BusinessMagazin

Tag: mall

  • Atrium incepe constructia mall-ului din Cluj

    Compania va obtine maine rezultatele licitatiei pentru desemnare antreprenorului general pentru constructia mall-ului din Cluj Napoca, reprezentantii Atrium Centers precizand ca 10 companii au participat la licitatie. Compania estimeaza ca estimeaza ca Atrium Center Cluj va fi finalizat in al doilea semestru din 2009.

     

    "Pana in prezent, rata de ocupare pentru proiectul nostru de la Cluj este de 42 % in ceea ce priveste parteneriatele, acestea reprezentand 70% din suprafata inchiriabila. Mai mult, Atrium Centert va introduce retaileri internationali importanti care nu sunt prezenti pe piata locala", a declarat Adina Calinescu, country manager al Atrium Centers Romania.

    Mall-ul din Cluj Napoca este cel de al doilea proiect al companiei pe plan local, dupa cel din Arad, ale carui lucrari de constructie au inceput in luna martie. Compania mai are proiecte si in Satu Mare si Baia Mare, lucrarile de constructie ale celor doua proiecte fiind programate sa inceapa pana la finalul acestui an.

    Citeste si Cand va fi primul faliment de mall

  • Viata ca un mall

    “Ati vrea sa vedeti siteul?” Lui Reuven Havar, CEO al
    dezvoltatorului AFI Europe, ii sclipesc ochii atunci cand priveste
    webcam-urile care transmit imagini live de pe santierul unde pana
    la finalul anului viitor se va ridica mall-ul Cotroceni Park. Desi
    a avut parte in cariera sa de o serie destul de lunga de motive de
    mandrie profesionala, printre care si ocuparea pozitiei de CFO al
    unei mari companii israeliene in perioada listarii acesteia la
    Nasdaq sau cea a unei cariere diplomatice in Columbia, Havar pare
    sa-si fi gasit locul. Si anume – in fruntea developerului de real
    estate care construieste unul dintre candidatii la titlul de “cel
    mai mare mall din Capitala”.

    “Asta inseamna sa faci ceva. Chiar daca sunt mandru ca am fost
    in comitetul de conducere al M-Systems (companie achizitionata de
    San Disk in 2006 in schimbul sumei de 2,5 miliarde de dolari), nu
    cred ca asta a fost cea mai mare realizare a mea. Sa ridici un
    shopping mall, de la planurile incipiente pana la ziua inaugurarii,
    asta este o reusita. Inseamna mult mai mult decat niste hartii.
    Plus ca practic le schimbi viata unor oameni. Si exact asta voi
    face si in Bucuresti: voi schimba modul de viata al locuitorilor
    sectorului 6”, afirma el aproape declamativ.

    Intre timp, pe holuri se aud doar franturi de conversatie in
    ivrita. Pana si un profan ar deduce despre compania miliardarului
    rus Lev Leviev ca este evreiasca pana in maduva operatiunilor
    cotidiene. Conform perceptiei generale, asta o califica din start
    pentru succes pe o piata in care lupta este mai acerba ca
    niciodata, iar competitorii isi ascut care mai de care armele:
    locatia, dimensiunea, magazinele-ancora sau pretextele de
    distractie. Iar daca ar fi sa il asculti pe Havar nici nu se pune
    problema unui rateu: AFI Cotroceni Park este pregatit sa fie
    incoronat cel mai mare si mai spectaculos mall din Bucuresti. “De
    unde stiu ca voi avea succes? Fiindca am cerut un pret foarte mare
    pentru chirie, iar cea mai mare parte a chiriasilor mei sunt
    prezenti si in Plaza Romania. N-a venit niciunul dintre ei la mine
    sa imi spuna “Eu sunt si in Plaza, nu foarte departe de tine. Imi
    ceri prea multi bani, am sa raman acolo.”

    ARMATA SAU DIPLOMATIE?

    Daca reusesti sa il convingi pe seful AFI Romania sa iti
    povesteasca cate ceva despre viata lui de pana acum, exista sanse
    sa te simti usor ametit de zig-zag-ul profesional. De la o cariera
    de 22 de ani in domeniul militar la o functie de CFO in domeniul
    high-tech, la diplomatie, la fructe exotice, la real estate, acest
    intinerar nu este, in mod evident, indicat celor mai slabi de
    inger. Lui Havar insa nu i se pare nimic neobisnuit. “Cred ca este
    vorba in primul rand de temperamentul meu: sunt mereu in cautarea
    unei provocari. Nu numai ca nu imi este frica sa schimb domeniul in
    care lucrez sau orizontul de asteptari dar ajung uneori chiar sa
    caut asemenea schimbari, deoarece gandesc mai limpede si mai clar
    intr-o bransa noua. In al doilea rand probabil ca si domeniul
    militar, unde mi-am inceput cariera si-a spus si el cuvantul,
    deoarece acolo provocarile erau la ordinea zilei si puteau veni in
    orice moment, din orice directie, mai ales atunci cand nu te
    asteptai la ele.”

    In Israel, tara natala a lui Havar, armata este obligatorie pentru
    toata lumea, baieti si fete deopotriva. “Deoarece suntem intr-o
    stare foarte delicata cu aproape toti vecinii nostri, in cultura
    israeliana sa fii in armata nu este doar o obligatie, ci o onoare.
    De aceea, cei mai valorosi absolventi ai studiilor liceale se lupta
    pentru un loc in cele mai bune unitati militare israeliene. In
    unitatile terestre, navale sau aviatice de elita se aduna crema
    tineretului israelian.” Vreme de 22 de ani Havar a fost membru al
    fortei aeriene israeliene, facand parte din corpul pilotilor
    militari, ca inginer de zbor. In paralel si-a continuat si studiile
    universitare, devenind economist si luandu-si masteratul in
    administrarea afacerilor.
    Dupa ce a parasit armata, la varsta de 40 de ani, a aflat de un
    concurs organizat de Ministerul Afacerilor Externe israelian pentru
    postul de atasat economic pe langa ambasada israeliana la Columbia.
    “Avand in vedere situatia politica si nu numai din Columbia,
    guvernul israelian avea probleme in gasirea unor oameni care sa
    ocupe functii diplomatice acolo, dar si eu, si sotia mea voiam
    altceva si ne-am zis sa incercam. M-au ales ca primul secretar al
    ambasadei columbiene, unde am stat 2 ani”, povesteste seful AFI.
    “La sfarsitul acestei perioade am zis: a fost interesant, dar hai
    sa ne intoarcem in tara. Stiam atunci ca temperamentul meu este mai
    degraba potrivit pentru conducerea unei companii.”

    NU PAR CONVINGATOR?
    Asa se face ca anul 1994 il gasea inapoi in Israel, in cautarea
    unei companii care sa il angajeze, desi la varsta de 42 de ani ii
    lipsea experienta directa in domeniul afacerilor. “Cand am parasit
    armata, nu aveam experienta in afaceri, in afara de cea indirecta,
    din studiile universitare si postuniversitare”, isi aminteste seful
    AFI. Aceasta a fost singura sa arma, dar cu ea a reusit sa il
    convinga pe proprietarul M-Systems, Dov Moran, sa il angajeze ca
    CFO. “Nu se vede ca am abilitati de convingator?”, te intreaba
    Havar cand il intrebi cum a reusit. “Probabil ca si experienta in
    armata m-a recomandat, nu stiu ce era in gandul lui atunci cand m-a
    angajat. M-Systems era la cea vreme una dintre cele mai mari
    companii israeliene de high-tech, care tocmai se pregatea sa se
    listeze la bursa Nasdaq in New York.” Havar considera aceasta etapa
    din viata lui una foarte importanta, avand in vedere dimensiunile
    companiei, aceasta fiind vanduta companiei San Disk cu doi ani in
    urma pentru 2,5 miliarde de dolari. “Vreau sa subliniez ca aceasta
    este o reusita foarte mare. Nu stiu daca Romania are macar o
    singura companie listata la New York. “Insa aveam sa aflu ca pentru
    pozitia de CFO iti trebuie o experienta de cel putin 10 ani in
    domeniu. Am simtit-o pe propria mea piele. Asa ca am parasit acest
    domeniu si am cautat posturi de manager.” Pe primul l-a gasit chiar
    in Romania.

    FRUCTE SAU SUC DE FRUCTE?

    Pentru prima oara a ajuns in Romania acum 12 ani. “Intre 1996 si
    1998 am fost seful Prigat Romania, pentru ca apoi sa devin seful
    diviziei de productie a Pepsi Romania. Din perioada aceea isi
    aminteste ca sofatul in Bucuresti inca mai era o placere “Strazile
    erau aproape goale, comparativ cu ziua de azi.” Cand Prigat Romania
    a fost cumparat de Pepsi, Havar a fost bucuros. “M-am simtit foarte
    bine atunci. Nu este o alta dovada mai buna ca ti-ai facut treaba
    bine decat atunci cand altcineva baga mana in buzunar ca sa te
    cumpere.”

    Dupa episodul Prigat a plecat catre America. “Am petrecut un an
    in New York, conducand afacerile unui important comerciant de
    fructe exotice din Israel, More International. A venit ca o
    propunere din partea unor cunoscuti si am plecat sa pun bazele
    operatiunii in New York. Dupa un an de zile am socotit ca era
    timpul sa aducem un nou manager, deoarece Statele Unite erau prea
    departe de Israel si am preferat sa fiu mai aproape de familia mea,
    la mai putine ore distanta de casa, pentru a putea ajunge acasa in
    fiecare weekend, asa cum fac astazi.”

    Asa se face ca intr-un final a ajuns in Republica Ceha, sub
    umbrela AFI Europe. “In 5 ani si jumatate am construit acolo un
    shopping mall care a cunoscut un foarte mare succes, un complex
    rezidential de tip condomium de lux si am pus bazele mai multor
    altor proiecte. Insa acum doi ani si jumatate, cand compania mama,
    AFI Europe, a luat decizia de a intra pe piata romaneasca, stiau
    despre mine ca sunt familiar cu limba romana. Mai lucrasem aici
    vreme de 2 ani si aveam deja o experienta similara in Republica
    Ceha, asa ca mi-au oferit aceasta pozitie si am acceptat fara
    ezitare. Asa se face ca sunt aici deja de mai bine de
    2 ani.”

    Proiectele pe care le coordoneaza acum sunt in Cotroceni, in
    Bucurestii Noi, la Laromet, dar desfasoara proiecte si in Arad si
    Ploiesti. Un principiu de la care AFI nu se abate este
    accesibilitatea. “Toate proiectele noastre vor fi amplasate in
    locuri in care transportul este foarte usor sau nu vor fi deloc. De
    aceea nu ne veti gasi niciodata in nordul Bucurestiului, acolo unde
    traficul este foarte dens. In schimb ne veti intalni in Cotroceni,
    in Bucurestii Noi, in zone relativ usor de ajuns.”

    LUPTA PENTRU TERITORIU

    “Mall-ul meu nu este un loc de unde sa-ti cumperi o camasa si
    atat”, tine Havar sa sublinieze. “Voi avea lucruri pe care
    bucurestenii nu le-au mai vazut in alta parte. Cei 4.000 de metri
    patrati din mijlocul mall-ului vor gazdui o serie de activitati la
    care competitorii nici macar nu viseaza: vor fi restaurantele,
    patinoarul indoor, deschis 365 de zile pe an, un perete de alpinism
    inalt de 26 de metri, un deal cu vegetatie si o cascada.” In total,
    AFI Cotroceni Park se va intinde pe 76.000 metri patrati. “Astazi,
    in termeni reali de constructie (nu vorbesc despre Casa Radio, care
    poate va fi mare, dar deocamdata nu are nici aprobari) noi suntem
    cei mai mari”, sustine sus si tare Havar.

    Insa ce parere are despre Parklake Plaza, proiectul celor de la
    Caelum Investments, in care acestia vor investi 500 de milioane de
    dolari si care se va intinde pe 110.000 de metri patrati? “Am auzit
    de ei, sigur, dar deocamdata nu au pus nici macar o caramida la
    temelia acestui proiect”, se arata seful AFI neinduplecat. “Cand
    vor avea toate avizele, atunci pot sa vorbeasca. Nu vor fi oricum
    un competitor mare, deoarece vor fi intr-o cu totul alta parte a
    orasului, iar oameni nu vor calatori niciodata de la un mall la
    altul in Bucuresti. Oricum, pentru ca AFI Cotroceni Park sa fie un
    succes, eu am nevoie doar de 50.000 de oameni in mall-ul meu pe zi.
    Atat.”

    Ceea ce muta frontul de lupta pe teritoriul sectorului 6, la o
    aruncatura de bat de Plaza Romania, si nu foarte departe de mall-ul
    pe care cei de la River Invest au anuntat ca il vor construi in
    interiorul ansamblului Sema Park. “Eu nu cred ca o vor face, dar
    daca totusi vor merge pana la capat cu acest proiect, eu ii voi
    astepta, fiindca voi fi deja asezat in locul meu. Bineinteles ca
    vor reprezenta competitia. Insa in termeni de dimensiune, timing,
    locatie eu nu cred ca ne vor crea vreo problema.” Totusi, daca
    acest lucru se intampla nu vor fi prea multe magazine pentru
    sectorul 6? “Probabil ca da. Tocmai de aceea cred ca-si vor
    reconsidera planurile. Nu vad niciun semn ca vor continua acest
    plan. In Arad, doi dintre potentialii nostri competitori au decis
    sa nu mai continue planurile. In timp ce povesteste isi aduce
    aminte de ceva si incepe sa tasteze ceva la calculator.

    “Aici este sit-ul meu, e in timp real. Puteti vedea ca oamenii
    se misca.” Ii supravegheaza? “Nu. Nu sunt eu contractorul. Nu este
    treaba mea daca treaba este gata la timp sau nu.” Acestea fiind
    spuse se intoarce la discutie, expunandu-si ultimele argumente in
    favoarea succesului proiectului sau. “Ma tot intreaba lumea de unde
    stiu ca mall-ul meu va fi un succes. Foarte simplu. Daca cu doi ani
    inainte de inaugurare eu reusesc sa termin de inchiriat spatiile
    comerciale, mie mi se pare evident. Eu pot face o greseala, dar e
    putin probabil ca si 200 de chiriasi sa faca aceeasi greseala”,
    spune Havar sec. “Desi am avut cerere, nu am inchiriat toate
    spatiile disponibile, au mai ramas cateva, dar le pastrez pentru
    momentul potrivit, cand vor valora mai mult decat acum”, rade el
    multumit.

  • Cand va fi primul faliment de mall

    Final de martie, Arad, bulevardul Aurel Vlaicu. Intr-un decor cu baloane, circulatie partial oprita, sute de invitati, sampanie si frigarui, dezvoltatorul Atrium Centers inaugura constructia la mall-ul Atrium Center Arad, primul din cele patru pe care dezvoltatorul le va construi in tara.

    “Cred ca in Arad pot exista patru centre comerciale, la fel si in Cluj”, considera Michael Israeli, director general si actionar al Atrium Center, dezvoltator care va mai construi mall-uri si in Baia Mare, Satu Mare si Cluj.
    “Probabil vom avea un randament anual mai mic decat in alte zone, dar…” Directorul companiei se opreste putin, ridica privirea inspre un colt al santierului unde urmeaza sa inceapa constructia mallului si continua: “Probabil ca nu este cea mai fericita situatie, dar cred ca noi si cu AFI vom crea un pol comercial in oras”.

    Mai exact, in zona indicata de Michael Israeli, adica dupa ce iesi din santierul Atrium Center Arad, situat de-a lungul bulevardului, mergi pe bulevard maxim 500 de metri si treci de o intersectie, se afla un alt santier, unde compania Africa Israel construieste AFI Arad Palace.

    Peisajul cu cele doua viitoare mall-uri situate vizavi unul fata de celalalt este de altfel caracteristic pentru Arad, oras unde s-au anuntat spre dezvoltare cele mai multe centre comerciale raportat la populatie, dar si pentru tabloul general al celor peste 100 de mall-uri si parcuri de retail care ar trebui sa se deschida in tara pe termen mediu.

    O asemenea perspectiva ar trebui sa genereze optimism in randul dezvoltatorilor si al consultantilor, insa acestia considera ca nivelul veniturilor populatiei nu este atat de ridicat pentru a sustine toate proiectele de noi mall-uri, mai ales in orasele medii, unde sunt anuntate mai multe parcuri de retail, mall-uri clasice sau centre de tip outlet. Aradul este poate cel mai bun exemplu, cu cele patru mall-uri si doua parcuri de retail afl ate in constructie sau anuntate spre dezvoltare in urmatoarea perioada.

    In acest an se va finaliza parcul de retail Armonia Arad, dezvoltat de catre RED Management, iar pentru anul viitor ar urma sa fie inaugurate mall-urile Galleria Arad si Atrium Center Arad si parcul de retail West Gate al Meinl European Land. AFI Palace va fi inaugurat in 2010, in timp ce un alt proiect de mall apartine irlandezilor de la Mivan, care au pus Aradul pe lista celor zece orase unde ar urma sa deschida un Tiago Mall impreuna cu Moritz Group. In total, peste 200.000 de metri patrati inchiriabili in centre comerciale la o populatie de aproape 170.000 de locuitori, cat numara Aradul, adica o medie de peste 1,1 mp/locuitor.

    “Cred ca pana la o medie de un metru patrat pe locuitor, incluzand si mall-urile si parcurile de retail, poate fi in regula. Un maxim de 0,5 mp/locuitor pentru mall-uri si restul pentru parcuri de retail”, spune Razvan Gheorghe, directorul general al Cushman & Wakefield Activ Consulting, companie de consultanta imobiliara care este, alaturi de Jones Lang LaSalle, agent de inchiriere al AFI Arad Palace.

    Razvan Gheorghe spera, ca si Michael Israeli, ca cele doua mall-uri situate unul langa altul vor crea un pol comercial al orasului si ca nu vor ajunge sa se canibalizeze. “Cel putin pentru o vreme, in primii ani nu cred ca isi vor crea unul altuia probleme foarte mari.”

    Dezvoltarea rapida a centrelor comerciale din provincie, comparativ cu Bucuresti, unde ultimul mall a fost inaugurat in 2005, a dus de altfel la o situatie inedita: pentru prima data pe piata de retail, alt oras decat Bucurestiul atinge cea mai mare suprafata de centre comerciale pe cap de locuitor.

    Dupa ultimul raport intocmit de catre Colliers International, prin inaugurarile Iulius Mall si Polus Center, Clujul a ajuns la o medie de aproape 0,3 mp/locuitor, comparativ cu 0,05 mp/locuitor in Bucuresti. Cresterea acestui indicativ nu va ajunge insa la nivelul rezultat din adunarea tuturor proiectelor anuntate, situatia in care Aradul va avea 1,4 mp spatii comerciale/locuitor fiind putin probabila.

  • RED Management, 100 mil. euro pentru un proiect imobiliar mixt in Constanta

    WTC Constanta va avea o suprafata totala de 130.000 de metri patrati si va reuni un centru comercial, doua cladiri de birouri, un hotel cu 250 de camere care va fi clasificat la patru stele la care se va adauga o arena de concerte cu o capacitate de peste 8.000 de locuri.

    Centrul comercial va avea o suprafata inchiriabila de 36.000 mp si va fi finalizat in al treilea trimestru din 2009. Mall-ul va avea o structura pe cinci nivele, va dispune de 1.400 de locuri de parcare si va fi amplasat in apropiere de Poarta 3 a portului Constanta, urmand sa includa un hipermarket precum si un retailer de electrocasnice.

    Principala ancora a World Trade Center Constanta va fi un hipermarket Carrefour, care se va ittinde pe o suprafata de 6.500 de metri patrati. Magazinele de dimensiuni medii si mici vor avea o suprafata inchiriabila cumulata de aprox. 20.000 mp. Reprezentantii companiei estimeaza ca traficul zilnic in zona noului centru comercial va ajunge la 25.000 de vizitatori, adica peste noua milioane de vizitatori anual.

    Proiectul din Constanta a fost achizitionat de catre fondul austriac de investitii Immoeast, la fel ca si celelalte trei proiecte de centre comerciale dezvoltate de catre RED Management in Arad, Braila si Baia Mare. Pe langa cele patru centre comerciale, din care doua vor face parte din proiecte imobiliare mixte, RED Management Capital, dezvolta si proiecte rezidentiale in Bucuresti, Iasi si Baia Mare, precum si centre comerciale de dimensiuni mici in peste 20 de orase din tara.

    Centrul comercial din Constanta se va alatura centrelor comerciale TOM si Tomis, deja existente, mall-ului City Park Mall of Constanta, care va fi inaugurat in acest an, precum si proiectului Polus Center, dezvoltat de catre TriGranit, acesta din urma fiind de asemenea achizitionat de catre Immoeast.

    Mai multe amanunte despre factorii care vor diferentia centrele comerciale in contextul anuntarii spre dezvoltare a peste 100 de mall-uri si parcuri de retail, precum si informatii detaliate despre aproximativ 65 de centre comerciale, puteti afla din suplimentul BUSINESS Magazin intitulat Catalog de Centre Comerciale, care va aparea pe piata pe 16 aprilie.

  • RED Management, 100 mil. euro pentru un proiect imobiliar mixt in Constanta

    WTC Constanta va avea o suprafata totala de 130.000 de metri patrati si va reuni un centru comercial, doua cladiri de birouri, un hotel cu 250 de camere care va fi clasificat la patru stele la care se va adauga o arena de concerte cu o capacitate de peste 8.000 de locuri.

    Centrul comercial va avea o suprafata inchiriabila de 36.000 mp si va fi finalizat in al treilea trimestru din 2009. Mall-ul va avea o structura pe cinci nivele, va dispune de 1.400 de locuri de parcare si va fi amplasat in apropiere de Poarta 3 a portului Constanta, urmand sa includa un hipermarket precum si un retailer de electrocasnice.

    Principala ancora a World Trade Center Constanta va fi un hipermarket Carrefour, care se va ittinde pe o suprafata de 6.500 de metri patrati. Magazinele de dimensiuni medii si mici vor avea o suprafata inchiriabila cumulata de aprox. 20.000 mp. Reprezentantii companiei estimeaza ca traficul zilnic in zona noului centru comercial va ajunge la 25.000 de vizitatori, adica peste noua milioane de vizitatori anual.

    Proiectul din Constanta a fost achizitionat de catre fondul austriac de investitii Immoeast, la fel ca si celelalte trei proiecte de centre comerciale dezvoltate de catre RED Management in Arad, Braila si Baia Mare. Pe langa cele patru centre comerciale, din care doua vor face parte din proiecte imobiliare mixte, RED Management Capital, dezvolta si proiecte rezidentiale in Bucuresti, Iasi si Baia Mare, precum si centre comerciale de dimensiuni mici in peste 20 de orase din tara.

    Centrul comercial din Constanta se va alatura centrelor comerciale TOM si Tomis, deja existente, mall-ului City Park Mall of Constanta, care va fi inaugurat in acest an, precum si proiectului Polus Center, dezvoltat de catre TriGranit, acesta din urma fiind de asemenea achizitionat de catre Immoeast.

    Mai multe amanunte despre factorii care vor diferentia centrele comerciale in contextul anuntarii spre dezvoltare a peste 100 de mall-uri si parcuri de retail, precum si informatii detaliate despre aproximativ 65 de centre comerciale, puteti afla din suplimentul BUSINESS Magazin intitulat Catalog de Centre Comerciale, care va aparea pe piata pe 16 aprilie.

  • Buzau va avea din toamna doua mall-uri

    Dezvoltatatorul Cometex, parte a grupului Altex, a anuntat astazi ca Aurora Shopping Mall va fi inaugurat in luna noiembrie a acestui an, centrul comercial urmand sa aiba o suprafata inchiriabila de 18.500 de metri patrati.

    "Am achizitionat Cometex in 2005 fiindca pur si simplu doream sa deschidem un Media Galaxy in Suceava si nu aveam unde. Cometex detinea 50% din spatiile comerciale din oras si astfel ne-am facut intrarea", a explicat astazi proprietarul grupului Altex, Dan Ostahie, motivul pentru care grupul a cumparat compania suceveana.

    Terenul de 2,5 hectare din Buzau, pe care este dezvoltat Aurora Shopping Mall, a fost achizitionat in 2006 intr-o tranzactie de 3,4 milioane de euro, Altex luand decizia sa construiasca un centru comercial. Principalele ancore ale mall-ului, in a carui dezvoltare se vor investi in total 25 mil. euro, vor fi Carrefour, care va opera un hipermarket de 6.500 mp, si Media Galaxy.

    Pe langa cele doua ancore principale, in mall vor fi peste 50 de magazine si o zona de food-court. Printre brandurile cu care exista deja acorduri de principiu privind inchirierea unui spatiu se numara Deichmann, Vogele si Goertz (care vor deschide primele magazine pe plan local), Takko, Kenvelo si Lee Cooper. De asemenea, in Aurora Shopping City vor exista si spatii de servicii (banci, curatatorie, farmacii), mall-ul urmand sa aiba o parcare cu 450 de locuri.

    Dan Ostahie a precizat ca in viitor vor fi dezvoltate si alte proiecte de centre comerciale, in Brasov – centru comercial care va cuprinde un Media Galaxy si un magazin de mobilier, si in Timisoara si Arad – orase unde vor fi construite doar unitati Media Galaxy.

    Aurora Shopping Mall va fi precedat de deschiderea Galleria Buzau, un mall de dimensiuni mai reduse (12.500 de metri patrati suprafata inchiriabila), acesta fiind unul din cele trei centre comerciale pe care dezvoltatorul GTC Romania le va finaliza in acest an – celelalte doua sunt in Suceava si Piatra Neamt. Agentul de inchiriere a tuturor centrelor comerciale dezvoltate de catre GTC este compania de consultanta imobiliara Colliers International.

    Termenul de finalizare estimat al Galleria Buzau este iunie 2008, mall-ul urmand sa aiba ca principala ancora un supermarket, care va avea o dimensiune de 1.600 mp. La etaj se va gasi zona de food-court, care va include cinci restaurante de tip fast-food, mall-ul urmand sa dispuna de o parcare cu 300 de locuri.

    La o populatie de aproape 135.000 de locuitori, Buzau va avea doua mall-uri cu o suprafata inchiriabila totala de 30.000 de metri patrati, un nivel acceptabil in opinia lui Razvan Gheorge, directorul general al Cushman&Wakefield Activ Consulting, companie de consultanta imobiliara care este agentul de inchiriere a Aurora Shopping Mall.

    "Cred ca va fi ok pana la un nivel de 50.000 de metri patrati de centre comerciale de tip mall", considera Razvan Gheorghe in legatura cu piata de retail din Buzau. "Pana la o medie de 0,5 metri patrati de mall pe locuitor nu cred ca ar trebui sa fie probleme. Poate in alte orase s-a ajuns deja la un nivel optim, dar in Buzau inca mai este loc", a mai spus directorul general al companiei de consultanta imobiliara.

    Mai multe amanunte despre factorii care vor diferentia centrele comerciale in contextul anuntarii spre dezvoltare a peste 100 de mall-uri si parcuri de retail, precum si informatii detaliate despre aproximativ 65 de centre comerciale, puteti afla din suplimentul BUSINESS Magazin intitulat Centre Comerciale, care va aparea pe piata pe 16 aprilie.

  • Cum se conduce un mall

    “Nu facem pur si simplu o cladire pe care sa o inchiriem si sa o lasam acolo pentru a trece o data pe luna, a incasa chiria si pentru a pleca iarasi. Este un fel de parteneriat. Il inchiriezi si trebuie sa te asiguri ca magazinele vor avea succes si ca vor face tot ce este corect”, explica Ali Ergün Ergen, managerul cu cea mai mare experienta in Romania in ceea ce priveste conducerea unui mall.

    Ergen a coordonat dezvoltarea Bucuresti Mall (1999), considerat primul centru comercial modern de la noi, apoi a condus si al doilea proiect al Anchor Grup, Plaza Romania, deschis in 2005. Un an mai tarziu a ales sa plece la Baneasa Developments pentru a coordona dezvoltarea celui mai mare centru comercial din Romania, care se va deschide peste zece zile in urma unei investitii de 150 de milioane de euro.

    Seful celui mai nou mall spune ca mentinerea aceleiasi echipe din faza de proiectare a centrului comercial pana dupa deschidere, in etapa administrarii, reprezinta un avantaj pentru respectivul proiect. “Orice manager, mai ales in acest segment, ar dori sa fie implicat si in faza de dezvoltare. Nu cred ca si-ar dori cineva sa fie intr-o functie de conducere si sa spuna despre ceva ca este gresit si sa isi doreasca ca lucrurile sa se fi realizat intr-un mod diferit”, considera Ergün, care a facut, spre exemplu, mai multe modificari in cadrul proiectului Baneasa Shopping City.

    Atributiile unui sef de mall incep, de altfel, din fazele premergatoare inaugurarii centrului comercial. Spre exemplu, alegerea chiriasilor potriviti din punctul de vedere al sinergiei cu conceptul centrului comercial este unul din cei mai importanti factori in asigurarea succesului unui proiect, indiferent de modul cum acesta va fi condus ulterior, o eroare in alegerea unui retailer fiind greu de reparat dupa inaugurarea proiectului.

    Conducerea centrului dupa inaugurarea sa este considerata la fel de importanta ca toate etapele dezvoltarii proiectului, cea mai des folosita formula pentru a descrie relatia dintre chiriasi si proprietarul mall-ului fiind aceea a unui parteneriat continuu. “Trebuie sa fii un filtru intre clienti si retaileri si sa te asiguri ca ambii sunt fericiti, acesta este rolul nostru aici. Deoarece daca sunt multumiti, vor avea succes si vor plati chiria, iar clientii vor continua sa vina”, explica managerul Baneasa Developments, adaugand ca parerile negative fata de serviciile unui magazin nu se vor rasfrange asupra comerciantului respectiv, ci asupra centrului in ansamblu.

    In acest context, echipa de conducere a mall-urilor trebuie sa inteleaga cat mai bine modelul de business al fiecarui retailer in parte, pentru a-i putea oferi acestuia conditiile pentru oferirea unor servicii cat mai bune. Asa incat trasatura definitorie a unui sef de mall este aceea de a fi un bun gospodar, considera Razvan Gheorghe, managing partner al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Activ Consulting: “Sunt foarte importante calitati precum responsabilitatea, puterea de munca, initiativa, atitudinea proactiva si reactiva si mai ales harnicia”. Specializarea si experienta in comert reprezinta insa criteriile de baza in momentul in care se incepe procesul de recrutare a unui viitor manager de centru comercial.

    Numarul actual al potentialilor sefi de mall-uri este insa redus, in opinia dezvoltatorilor, care declara ca intampina dificultati in gasirea personalului de conducere pentru zecile de proiecte comerciale pe care le au in dezvoltare. O solutie ar putea fi diviziile specializate de project management ale companiilor de consultanta imobiliara, Colliers International, Cushman & Wakefield (C&W) sau DTZ oferind acest tip de servicii pe plan international – si mai nou in Romania, avand in vedere ca C&W va administra si patru proiecte de centre comerciale amplasate in Targu-Mures, Suceava, Sibiu si Braila.

    Deocamdata, cei mai multi din actualii sefi de mall-uri s-au specializat in cadrul companiilor de dezvoltare. “Este intr-adevar o problema faptul ca la noi nu exista personal calificat autohton. In acest moment, centrele sunt conduse in majoritatea lor de oameni formati in-house”, spune Monica Barbu, directorul departamentului de retail din cadrul Colliers International.

    Spre exemplu, Sonae Sierra, companie portugheza care are un portofoliu de 47 de centre comerciale si care este atat dezvoltator, cat si companie de project management, a ales pentru conducerea primului mall detinut in Romania o echipa autohtona formata din patru persoane. “Sefa mall-ului din Ramnicu Valcea a fost formata in cadrul companiei, trecand si prin echipa aflata la conducerea mall-ului din Bacau”, explica Victor Nogueira, directorul diviziei de management al proprietatilor Sonae Sierra situate in Grecia, Germania si Romania.

    Compania a achizitionat un mall in Ramnicu Valcea, 50% din actiunile companiei care va dezvolta complexul comercial Park Lake Plaza din Capitala si 50% din Arena Bacau, proiect pentru care a incheiat si un contract de management. In plus, dezvoltatorul a anuntat ca va construi doua centre comerciale in Ploiesti si Craiova, acestea urmand sa fie conduse tot de catre romani. Cum numarul posibililor managerilor autohtoni de mall-uri este mai mic decat numarul proiectelor anuntate, companiile specializate ar fi o alta optiune, “deoarece au o experienta bogata, au facut deja greseli si au invatat din ele”, dupa cum spune Monica Barbu.

  • Cum apare profitul cand nu-l cauti

    “De fiecare data cand intram intr-o tara avem sentimentul ca am venit prea tarziu. Mereu ne spunem ca poate ar fi trebuit sa venim macar de acum un an; si in cazul Romaniei a fost la fel”, spune Jorge Morgadinho, managerul de expansiune al Sonae Sierra, dezvoltator care si-a facut intrarea pe piata acum aproape un an, prin achizitionarea mall-ului River Plaza din Ramnicu Valcea, in urma unei tranzactii de 42 de milioane de euro.

    Dezvoltatorul detine in acest moment o retea de 47 de centre comerciale, alte 27 aflandu-se in diferite faze de dezvoltare, dintre care doua in Romania – la Ploiesti si la Craiova.

    Primul mall a fost construit in 1990 in Portugalia, dezvoltatorul si-a extins apoi activitatile in Spania si Brazilia in 1999, in timp ce intrarea pe celelalte trei piete, Grecia, Germania si Italia, s-a facut in 2001.

    Desi intrarea in Romania si-au facut-o, intr-adevar, relativ tarziu, avand in vedere ca numarul proiectelor de centre comerciale anuntate pentru urmatoarea perioada se ridica la deja la aproximativ o suta, Morgadinho spune ca decizia a fost luata totusi la momentul potrivit:

    “Ne place sa fim creativi si inovatori, dar nu ne place riscul”, recunoaste el, mai cu seama ca proiectele sunt construite pentru a fi tinute in portofoliul propriu.

    “Majoritatea dezvoltatorilor din Romania construiesc centre comerciale pentru a le vinde imediat pentru profit”, spune Morgadinho, explicand ca dezvoltarea unui mall pentru a-l opera si nu pentru a-l vinde ii va permite sa vina pe piata cu chirii mai mici, nefiind interesat de maximizarea acestora pentru obtinerea unui pret mai bun de vanzare.

    “Ne intereseaza mai mult mentinerea chiriei platite. Spre exemplu, daca un retailer plateste 40 de euro pe metrul patrat intr-un anumit centru comercial si doreste sa vina si la mine, si stiu ca ii va fi foarte greu sa plateasca acelasi pret, sunt dispus sa negociez un nivel de 35 sau 38 de euro ca sa poata sa achite chiria pe un termen mai lung, in loc sa inceapa sa sufere dupa doi ani.”

    Chiriile medii lunare practicate in mall-urile din Bucuresti au scazut anul trecut comparativ cu 2006 cu 4%, pana la 24-27 de euro pe metrul patrat, in timp ce in tara au scazut de la un nivel mediu de 18-25 euro/mp la 15-25 euro/mp, potrivit ultimului raport intocmit de catre compania de consultanta imobiliara Colliers International.

    Tendinta de scadere este de altfel preconizata sa se mentina, in contextul cresterii ofertei de spatii comerciale, care a dus deja la o putere de negociere mai mare din partea retailerilor, in special a celor considerati “ancorele” unui mall – cele mai importante magazine ale acestuia.

    Retailerii mari au inceput sa puna conditii, explica Monica Marin, directorul departamentului de retail din cadrul Colliers – spre exemplu, “daca inainte cutuma era ca spatiul destinat supermarketului sa fie predat oarecum la rosu, fara podea sau instalatie de aer conditionat, acum retailerii mari au inceput sa ceara ca spatiul sa fi e macar partial amenajat, ceea ce creste costurile dezvoltatorului”.

    Comerciantii considerati “ancora” platesc oricum un nivel mai redus de chirii, avand in vedere ca suprafata inchiriata este mai mare – potrivit aceluiasi raport, e vorba de 7 pana la 12 euro/mp/luna.

    Cresterea competitiei intre centrele comerciale, scaderea generala a chiriilor si intrarea pe piata cu o oferta mai mai mica va presupune si un randament anual al capitalului investit (ROE) investit mai mic, aspect care nu il ingrijoreaza insa pe Morgadinho.

    “Daca comparam cinci proiecte in Ploiesti cu doar doua proiecte in acelasi oras, este logic ca randamentul anual va fi mai mic in al doilea caz. Este o posibilitate ca randamentul sa coboare de la 12% la 9%, spre exemplu. Nu spun ca va cobori cu siguranta, dar vom accepta un nivel mai redus”, comenteaza el, explicatia fiind ca numarul mare de centre comerciale detinute in total de grup ii permite dezvoltatorului sa accepte si un ROE mai redus in Romania.

    Randamentele actuale sunt de altfel mult mai reduse decat cele din perioada in care existau pe piata doar cateva centre comerciale, ca efect al cresterii costurilor de constructie si al scumpirii terenurilor.

    “Acum cinci-sase ani erau randamente de 20-25%. Totusi, in materie de randament inca este buna investitia in centre comerciale”, considera Ali Ergun Ergen, administrator si retail development manager al Baneasa Investments, dezvoltator care va inaugura peste mai putin de o luna cel mai mare mall din Romania – Baneasa Shopping City.

    Managerul Sonae Sierra e de parere ca 30% dintre proiectele anuntate la ora actuala de diverse companii nu vor deveni realitate niciodata, in timp ce o parte din cele care se vor finaliza nu vor fi sustenabile pe termen lung – o parere impartasita, de altfel, de mai toti dezvoltatorii si consultantii imobiliari.

    “Ni s-au prezentat spre cumparare proiecte la un randament de 6%; pe langa faptul ca este mic, majoritatea proiectelor sunt concepute la un nivel de chirii nesustenabil pe termen lung in conditii de concurenta. Valoarea unui mall va fi peste cinci ani mai mica decat cea pe care o platesti acum.”

    Un randament anual de 6% – calculat ca raport intre chiriile percepute si suma investita in dezvoltare sau achizitie – ar fi printre cele mai bune inregistrate in Europa pe segmentul spatiilor comerciale, doar Turcia (7-8%) si Rusia (9,5-10,5%) oferind in acest moment un nivel superior, potrivit unui studiu al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield intocmit toamna anului trecut.

    Pietele din regiune, precum Ungaria, Polonia sau Cehia, ofera randamente mai mici decat Romania, acestea fi ind cuprinse intre cinci si 6% pe an. Si chiar daca randamentele locale se apropie deja de nivelul regiunii, Ergun Ergen considera ca “dezvoltarea de centre comerciale ramane una din cele mai profi tabile investitii din acest moment deoarece randamentele sunt foarte bune”.

    Revenind la Sonae Sierra, dezvoltatorul este detinut in proportii egale de catre Sonae SGPS, cel mai mare grup ce companii private din Portugalia, si de Grosvenor din Marea Britanie, un dezvoltator imobiliar cu o istorie de 300 de ani, detinut de catre familia Ducelui de Westminster.

    Proiectele dezvoltate de Sonae Sierra sunt vandute ulterior catre un fond special creat, Sonae Fund, unde dezvoltatorul detine 50,1% din capital. Din fi ecare proiect sunt vandute 49,9% din actiuni, obtinandu-se astfel fondurile destinate finantarii, dar pastrandu-se in acelasi timp si controlul asupra proiectelor comerciale.

    Aceste pachete de actiuni sunt detinute in principal de fonduri de pensii, care doresc un venit stabil si sigur pe termen lung. Sau, cum spune Jorge Morgadinho, “mallurile pe care le construim vor exista in portofoliul nostru mult timp si dupa ce eu nu voi mai fi”.

  • Arpad Paszkany, ales Clujeanul Anului 2007

    El a fost nominalizat pentru că a finalizat, după o controversă de 8 ani, cea mai mare investiţie (140 de milioane de euro) de până acum la Cluj, complexul comercial Polus Center. Paszkany este însă şi principalul finanţator al echipei CFR Cluj, ceea ce i-a adus cu siguranţă voturi în plus din partea clujenilor.
    Detalii pe www.clujeanul.ro

  • Cine se bate cu Dascălu şi Paszkany la Cluj

    În vârstă de 46 de ani, Nistor este unul din fondatorii Băncii Transilvania şi acţionar majoritar al Nisco Invest.

    În următorii cinci ani, vrea să investească 100 de milioane de euro în proiecte imobiliare din mai multe oraşe din România. Nu se plânge însă de lipsa timpului şi crede însă că e norocos: are posibilitatea să meargă la lucru cu plăcere.

    Detalii pe www.clujeanul.ro