011 lei)

    4,8 mld. euro
    valoarea exporturilor în luna iulie, cu 12,7% mai mare decât în iunie şi cu 6,6% mai mare decât în iulie 2013, în timp ce importurile au ajuns la 5,29 mld. euro, cu 4% mai mari decât în iunie şi cu 10,6% mai mari decât în iulie 2013

    49 mld. euro
    valoarea la finele lunii iunie a depozitelor totale atrase de bănci de la populaţie şi companii, cu aproape 11 mld. euro mai mare decât la finele anului 2008

    43
    sporul natural al populaţiei în luna iulie, în premieră pentru acest an, fiind înregistrate 19.305 naşteri, cu peste 3.200 mai multe faţă de iunie, şi 19.262 de decese, cu 22 mai puţine

    31,2%
    ponderea economiei subterane din Bulgaria, comparativ cu o medie a UE de 18,5%, conform unui sondaj Vitosha Research care arată că 30% dintre bulgari au o a doua slujbă nedeclarată, iar 16% cumpără bunuri de pe piaţa neagră

    0,2%
    creşterea economică a UE în T2 faţă de T1, după o creştere de 0,3% în T1, cele mai mari avansuri fiind înregistrate în Malta (1,3%), Slovenia (1%), Lituania, Ungaria şi Marea Britanie (0,8%), în timp ce România (-1%), Danemarca şi Cipru (ambele -0,3%), Germania şi Italia (ambele -0,2%) au înregistrat scăderi