Tag: hoteluri

  • Averea hoteliera a sindicatelor

    “Se vor descurca greu”, considera Sorin Ionescu, director al companiei de consultanta in domeniul turismului Fivestar Hospitality. SIND Romania – companie rezultata din aducerea laolalta a tuturor hotelurilor din patrimoniul confederatiilor sindicale – reprezinta acum cele mai multe locuri de cazare de pe piata romaneasca reunite sub acelasi nume si sub aceeasi administratie, desi fiecare confederatie isi administreaza propria zona de influenta.

    Cele 14.000 de camere administrate de SIND au ceva in comun: sunt vechi, construite in anii ’70 si ’80, li s-au facut investitii minime in ultimii ani, dar au avut tot timpul clientela, pentru ca veniturile au fost asigurate prin Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale, care trimitea si inca mai trimite la odihna si tratament sindicalistii si pensionarii.

    Uniunea Europeana a interzis insa de cativa ani acest tip de promovare, considerat ajutor de stat, si a insistat asupra gasirii unor formule mai putin directe, de genul tichetelor de vacanta sau al ofertelor promotionale pentru seniori. Conform legii asigurarilor sociale, din bugetul asigurarilor sociale de stat se va suporta in acest an diferenta dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihna si contributia beneficiarilor de astfel de bilete, pentru un numar de pana la 550.000 de locuri, in scadere cu 25% fata de anul trecut, iar pentru 2009 se prevede un numar de aproximativ 200.000 locuri subventionate.

    Sorin Ionescu considera ca a incerca sa pozitionezi aceste hoteluri pe piata libera, in conditiile in care piata creste mult din punctul de vedere al concurentei, in timp ce hotelurile SIND au aceleasi dotari din deceniile trecute, va fi foarte dificil: “Cu atat mai dificil este ca ei au de intretinut si o baza de tratament destul de mare (care cuprinde peste 2.500 de locuri de tratament), dar de asemenea e complicat si sa vinzi tabere la Navodari la pretul pietei cand copiii merg in Grecia in tabara”.

    “Faptul ca va trebui sa vindem mai mult prin agentii ne obliga la o politica mai mare de investitii, pe care noi deja am inceput-o in 2006”, spune Andrei Dimitriu, unul dintre cei patru directori ai SIND Romania, care conduce SIND din partea sindicatului Cartel Alfa. Ceilalti directori sunt Aurel Cornea, care conduce din partea CSDR, Vasile Engel – reprezentantul BNS si Minica Boaja, care reprezinta CNSLR Fratia.

    Dimitriu spune ca totusi nu le va fi atat de greu, deoarece au inainte un exemplu pozitiv: “In 2007, sucursala Olanesti nu a avut deloc bilete prin CNPAS si a avut profit, deci se poate”. Dimitriu admite insa ca Olanesti e un caz fericit: statiunea nu are concurenta in zona, iar camerele SIND de acolo sunt printre cele mai noi din toata reteaua. Avand perspectiva de a se descurca singuri pe piata cu afacerea lor de turism, sindicalistii au inceput in urma cu cativa ani mici investitii in hoteluri, scopul principal fiind sa le faca sigure si cat de cat mai aratoase, dar si sa ridice clasificarea catorva dintre ele la trei stele.

    “Vrem sa ducem spre trei stele hotelurile din vestul tarii, care sunt mai usor accesibile turistului vestic”, spune Dimitriu, referindu-se la sucursalele de la Baile Herculane, Felix sau Predeal. A inceput cu ceva investitii in baza de tratament de la Felix, iar hotelul de acolo este propus pentru reclasificare in acest an. Reclasificarea nu vizeaza doar atragerea turistilor vestici, ci si a celor romani cu venituri medii. Cei de la SIND au inceput investitii si in alte hoteluri, dar acestea sunt mai greu vizibile pentru ochiul turistului, deoarece au ca destinatie siguranta cladirilor: “Deocamdata, prioritare sunt investitiile care tin de siguranta si confortul turistilor in conformitate cu normele comunitare – am reparat, de pilda, lifturile, tevile si dotarile pentru pompieri”, explica Dimitriu.

    Deocamdata, circa 35% din investitii vizeaza siguranta si restul confortul, urmand ca din 2009 investitiile sa se orienteze si catre confort, adauga directorul SIND. Necesarul de investitii este insa departe de a putea fi acoperit de SIND, dupa cum admite acelasi Dimitriu: “Volumul este foarte mare, daca ne gandim ca niciun hotel nu este modernizat integral si fiecare are nevoie investitii de cel putin un milion de euro”.

    Pentru o investitie de 46 de milioane de euro, cat ar fi necesar, cei de la SIND se gandesc la credite bancare, desi le-ar fi destul de greu sa le obtina din cauza actionariatului incert al companiei (SIND este o umbrela sub care intra multe hoteluri ale unor actionari diferiti, de la diverse fabrici pana la organizatii patronate de confederatiile sindicale). Daca nu credite, de ce nu vanzare sau atragerea in actionariat a unor finantatori? “Exclus – din acelasi motiv, al actionariatului difuz”, spune Dimitriu.

    Pana la o decizie in privinta finantarii, cele 14 sucursale sunt coordonate de cei patru directori, care trebuie sa cada de acord asupra a doua elemente comune: investitiile si politica tarifara. “Facem asta pentru a nu aparea concurenta intre hoteluri si pentru ca agentiile sa aiba ce vinde”, afirma Andrei Dimitriu, adaugand ca are planuri mari si cu reteaua de agentii SIND Romania, care incepand de anul trecut si-a extins activitatea (fata de perioada anterioara, cand vindea doar bilete la hotelurile SIND) cu ticketing si vacante externe. Ca atare, reteaua a reusit sa incheie anul trecut cu profit – 230.000 de euro, la o cifra de afaceri de 5,5 de milioane de euro.

  • Taher: Am aflat din presa ca nu m-am inteles cu Strabag

    “Sunt interesat sa cumpar si chiar am facut o propunere in acest sens celor de la Strabag in urma cu aproape un an, insa pana acum nu am primit nici un raspuns. Nu am stiut ca nu ne-am inteles la pret pana cand nu am citit in presa”, spune Fathi Taher.

    Omul de afaceri se refera la articolul publicat saptamana trecuta de BUSINESS Magazin in care reprezentantii Strabag afirmau ca oferta pe care le-a facut-o omul de afaceri pentru a cumpara cele 35% dintre actiunile Marriott nu a fost satisfacatoare.

    Mandatul primit de “Bostina si Asociatii” este unul flexibil si se refera in special la pregatirea documentelor preliminare negocierilor, angajarea discutiilor privind termenii de baza ai tranzactiei si evaluarea optiunilor juridice de incheiere a tranzactiei.

    “Avem mandate sa negociem si cu Strabag si cu Bank of Cyprus precum si cu toate partile care sunt interesate in tranzactie” spune Avocatul Coordonator Doru Catalin Bostina.
    In prezent, Fathi Taher detine 19% si Bau Holding Strabag SA detine 55% din JW Marriott Bucuresti, singurul din Europa Continentala clasificat la categoria de lux a lantului hotelier.

    “Investitia in Hotelul Marriott este una speciala pentru mine si ma voi implica direct in aceasta tranzactie doar in momentul in care lucrurile vor deveni serioase” adauga Fathi Taher.

    Cititi aici articolul care a determinat reactia omului de afaceri Fahti Taher.

  • DTZ: Intercontinentalul valoreaza 70 mil. euro

    Intercontinental, cel mai cunoscut si mai bine pozitionat hotel de cinci stele din Bucuresti, a fost evaluat de catre compania de consultanta imobiliara DTZ Echinox la 70,7 milioane de euro, din care 30 de milioane de euro reprezinta valoarea terenului pe care este amplasat hotelul, potrivit raportului anual al Companiei Hoteliere Intercontinental Romania (RCHI).

    Cititi pe www.zf.ro care sunt cele mai valoroase hoteluri din Romania.

  • Ce hoteluri ne aduce summitul NATO

    Desi echipe de muncitori inca mai forfotesc pe langa Rin Grand, Radisson SAS sau Ramada Plaza, toate cele trei hoteluri – cele mai asteptate deschideri de pe piata hoteliera in acest an – asteapta oaspeti la inceputul lunii viitoare, cand va avea loc la Bucuresti summit-ul NATO.

    Mai sunt cateva saptamani de retusuri, insa niciunul dintre cele trei hoteluri de mari dimensiuni nu ia in calcul sa nu aiba, macar partial, portile deschise la 2 aprilie, cand vor veni la Bucuresti primele delegatii participante la summit.

    Radisson SAS, hotelul de cinci stele construit pe structura fostului hotel Bucuresti, va deschide chiar pe 2 aprilie: „Vom deschide hotelul la 2 aprilie, desi hotelul nu va functiona la parametrii optimi la inceputul lunii viitoare“, spune Ramona Gaman, responsabil de comunicare al hotelului Radisson SAS.

    Deschiderea din aprilie va fi un „soft opening“, concept folosit pe piata ospitalitatii pentru deschiderile „de proba“, urmand ca deschiderea oficiala, cu taierea panglicii, sa aiba loc in luna octombrie.

    Hotelul de pe Calea Victoriei, care apartine BEA Hotels, parte a grupului israelian Elbit Medical Imaging Ltd., ar trebui sa fie primul hotel al lantului in Romania. Urmatoarea deschidere ar putea fi un hotel Regent (brandul high-end al Carlson Hotels, care detine brandul Radisson) in cadrul Dambovita Center, proiect care va atrage o investitie de 600 de milioane de euro.

    Deocamdata, primul Radisson din Bucuresti se anunta a fi „cel mai scump hotel de pe segmentul sau“, dupa cum spune Torbjorn Bodin, director general al hotelului.

    Planuri de deschidere chiar in preziua summit-ului au si fratii Ionut si Robert Negoita, proprietarii hotelului Rin Grand (momentan cel mai mare proiect hotelier din Europa, cu 1.500 de camere, si care a fost in „soft opening“ din octombrie 2007, avand deschise 300 de camere).

    Acum, Ionut Negoita spune ca in cele trei saptamani care au ramas pana la deschiderea in intregime a hotelului mai are de finisat ultimele 200 de camere, la care se lucreaza acum, precum si la finisarea etajului al 13-lea al hotelului, unde vor fi sali de conferinte.

    „Etajul 13 trebuie sa il finalizam saptamana viitoare – a doua saptamana din martie – deoarece l-am vandut deja pentru urmatoarele saptamani“, spune Negoita.

    Tot Negoita precizeaza ca a vandut 900 de locuri pentru summit-ul NATO si ca hotelul va gazdui sase delegatii in intregime, impreuna cu cei sase sefi de stat.

    „Este adevarat ca nu avem sase apartamente prezidentiale pentru a-i caza pe toti, dar avem 26 de apartamente cu diferite grade de confort si sefii de stat le vor ocupa pe cele mai spatioase“, mai spune proprietarul Rin Grand.

    Hotelul, situat in zona Vitan, are si functiunile pentru masa si conferinte direct proportionale cu numarul camerelor: restaurantul principal, finisat, are o capacitate de 700 locuri, fiind cel mai mare din Capitala, iar cea mai mare sala de conferinte (din sapte cate sunt in total) poate aduna laolalta 1.500 persoane.

    Tot o sala de 1.500 de persoane a fost dimensionata si pentru hotelul Ramada Plaza, inaugurat saptamana trecuta pe structura fostului hotel Turist, dupa o investitie de 15 mil. euro. Sala de conferinte va fi inaugurata insa abia in 2009.

    „Deocamdata, am inaugurat functiunile de cazare, urmand ca in vara sa deschidem piscina si spa-ul, iar in 2009 sala de conferinte“, spune Elena Mesina, directorul de marketing al noului hotel.

    Ramada Plaza face parte din portofoliul omului de afaceri Gabriel Popoviciu, care detine acum aproape 1.000 de camere in hoteluri din Bucuresti in cele trei hoteluri ale sale – Howard Johnson (fostul hotel Dorobanti), Ramada Plaza si Best Western Parc.

    Din ianuarie 2009, Ramada Plaza si actualul hotel Best Western Parc vor fi unite intr-un singur hotel, hotelul Parc trecand sub franciza Ramada, detinuta pe piata romaneasca de Trend Hospitality.

    „Va fi un complex Ramada cu o capacitate de 600 de camere, care va transforma zona Pietei Presei Libere intr-un nou pol hotelier al orasului“, afirma Daniel Ben-Yehuda, managerul Ramada Plaza si al Best Western Parc.

    Iesirea hotelului Parc din parteneriatul cu lantul Best Western, dupa aproape zece ani in care hotelul a fost afiliat la aceasta retea, va diminua considerabil afacerile Best Western in Romania. In 2007, cu opt hoteluri in portofoliu – dintre care doar unul in Bucures ti si celelalte in provincie -, Best Western Romania a avut o cifra de afaceri de 20 de milioane de euro.

    O treime din aceasta a fost adusa de hotelul Parc din Bucuresti, primul afiliat la retea, dupa cum arata informatiile oferite de Malin Malineanu, directorul New Concept Travel, cel ce a adus in Romania brandul Best Western.

  • Turismul de business tine hotelurile

    In afara de cateva evenimente precum competitia FIA GT, Festivalul George Enescu si concertul Rolling Stones, aproape toti oaspetii de la hotelurile din Bucuresti au fost turisti de afaceri, spune Paul Marasoiu, presedinte al firmei de consultanta hoteliera Peacock Hotels Global Management.

    La volumul asigurat de cazarile turistilor de business, de aproximativ 200 de milioane de euro in acest an, dupa estimarea analistului, se adauga aproape doua treimi din piata de evenimente – organizarea de evenimente, conferinte, reuniuni si seminarii tinute de companii.

    Piata turismului de business va atinge la sfarsitul acestui an 300 de milioane de euro, dupa cum estimeaza Traian Badulescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Cifra ar putea fi mai mare daca oficialii ANAT si ai altor asociatii profesionale se vor decide sa includa in turismul de business piata de team-building-uri, care ar putea ajunge in 2008 spre 200 de milioane de euro.

    „Este o intentie a noastra, deoarece team-building-urile sunt generate de dezvoltarea mediului de afaceri, dar inca nu am ajuns la o concluzie privind includerea lor la calculul pietei turismului de business“, spune Marasoiu. Team-building-urile reprezinta pentru agentiile de turism o zona de afaceri cu mare potential de dezvoltare, care a inceput sa creasca din 2000 cu doua cifre pe an; de la 9.000 de persoane care au mers intr-o excursie organizata de firma in 2001, s-a ajuns la 600.000 de plecari in astfel de excursii in 2007.

    „Se foloseste ca indicator termenul de plecare in locul numarului de persoane, deoarece in companiile unde se obis- nuieste recompensarea in acest fel a angajat ilor, acestia merg in aproximativ doua excursii pe an“, spune Roxana Balcescu, director executiv al agentiei de turism CMB Travel.

    De obicei, explica ea, este vorba de doua vacante de weekend, una in tara si una in strainatate. „Cele mai solicitate sunt destinatiile aflate aproape, precum Grecia, Turcia sau Bulgaria, dar si weekenduri care sa cuprinda evenimente, precum concerte ale unor artisti renumiti sau meciuri“, mai spune Balcescu.

    Una peste alta, plimbarile pe care companiile le cumpara pentru angajati si care sunt privite ca bonusuri reprezinta o parte importanta a pietei de turism (aproximativ 20% din totalul biletelor vandute), iar adaugarea lor la volumul turismului de afaceri ar dubla aproape valoarea acestei piete.

    De obicei, pentru activitatile tip teambuilding, companiile se uita catre o agentie de turism specializata (precum Travel Events sau Incentive Insight) ori spre agen- tiile de turism cu care lucreaza de mai mult timp pentru achizitia de bilete de avion. „De cele mai multe ori, companiile pe care le avem in portofoliu pe segmentul de ticketing (vanzarea de bilete de avion) ne-au cerut pachete de servicii pentru organizarea de excursii pentru angajati sau colaboratori – si tot din randul acelorasi oameni, angajatii companiilor, ne vin foarte multe solicitari si pentru concediile personale“, explica Nicolae Demetriade, directorul agentiei Happy Tour.

    Asadar, calatoriile oamenilor de afaceri nu reprezinta business doar pentru hotelieri si organizatorii de conferinte sau team-building-uri, ci pe ele se bazeaza si serviciile conexe, industrii precum cea aviatica sau a agen- tiilor de turism, dar si afaceri mai mici ca aceea de inchiriere de masini. Din vanzarea biletelor de avion, care a fost o afacere de 350 de milioane de euro in 2007, traiesc atat companiile aeriene prezente in Romania, cat si o mare parte a agentiilor de turism.

    Ticketing-ul reprezinta aproximativ 25% din intreaga piata de turism din Romania, iar majoritatea agentiilor importante de turism il considera un bun instrument pentru cresterea veniturilor.

    Din afacerea Happy Tour, care este cea mai mare agentie de turism din Romania dupa cifra de afaceri, ticketing-ul reprezinta 60% din cifra de afaceri de 47 de milioane de euro in 2007, iar pentru urmatoarele agentii din clasamentul dupa cifra de afaceri (precum Aerotravel Lufthansa City Center, Nova Touring Eurolines sau Paralela 45), ticketing- ul reprezinta aproximativ 20-30% din cifra de afaceri.

    „Vanzarea de bilete de avion este foarte importanta mai ales pentru asigurarea unui volum constant al afacerilor in perioadele mai putin alerte pentru turism, precum toamna sau primavara, cand lumea nu prea merge in vacanta, dar oamenii de afaceri calatoresc mult“, explica Roxana Balcescu.

    Cei mai importanti, deocamdata, pentru asigurarea unui volum constant al pietei turismului de afaceri sunt oamenii de afaceri straini. Anul trecut, aproape 2 milioane de turisti straini au ajuns in Romania (mai multi cu 400.000 fata de 2006) si s-au cazat in hotelurile din Bucuresti si din tara, arata statisticile ANAT, iar pentru doua treimi dintre ei scopul calatoriei a constat in intalniri de afaceri, participare la conferinte, evenimente oficiale, team-building-uri ori traininguri.

    „Procentual vorbind, 85% dintre oaspetii nostri sunt oameni de afaceri din strainatate, care petrec in medie 2-3 nopti intr-o astfel de calatorie. In aceste conditii, noi estima m ca incasarile de anul acesta sa fie cu aproximativ 10% mai mari decat cele de anul trecut“, spune Gratiela Badicu, director de marketing al hotelului Howard Johnson.

    Hotelierii se declara multumiti de ritmul de sosiri, precum si de gradul de ocupare de 75% asigurat de acest trafic.

  • Magazinul de hoteluri

    Hotelarie, acesta e numele cu care realizatorii site-ului se refera la obiectul rezervarilor, delimitandu-se de zona pensiunilor sau a inchirierilor de apartamente. Chiar daca extinderea spre aceste zone ar fi marit poate oferta site-ului de rezervari, faptul ca proprietarii de pensiuni ori de locuinte de inchiriat nu sunt intotdeauna foarte „businesslike“, cum spune Vladimir Oane, proprietar minoritar al afacerii, i-a determinat sa evite aceasta zona. Un alt motiv al concentrarii exclusive pe hotelarie este faptul ca operatiunile realizate de site-ul CaptainGo, cele pentru evidenta camerelor libere in timp real, interpelarea hotelurilor si obtinerea confirmarii in cateva minute, se fac in cea mai mare parte a cazurilor automatizat, in virtutea faptului ca hotelurile beneficiaza macar de o minima informatizare. „Sunt hoteluri la care mai trebuie sa trimiti un fax sau sa dai un telefon, dar si aceste operatiuni sunt facute automat, chiar si facturile sunt generate automat. Am lucrat mai mult de un an la partea de software, care nu se vede, si am facut un monstru de infrastructura“, sustine Vladimir Oane. Partea semnarii de contracte cu cele 350 de hoteluri cu care colaboreaza in prezent a fost sarcina celuilalt asociat, Lavinius Marcu, cel care a avut initiativa proiectului.

    Cautarea unui hotel se face simplu, din bara motorului de cautare intern in care este introdus numele orasului, al judetului sau al hotelului. Site-ul genereaza astfel o lista cu toate hotelurile disponibile ce poate fi restransa in functie de pret, de numar de stele sau de numar de persoane, dintr-un meniu lateral. Dupa alegerea hotelului, o pagina noua va afisa tarifele in functie de nivelul de servicii si de dimensiunea camerei, precum si rezervarea efectiva pentru cei care au deja cont pe site. Iar de aici incepe afacerea. Vladimir Oane spune ca pentru aducerea clientilor, hotelurile platesc site-ului comisioane medii de 15%, in unele cazuri mai mici, dar in altele chiar de 40%. La o luna de la lansare, numarul de rezervari a fost de doar cateva zeci, dar pe viitor asteptarile sunt mari: planul de afaceri prevede ca pe tot parcursul acestui an, valoarea totala a comisioanelor sa ajunga la un milion de euro. Daca lucrurile merg conform planului, proprietarii site-ului spera ca peste doi-trei ani sa-si poata vinde afacerea catre unul dintre marile site-uri straine specializate in rezervari si care acum nu acopera Romania, ca Expedia sau Travelocity.

  • Politica pasilor marunti

    Kempinsky, Sheraton sau Hyatt, despre care se vorbeste de atat timp, vor veni cu siguranta in Romania, insa asta nu se va intampla mai devreme de 2012“, considera Paul Marasoiu, director al firmei de consultanta Peacock Hotels. Marasoiu spune ca aceste lanturi hoteliere au proiecte in curs de derulare pe piata romaneasca si ca intrarea lor pe piata va insemna trei hoteluri cu 1.300 de camere in total, numai ca nu acum. Sunt doua motive pentru care vorbim de un orizont atat de indepartat: in primul rand, unui brand hotelier de top ii ia ani de zile pana sa semneze hartiile si sa cada de acord asupra parteneriatului si a modului cum va fi construit hotelul, iar in al doilea rand asteapta sa se consolideze piata, crede directorul Peacock Hotels. Pe piata hotelurilor bucurestene de cinci stele (unde momentan sunt prezente sase hoteluri, patru dintre ele fiind afiliate la lanturile JW Marriott, Hilton, Intercontinental si Crowne Plaza) se vor mai deschide insa 1.100 de camere in urmatorii trei-patru ani, care ar putea atrage nume noi de pe piata internationala. Dar nu vor pierde marii Sheraton si Hyatt cresterea de acum a pietei? „Astfel de nume nu au nevoie de o piata in crestere neaparat pentru a se aseza pe o piata noua, ele genereaza trafic prin simpla prezenta“, spune Marasoiu. Malin Malineanu, reprezentantul pentru Romania al lantului hotelier Best Western, e de parere ca intarzierea marilor operatori are de fapt legatura cu scaderea marjelor de profitabilitate din alte capitale central- si est-europene, precum Budapesta. „Deoarece acolo le scad profiturile, acestia sunt mai sceptici, iar cum in Romania si mai ales in Bucuresti bariera costurilor a crescut foarte mult, mai au timp sa se razgandeasca“, crede Malineanu.

    Asadar, pana la punerea primei caramizi pentru cele trei hoteluri, in Bucuresti se vor inaugura hoteluri de mici dimensiuni (pana in 100 de camere) si o serie de hoteluri medii (in jurul a 200 de camere) in noile cartiere mixte (rezidential plus birouri), care vor dezvolta noi zone ale Capitalei. „Este normal ca in zone precum Baneasa, Semanatoarea, Otopeni sau Eroilor-Cotroceni, unde se dezvolta atat de multe proiecte cu sute de locuinte si mii de metri patrati de birouri, sa apara si cate un hotel de dimensiuni direct proportionale cu dimensiunea proiectului“, explica Paul Marasoiu. Ceea ce este corect: in proiectul Baneasa, dezvoltat in zona de nord a Bucurestiului de Baneasa Investment, in cursul anului viitor se va deschide al patrulea hotel Ramada de pe piata romaneasca (primele trei fiind in Bucuresti si Sibiu), iar in cadrul proiectului Sema Parc, dezvoltat de compania River Invest pe locul fostei fabrici Semanatoarea, este proiectat un hotel de patru stele cu 200 de camere.

    Deocamdata, hotelurile de lant care se anunta anul viitor au nume cunoscute pe piata romaneasca: Ramada, mentionat mai sus, si un Royal Tulip – marca de cinci stele a lantului Golden Tulip, la sfarsitul anului 2008. Este insa si unul al carui viitor nume e deocamdata necunoscut: este vorba de hotelul Bulevard, aflat in posesia proprietarilor rafinariei Rafo Onesti, care sunt pe ultima suta de metri cu renovarea hotelului. Acesta va fi clasificat la patru stele si va avea 72 de camere, dupa cum spune Marius Voloschi, directorul hotelului.
    Dincolo de aceste proiecte, precum si de cele care ar fi trebuit sa se deschida in 2007 si au fost amanate pentru la anul (cum ar fi Radisson SAS sau primul hotel de doua stele al Continental Hotels), hotelurile care se pregatesc pentru 2008 sunt de dimensiuni mici spre medii. Pentru primavara, se anunta lansarea hotelului Carol, cu 80 de camere, dezvoltat de omul de afaceri Teodor Meita (care detine restaurantul-club McMoni’s) si un Golden Tulip, dezvoltat de Nord Group, cu o investitie de 12 milioane de euro in zona de nord a orasului. Tot la anul, firma lui Marasoiu se va ocupa de constructia si lansarea celui de-al doilea hotel al dealerilor Sony in Romania, care detin deja hotelul Tulip Inn din zona centrala a Capitalei. „Acest al doilea hotel al proprietarilor de la Tulip Inn va avea 136 de camere si va fi un hotel boutique, situat in zona de vest a Capitalei“, spune Paul Marasoiu, precizand ca, la patru stele, si acesta va fi afiliat retelei Golden Tulip.

    Cum piata bucuresteana pare ca inca isi ia avant pentru dezvoltari mai mari pentru viitorul apropiat, afilierile la lanturi internationale merg mai bine pentru moment in tara. Malin Malineanu, care anunta inca de la sfarsitul anilor ’90, la lansarea lantului hotelier Best Western in Romania, ca va ajunge la 10 hoteluri afiliate in cativa ani, va atinge aceasta cifra abia la sfarsitul acestui an. „Principala cauza a faptului ca afilierile nu au mers mai repede este faptul ca multi dintre proprietarii de hoteluri nu au inteles ce presupune o afiliere si nu au venit spre noi“, spune Malineanu, care a preferat ca hotelierii sa vina si sa solicite ei afilierea. Al noualea hotel Best Western a fost afiliat luna trecuta, la 12 kilometri de Sibiu. „Fantanita Haiducului este inceputul povestii noastre de dragoste cu Sibiul“, sustine Malineanu, care este in discutii destul de avansate pentru afilierea a inca unui hotel in Sibiu. Insa nu acesta va fi numarul zece al lantului, ci un hotel din Baia Mare. „De fapt, suntem in discutii avansate cu inca trei hoteluri, dar cel din Baia Mare va fi probabil primul dintre acestea“, spune Malineanu.

  • Proiecte amanate

    Desi au fost anuntate inca de anul trecut pentru a fi deschise in 2007, cateva proiecte hoteliere au fost amanate pentru 2008.

    CINCI STELE. Unul dintre cele mai asteptate proiecte este cel al fostului hotel Bucuresti, care se afla in faza finala de renovare si va fi deschis in luna martie a anului 2008 sub management Radisson SAS.

    DOUA STELE. Anuntat pentru aceasta toamna, primul hotel de doua stele al lantului hotelier Continental Hotels a fost ridicat, dar va fi inaugurat in prima parte a anului 2008.

  • Puncte de interes

    Studiile de piata indica o serie de proiecte si zone care atrag atentia investitorilor, atat romani, cat si straini, precum si a lanturilor hoteliere internationale. Potrivit Peacock Hotels Global Management, in Bucuresti este vorba de urmatoarele obiective:

    CASA RADIO. In proiectul de dezvoltare a companiei Plaza Center a fostei Case Radio exista o zona comerciala, spatii de birouri si peste 300 de camere de hotel care tintesc o clasificare la 5 stele.

    ACADEMIA. La intersectia dintre Calea Victoriei si strada Lemnea, Academia Romana va construi, prin asociere in participatiune, un hotel de patru stele. Academia detine insa teren si pentru alte viitoare dezvoltari.

    HOTEL TRIUMF. Hotelul de pe Bulevardul Aviatorilor va fi scos din nou la licitatie anul viitor, dupa cele doua incercari din 2006 si 2007. Atat dimensiunea hotelului (300 de camere), cat si terenul aferent anunta o licitatie dura.

    PALATUL STIRBEY. Casa familiei Stirbey s-ar putea transforma intr-un hotel exclusivist. Proprietatea cuprinde palatul propriu-zis si 24 de hectare de parc.

    INSTITUTUL ANA ASLAN. Domeniul institutului de la Otopeni este un loc vizat de mai multi dezvoltatori, care vizeaza inclusiv componenta medicala a afacerii.