BusinessMagazin

Tag: incheiere

  • Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA într-un nou dosar

    Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost trimis în judecată pentru că ar fi primit opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente şi pentru înlesnirea câştigării unei licitaţii sau încheierea unor contracte.

    Potrivit procurorilor DNA, fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost trimis în judecată, sub control judiciar, pentru trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese în formă continuată (12 acte materiale), transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Alături de fostul edil al Constanţei, au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, deputatul PSD Eduard Martin şi mai mulţi funcţionari din cadrul Primăriei Constanţa, precum şi omul de afaceri Sorin Strutinsky, acesta din urmă sub control judiciar, pentru trei infracţiuni de complicitate la luare de mită

    De asemenea, în acest dosar au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, deputatul Eduard Martin, asociat al SC Polaris M Holding S.R.L, dar şi SC Polaris M Holding S.R.L, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, precum şi pentru dare de mită.

    În acelaşi dosar vor mai fi judecaţi Gabriel Stan, viceprimar al municipiului Constanţa, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, funcţionari în cadrul Primăriei Constanţa, la data faptelor, pentru abuz în serviciu.

    Potrivit unui comunicat DNA, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat suma totală de peste 2.000.000 euro şi a primit circa 1.000.000 euro şi 2.472.303,8 lei de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.

    “Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţilor respective cu o firmă controlată de inculpatul Mazăre Radu Ştefan atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel. Acesta din urmă a transmis solicitarea inculpatului Mazăre Radu Ştefan către reprezentanţii societăţilor respective şi a semnat contractele fictive de publicitate încheiate între acestea şi firma pe care o administra, contracte în baza cărora au fost ulterior primite sumele de bani”, se arată în comunicatul DNA.

    De asemenea, în perioada 2008-2014, Radu Mazăre, cu ajutorul lui Sorin Strutinsky, a primit de la S.C. Polaris M Holding S.R.L., al cărei asociat şi administrator în fapt era Eduard Martin, peste şapte milioane de euro, pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului.

    Potrivit DNA, în anul 2008, între S.C. Polaris M Holding S.R.L şi Primăria Constanţa a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani şi un act adiţional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu zece milioane de lei.

    “Şi în acest caz, mita a fost primită într-o manieră identică, prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între S.C. Polaris M Holding S.R.L. şi aceeaşi firmă controlată de inculpaţii Mazăre Radu Ştefan şi Strutinsky Sorin Gabriel. Suma totală achitată în baza acestor contracte a fost, conform calculelor expertului desemnat, de 33.987.771,57 lei. Ca urmare a încheierii acestui contract a fost produs Primăriei Constanţa un prejudiciu în sumă de 200.213.248,91 lei, din care TVA 36.811.616,60 lei, sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA precizează că principalul răspunzător pentru nerespectarea prevederilor legale şi crearea, în consecinţă, a acestui prejudiciu a fost primarul Radu Mazăre.

    Alături de acesta, la comiterea faptei au mai participat Gabriel Stan, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, angajaţi ai Primăriei care, prin încălcarea mai multor dispoziţii legale, au permis încheierea contractului de salubrizare la un preţ supraevaluat.

    “Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea contractului au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile inculpatului Mazăre Radu Ştefan, referitoare printre altele la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată, inexistenţa numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim de trei participanţi, tariful de salubritate”, mai precizează comunicatul DNA.

    Totodată, în perioada noiembrie 2006 – 2013, Radu Mazăre, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între Primărie şi o societate controlată de el şi de Sorin Strutinsky, în valoare totală de peste şase milioane lei.

    “Aceste lucruri au fost posibile în condiţiile în care inculpatul Mazăre Radu Ştefan a beneficiat de foloase de la această firmă constând în promovarea imaginii şi a intereselor sale electorale”, au menţionat procurorii DNA.

    Până în prezent Primăria municipiului Constanţa nu a comunicat dacă doreşte să se constituie parte civilă.

    În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ce aparţin inculpaţilor.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de a fi menţinute măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2015: Povestea celui mai puternic executiv din România

    Mariana Gheorghe va rămâne la cârma singurului producător local de petrol şi gaze până în primăvara anului 2019, după ce a acceptat în 2015 un al treilea mandat. CEO-ul care conduce OMV Petrom din 2006 a intrat din acest an ca membru şi în consiliul de supraveghere de la Amsterdam al grupului financiar olandez ING. Condiţiile de piaţă, dar şi strategia sa de management vor arăta dacă un cel de-al treilea mandat se va încheia pe plus, în condiţiile în care cel de-al doilea mandat s-a încheiat pe pierdere.

    Mariana Gheorghe a preluat condu­cerea Petrom în vara anului 2006, după 13 ani de experienţă acumulată în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dez­voltare (BERD). Mariana Gheorghe a fost recrutată de la BERD de către OMV pentru a face trecerea de la structura mamut a fostei companii de stat la o companie flexibilă şi în accord cu linia companiei mamă. „Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea la acel moment Mariana Gheorghe.

    Cel de-al treilea mandat al Marianei Gheorghe începe într-un context dificil marcat de preţurile mici la barilul de petrol, de cererea de carburanţi care continuă să scadă, dar şi de discuţiile cu statul român privind nivelul redevenţelor.

    Reevaluarea unor active din zona de explorare şi producţie, fostul generator de profit al fostului SNP, dar şi provizioanele făcute pentru restructurări au dus pe pierderi unicul producător de petrol şi gaze din România. Deşi partea de rafinare şi marketing lucrează la marje foarte bune, banii din benzinării nu au putut să acopere minusul din partea de extracţie. „În primele nouă luni din 2015, performanţa financiară a grupului a fost sever afectată de scăderea cu aproximativ 50% a preţurilor ţiţeiului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Într-un mediu de piaţă cu preţuri mici la ţiţei ce ar putea dura, am decis să ne reducem estimările privind preţul viitor al ţiţeiului, ceea ce a determinat ajustări de depreciere a unor active din segmentul upstream (explorare şi producţie).

    Efectul negativ din upstream a fost doar parţial compensat de rezultatele bune din downstream (rafinare şi marketing, gaz şi energie), datorate modelului nostru de afaceri integrat şi susţinut de marjele de rafinare îmbunătăţite, precum şi de cererea de produse crescută“, a explicat cifrele Mariana Gheorghe, directorul general executiv (CEO) al Petrom. Astfel, compania a terminat al treilea trimestru al anului cu o pierdere de 46 de milioane de lei în contextul în care în perioada similară a anului trecut compania avea un profit net de peste un miliard de lei.

    Pierderile au făcut şi ca, după zece ani în care bugetul de investiţii al Petrom a fost de peste un miliard de euro anual, în 2015 acesta se va reduce cu 20-35%. În plus, activele de explorare şi producţie vor fi reevaluate.

    În cei aproape zece ani de mandat ai Marianei Gheorghe, Petrom a trecut prin schimbări fundamentale, vizibile atât la nivelul rezultatelor companiei, strategiei pe fiecare divizie sau a numărului de angajaţi. Cele mai importante proiecte ale Petrom care au fost demarate în mandatul

    Marianei Gheorghe sunt centrala electrică de la Brazi, un proiect de 860 MW în valoare de 530 de milioane de euro, care a fost pusă în funcţiune în toamna anului 2012. Deşi acesta era un proiect care ar fi trebuit să aducă bani în conturile Petrom, până acum pariul pe energie s-a dovedit necâştigător în contextul scăderii cererii şi a preţurilor la electricitate.

    Un alt proiect semnificativ a fost finalizarea programului de investiţii de 600 de milioane de euro în rafinăria Petrobrazi, singura care a mai rămas în portofoliul Petrom, astfel încât unitatea să rafineze numai petrolul extras de companie din România şi să producă mai multă motorină, carburant care reprezintă aproape două treimi din cererea totală de carburanţi.

    Proiectul reprezentativ însă demarat în mandatul Marianei Gheorghe este parteneriatul semnat între Petrom şi gigantul ExxonMobil pentru explorarea perimetrului Neptun din Marea Neagră. În 2012 cele două companii au anunţat identificarea unei acumulări de gaze natuarale de 42-84 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul de gaze al României pentru cinci ani de zile, iar anul acesta sunt aşteptate noi rezultate din adâncurile Mării Negre.

     

     

  • Un artist chinez a aspirat aerul Beijingului timp de 100 de zile, apoi a făcut o cărămidă din ceea ce a colectat

    Aerul din Beijing este poluant. Nimic surprinzător aici.  Chiar ieri am scris faptul că un nor de poluare de 530.000 de kilometri pătraţi acoperă nordul Chinei. În 23 de oraşe din zonă, inclusiv în Beijing, Tianjin sau Hebei, aerul este considerat extrem de nesănătos, nivelul substanţelor nocive fiind de 17 ori mai mare decât limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Acestea sunt date abstracte, însă un tânăr de 34 de ani s-a gândit la o metodă mai practică pentru a demonstra gradul de poluare din oraş. Timp de 100 de zile a ieşit pe străzile din oraş cu un aspirator după el şi a aspirat aerul. Rezultatul? Foarte mult praf, foarte mult smog, în jur de 100 de grame.

    Proiectul s-a încheiat 30 noiembrie, apoi artistul “Nut Brother” a mers la o fabrică unde a amestecat praful cu argila şi a făcut o cărămidă. “Este un simbol, nu o cercetare ştiinţifică”, a spus el.

    Acest proiect este menit să atragă atenţia asupra climatului, asupra poluării din Beijing. 

  • Cele mai inovatoare companii, conform Business Review Weekly

    Planet Innovation a câştigat onoarea de a fi cea mai inovatoare companie, dar şi cea mai inovatoare companie cu un număr mic de angajaţi (doar 90 de oameni lucrează pentru Planet Innovation). Blamey Saunders, care de zece ani se ocupă de soluţii pentru oameni cu deficit de auz, a încheiat un parteneriat cu Plannet Innovation pentru a dezvolta un dispozitiv pentru cei cu probleme de auz.

    În urma parteneriatului a rezultat Incus, un program cu ajutorul căruia pacientul poate regla dispozitivul de auz fără a fi nevoit să vadă un doctor. Utilizatorul poate ajusta volumul în funcţie de mediul în care se află printr-o aplicaţie pe telefonul mobil. Acest sistem ar fi redus preţul unui dispozitiv pentru auz de calitate de la un preţ de 10.000 de dolari la 3.000 de dolari, crescând astfel accesibilitatea produsului.

    MYOB este o companie care activează în domeniile IT şi telecom, iar în februarie 2015 a anunţat proiectul Smart Bills, o soluţie de contabilitate în cloud care se adresează afacerilor mici şi mijlocii. Companiile care au utilizat această soluţie au câştigat timp şi au devenit mai eficiente în administrare.

    Mirvac este o companie din domeniul construcţiilor care a încheiat un parteneriat cu CSR şi a dezvoltat o metodă de a construi mai repede şi mai eficient. Împreună au dezvoltat un program în care CSR construieşte pereţi şi podele într-un mediu controlat, apoi elementele sunt transportate şi ridicate la şantier. Potrivit publicaţiei, panourile de perete sau de podea sunt de calitate mai bună decât cele construite în mod tradiţional şi construcţia unei clădiri se face mult mai repede.

    Clasamentul Business Review Weekley este completat de companii precum Ivy College, Class, Seeing Machines şi Management Consultancy International. Ivy College a adus inovaţia în domeniul predării, Class a găsit o metodă de a spori eficacitatea de contabilitate a corporaţiilor, iar Seeing Machines a dezvoltat un produs pentru identificarea feţelor şi urmărirea ochilor (eye tracking). De exemplu, dacă acest software este instalat pe un tir, acesta poate detecta dacă şoferul este obosit sau nu doar după mişcarea ochilor.

  • Mediafax Monitorizare a încheiat un parteneriat cu Talkwalker, una din cele mai mari companii de social data intelligence, partener Twitter

    Astfel, Mediafax Monitorizare are în prezent cea mai mare acoperire în online atât în România (130.000 de surse monitorizate, inclusiv Facebook, Twitter, Instagram, Youtube, Tumblr, Flickr), cât şi pe plan extern, având în vedere că Talkwalker, ca partener oficial al Twitter, monitorizează tweet-urile din întreaga lume, precum şi site-uri, bloguri şi alte reţele sociale.

     Partenerul Mediafax Monitorizare, platforma Talkwalker de social data intelligence, monitorizează şi analizează site-uri de ştiri, bloguri, forumuri şi conversaţiile de pe reţelele sociale în peste 187 de limbi. Ea dispune de 1.500 de servere, care procesează 500 de milioane de postări din 150 de milioane de site-uri în fiecare zi.

     Platforma Talkwalker este dezvoltată de Trendiction, o companie privată fondată în 2009, cu sediul în Luxemburg, care în februarie 2015 a deschis un birou la New York, printre cei 500 de clienţi ai săi fiind Volkswagen, Benetton, KPMG şi specialişti în comunicare, cum ar fi Publicis, Ogilvy şi Weber Shandwick.

     “Prin acest parteneriat, Mediafax Monitorizare vine în întâmpinarea clienţilor săi care în ultima perioadă pun mare accent pe zona online. Ştim că există un interes în creştere în această zonă şi de aceea le oferim clienţilor un produs modern cu care îşi pot urmări acoperirea media şi eficienţa campaniilor în online prin integrarea Talkwalker alături de celelalte produse ale noastre de monitorizare (print, tv, radio, analize de piaţă)”, a declarat Andra Voiculescu, unit manager Mediafax Monitorizare.

    Mediafax Monitorizare (www.monitorizare.mediafax.biz) este un serviciu de subscripţie adresat clienţilor de business, agenţiilor de publicitate şi relaţii publice, marilor companii, instituţiilor de stat, ministerelor, etc., fiind accesibil şi în pachet cu alte servicii de subscripţie, cum ar fi fluxurile de ştiri ale Mediafax, serviciul de comunicate Mediafax OTS, fluxurile ZF Corporate.

    Despre Mediafax

    Mediafax este cel mai mare furnizor de informaţie generală şi de afaceri din România. Înfiinţată în 1991, compania Mediafax face parte din Mediafax Group şi are peste 2.000 de clienţi din mass-media, sectorul public şi cel de afaceri. Printre produsele şi serviciile Mediafax se numără fluxuri zilnice de ştiri şi fotografie de presă, înregistrări video cu declaraţii şi interviuri în exclusivitate, servicii de monitorizare de presă şi de distribuţie de comunicate de presă, conţinut multimedia pentru telefonia mobilă. Din 2007, Mediafax se adresează în mod direct şi consumatorilor finali, nu doar sectorului business, prin www.mediafax.ro .

    Despre Mediafax Monitorizare  

    Mediafax Monitorizare este primul serviciu românesc de monitorizare profesionistă a presei, lansat în 1998. În prezent, Mediafax Monitorizare furnizează rapoarte zilnice şi analize de imagine unui portofoliu de clienţi corporate şi instituţionali. Rapoartele zilnice, ce pot fi accesate de clienţi prin intermediul contului individual de pe www.monitorizare.mediafax.biz, conţin toate materialele jurnalistice în care se regăsesc cuvintele-cheie definite de aceştia şi includ copii scanate ale articolelor din presa scrisă, înregistrările programelor de ştiri radio şi TV şi linkuri spre articolele sau postările online. La rândul lor, analizele media evaluează acoperirea mediatică înregistrată de clienţi şi de concurenţii lor sau felul în care presa a reflectat temele de actualitate din industria în care aceştia activează.

    Despre Talkwalker 

    Talkwalker este una dintre cele mai mari companii de social data intelligence din lume. Compania are peste 60 de angajati din peste 20 de tari care vorbesc 19 limbi diferite. Cele 1.500 de servere  ale companiei proceseaza 500 de milioane de postari din 150 milioane de site-uri in fiecare zi. Software-ul unic al Talkwalker de social data intelligence a fost selectat sa fie parte a Twitter Certified Product Program in 2014. Tehnologia sa de ultima oră îmbunătăţeşte viteza şi acurateţea de luare a deciziilor  prin monitorizarea social media in timp real si analize social media multiple. Pe lânga platforma de social data intelligence, Talkwalker are, de asemenea, soluţii uşor de utilizat gratuit, cum ar fi Talkwalker Social Search, un motor de căutare in social media instant şi Talkwalker Alerts, un înlocuitor robust pentru Google Alerts pentru a trimite notificări prin e-mail, RSS feed sau fluxuri HootSuite. Talkwalker este dezvoltat de Trendiction, o companie privată fondată în 2009, care a avut o crestere rapidă şi care are sediul în Luxemburg. În februarie 2015, Talkwalker a deschis un nou birou în New York City, pentru a lansa creşterea companiei în America de Nord. Entitatea din SUA este condusă de Todd Grossman, CEO America.

    Pentru mai multe informaţii vă rugăm să o contactaţi pe Andra Voiculescu, unit manager Mediafax Monitorizare – andra.voiculescu@mediafax.ro | 031.82.56.413

  • Floyd Mayweather a plătit 3,5 milioane de dolari pentru o maşină

    Cu venituri estimate la 300 de milioane de dolari obţinute în ultimul an, Floyd Mayweather se află pe primul loc clasamentul celor mai bine celebrităţi din lume.

    Mayweather are o colecţie impresionantă de maşini, printre care  două Bugatti Veyrons, un Bugatti Grand Sport, două Ferrari 458 Spiders, un Lamborghini Aventador, un Porsche 911 Turbo S, şi un Ferrari 599 GTB Fiorano. Însă pugilistul a hotărât că mai are nevoie de încă un bolid, aşa că a achiziţionat un Bugatti Veyron Grand Sport Vitesse cu nu mai puţin de 3,5 milioane de dolari.

    Floyd Mayweather şi-a încheiat cariera cu un scor impresionant de 49-0. El a menţionat că este hotărât să nu mai boxeze: “Trebuie să ştii când să te opreşti. Cred că acum este pentru mine momentul să mă opresc. Am aproape 40 de ani. Sunt în acest sport de 19 ani. Am doborât toate recordurile. Nu mai am nimic de demonstrat”.

    Mayweather a menţionat că a câştigat de-a lungul carierei 700 de milioane de dolari şi a făcut investiţii foarte bune, astfel că este pregătit pentru retragere.

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 250% în prima jumătate a anului 2015

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat o creştere de 250% a valorii totale estimate a tranzacţiilor, de la 600 de milioane de dolari în primul semestru 2014 la 2,1 miliarde dolari în primul semestru 2015, arată un studiu EY. Aceasta este cea mai dinamică evoluţie în rândul celor 11 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. În acelaşi timp, numărul tranzacţiilor a crescut de la 68 în prima jumătate a anului 2014 la 81 de tranzacţii în prima jumătate a anului curent. În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai atractive sectoare din România au fost sectorul energie şi minerit, conform EY M&A Barometer.

    România a înregistrat cea mai mare tranzacţie din regiunea CSE în acest an – achiziţia UniCredit Ţiriac Bank, contra unei sume de peste 770 milioane de USD.

    În prima jumătate a anului, marea majoritate a tranzacţiilor a fost încheiată de investitori strategici, cumulând 80% din totalul tranzacţiilor derulate în ţara noastră. Piaţa românească a fost din nou dominată de tranzacţii inbound, 62% din tranzacţii implicând companii străine care au achiziţionat companii locale.

    Doar 8% dintre tranzacţiile făcute publice au fost realizate de investitori români care au achiziţionat companii străine – unul dintre cele mai mici procente din Europa Centrală şi de Sud-Est, în vreme ce restul de 30% dintre tranzacţii au fost fuziuni şi achiziţii interne, în cadrul cărora atât cumpărătorul cât şi ţinta îşi aveau originea în România. Cele mai multe tranzacţii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) şi Olanda (6), urmaţi de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) şi Republica Cehă (3). “România confirmă statutul de piaţă foarte atractivă în regiune, atât prin performanţele macroeconomice, cât şi prin poziţia geostrategică. În viitor, ne aşteptăm ca sectorul energiei să atragă investitori importanţi prin potenţialul noilor surse de energie. Ne aşteptăm, de asemenea, la o consolidare accentuată a sectorului financiar şi a sectorului serviciilor medicale, care intră în cel de-al doilea val investiţional”, declară Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România

    Ce s-a întâmplat în regiune? Piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est (Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia) a crescut, în ansamblul ei, cu 2,9%. Numărul de tranzacţii din regiune a crescut în primul semestru 2015 la 647 tranzacţii, de la de 629 în primul semestru 2014. Cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în Turcia (155 tranzacţii), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (117 tranzacţii) şi Republica Cehă (98 tranzacţii). Doar patru din cele 11 ţări din regiune au raportat scăderi ale numărului de tranzacţii finalizate – Croaţia, Republica Cehă, Bulgaria şi Serbia. Cu toate acestea, valoarea medie a tranzacţiilor de peste 100 milioane USD a scăzut cu 2,2% comparativ cu primul semestru 2014, în vreme ce valoarea medie a celor mai frecvente tranzacţii sub 100 milioane USD a crescut cu 1,6%. Astfel, a rezultat o scădere de 10,8% a valorii estimate a pieţei de fuziuni şi achiziţii din regiune. Deşi numărul de tranzacţii realizate de investitori străini a fost mai mic decât cel al tranzacţiilor care au implicat investitori locali, în ceea ce priveste  originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin M&A, investitorii vest-europeni şi cei americani au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune în primul semestru 2015.

    Investitorii americani au fost cei mai activi în această perioadă, cu 36 de tranzacţii încheiate în regiune, urmaţi de investitorii din Marea Britanie (29 tranzacţii), Germania (26 tranzacţii) şi Austria (11 tranzacţii). De asemenea, este notabil faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost IT, în vreme ce, în termeni de valoare, cele mai mari tranzacţii au avut loc în sectorul bancar şi în cel al serviciilor financiare.

     

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 250% în prima jumătate a anului 2015

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat o creştere de 250% a valorii totale estimate a tranzacţiilor, de la 600 de milioane de dolari în primul semestru 2014 la 2,1 miliarde dolari în primul semestru 2015, arată un studiu EY. Aceasta este cea mai dinamică evoluţie în rândul celor 11 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. În acelaşi timp, numărul tranzacţiilor a crescut de la 68 în prima jumătate a anului 2014 la 81 de tranzacţii în prima jumătate a anului curent. În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai atractive sectoare din România au fost sectorul energie şi minerit, conform EY M&A Barometer.

    România a înregistrat cea mai mare tranzacţie din regiunea CSE în acest an – achiziţia UniCredit Ţiriac Bank, contra unei sume de peste 770 milioane de USD.

    În prima jumătate a anului, marea majoritate a tranzacţiilor a fost încheiată de investitori strategici, cumulând 80% din totalul tranzacţiilor derulate în ţara noastră. Piaţa românească a fost din nou dominată de tranzacţii inbound, 62% din tranzacţii implicând companii străine care au achiziţionat companii locale.

    Doar 8% dintre tranzacţiile făcute publice au fost realizate de investitori români care au achiziţionat companii străine – unul dintre cele mai mici procente din Europa Centrală şi de Sud-Est, în vreme ce restul de 30% dintre tranzacţii au fost fuziuni şi achiziţii interne, în cadrul cărora atât cumpărătorul cât şi ţinta îşi aveau originea în România. Cele mai multe tranzacţii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) şi Olanda (6), urmaţi de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) şi Republica Cehă (3). “România confirmă statutul de piaţă foarte atractivă în regiune, atât prin performanţele macroeconomice, cât şi prin poziţia geostrategică. În viitor, ne aşteptăm ca sectorul energiei să atragă investitori importanţi prin potenţialul noilor surse de energie. Ne aşteptăm, de asemenea, la o consolidare accentuată a sectorului financiar şi a sectorului serviciilor medicale, care intră în cel de-al doilea val investiţional”, declară Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România

    Ce s-a întâmplat în regiune? Piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est (Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia) a crescut, în ansamblul ei, cu 2,9%. Numărul de tranzacţii din regiune a crescut în primul semestru 2015 la 647 tranzacţii, de la de 629 în primul semestru 2014. Cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în Turcia (155 tranzacţii), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (117 tranzacţii) şi Republica Cehă (98 tranzacţii). Doar patru din cele 11 ţări din regiune au raportat scăderi ale numărului de tranzacţii finalizate – Croaţia, Republica Cehă, Bulgaria şi Serbia. Cu toate acestea, valoarea medie a tranzacţiilor de peste 100 milioane USD a scăzut cu 2,2% comparativ cu primul semestru 2014, în vreme ce valoarea medie a celor mai frecvente tranzacţii sub 100 milioane USD a crescut cu 1,6%. Astfel, a rezultat o scădere de 10,8% a valorii estimate a pieţei de fuziuni şi achiziţii din regiune. Deşi numărul de tranzacţii realizate de investitori străini a fost mai mic decât cel al tranzacţiilor care au implicat investitori locali, în ceea ce priveste  originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin M&A, investitorii vest-europeni şi cei americani au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune în primul semestru 2015.

    Investitorii americani au fost cei mai activi în această perioadă, cu 36 de tranzacţii încheiate în regiune, urmaţi de investitorii din Marea Britanie (29 tranzacţii), Germania (26 tranzacţii) şi Austria (11 tranzacţii). De asemenea, este notabil faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost IT, în vreme ce, în termeni de valoare, cele mai mari tranzacţii au avut loc în sectorul bancar şi în cel al serviciilor financiare.

     

  • Miele înregistrează cea mai mare creştere a afacerilor din ultimii 10 ani şi ajunge la vânzări de 3,49 mld. euro

    Miele, compania numărul unu în producţia de echipamente electrocasnice premium la nivel mondial, a înregistrat cea mai mare creştere a vânzărilor din ultimii 10 ani, precum şi cel mai mare număr de angajaţi, în anul fiscal 2014/2015, încheiat la 30 iunie 2015. Astfel, Miele a înregistrat o cifră de afaceri de 3,49 de miliarde de euro, în creştere cu 8,3% de la an la an, şi avea 17.741 de angajaţi. În acelaşi interval, investiţiile totale ale companiei au fost de 150 de milioane de euro.

    În plus, economia mondială se află pe un trend pozitiv şi nu a fost afectată de seria de incidente politice şi probleme economice punctuale din Rusia, Ucraina, Orientul Mijlociu şi Grecia. Cu toate acestea, comerţul pe pieţele cheie a fost mai dificil, pe fondul concurenţei acerbe.

    În Germania, Miele a înregistrat vânzări de 1,03 miliarde de euro, în creştere cu 5,4% de la an la an. În afara Germaniei, vânzările au crescut cu 10,1%, iar SUA, Australia, UK, Elveţia şi Hong Kong au fost ţările cu performanţe notabile.

    Pentru anul fiscal 2015/2016, Miele anticipează menţinerea trendului pozitiv de creştere atât pentru cifra de afaceri, cât şi la nivelul unităţilor vândute.

    Divizia de profesionale a contribuit la cifra de afaceri Miele cu încasări de 449 de milioane de euro, în creştere cu 6,4% comparativ cu anul anterior. Printre cele mai bine vândute produse: noua generaţie de calandre, noua serie de maşini de spălat vase pentru uz comercial, maşinile de spălat rufe, pentru care Miele a oferit o serie de promoţii atractive pentru a celebra 90 de ani de la înfiinţarea diviziei. Serviciile after-sales au fost de asemenea accesate de clienţii produselor profesionale.

    La 30 iunie 2015, numărul total al angajaţilor Miele era de 17.741, în creştere cu 81 de persoane, comparativ cu anul financiar anterior. Din totalul angajaţilor, 10.346 lucrează în Germania.

    În acelaşi an, investiţiile Miele au totalizat 150 de milioane de euro, fondurile fiind alocate pentru reamenajarea mai multor unităţi de producţie, extinderea forţei de vânzări, logistică şi infrastructură în cadrul principalului centru Miele, din Gütersloh, precum şi în showroomuri noi din zone metropolitane din întreaga lume, precum Brisbane, Chicago, Beijing şi Turin.