Tag: fabrica

  • Nu vor să muncească românii? 7 candidaţi pe un post la o fabrică nouă de volane. 1.400 de oameni şi-au depus CV-urile

    Simona Rădoi, reprezentant firmă recrutare: „Le-am spus că avem forţă de muncă, numai să deschidă fabrică. S-au depus până acum 1.400 de CV-uri. Zilnic mai vin 10, 20.”

    Rovinariul este un oraş monoindustrial. Singurele locuri de muncă sunt în mină sau la termocentrală. Şi acelea din ce în ce mai puţine. Ca să atragă investitori, primarul oraşului a amenajat o fostă hală, scrie digi24.ro

    Robert Dorin Filip, primar Rovinari: „În această hală îşi va desfăşura activitatea noua fabrică de volane. În acest judeţ şi în localităţile afectate de zona mineră locurile de muncă sunt o mare problemă. Oamenii au fost trimişi acasă fără să li se ofere niciun fel de alternativă.”

    Recrutarea personalului pentru fabrica de volane va continua şi în zilele următoare. Firma nu a vrut să comunice care este valoarea investiţiei.

  • Această armă PRODUSĂ ÎN ROMÂNIA va putea fi folosită de trupele NATO

    Arma a fost expusă miercuri în poligonul din Alba Iulia în timpul activităţilor desfăşurate de Ziua Armatei Române.

    Directorul Fabricii de Arme Cugir, dr. ing. Nicolae Mihăilesc, a declarat, corespondentului Mediafax, că prima armă de acest gen a fost fabricată în urmă cu 30 de zile.

    ”Prototipul a fost fabricat pe liniile existente ale societăţii Fabrica de Arme Cugir. Deci nu am venit cu investiţii noi deocamdată. L-am realizat pe liniile de fabricaţii ale produsului 5.45, care actualmente se află în dotarea Armatei. Necesitatea a apărut odată cu aderarea României la NATO şi trecerea pe armamentul compatibil din punct de vedere tehnic, pe armamentele compatibile NATO”, a spus Nicolae Mihăilesc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa INGROZITOARE a femeilor care se OTRAVESC zi de zi in fabrici pentru ca noi să avem cele mai noi telefoane

    Zeci dintre aceşti muncitori au fost spijiniţi de organizaţia Banolim să obţină compensaţii pentru bolile de care suferă sau au suferit, din pricina condiţiilor de muncă. Grupul s-a constituit iniţial pentru a-l sprijini pe Hwang Sang-ki, un taximetrist a cărui fiică a murit din pricina unei forme agresive de leucemie, boală declanşată pe vremea când ea lucra pentru o fabrică Samsung. 

    Banolim s-a implicat în documentarea mai multor dosare pentru bolnavi de cancer care au suferit din pricina condiţiilor de muncă. Reprezentanţii organizaţiei lucrează acum cu femei care acuză probleme de inferitilitate ca urmare a aceloraşi condiţii de muncă. În prima parte a acestui an, o decizie judecătorească i-a dat câştig de cauză lui Kim Mi-yeon, acesta fiind primul dosar care a acceptat infertilitatea ca boală profesională.



    Park min-sook, acasă împreună cu fiica sa. Park are 44 de ani şi a lucrat vreme de şapte ani într-o fabrică de semiconductori a Samsung. S-a îmbolnăvit de cancer de sân, infertilitate şi a avut mai multe pierderi de sarcină.



    Pozele lui Min-sook de pe vremea când lucra în fabrica de semiconductori.



    Kim Shinyeo o ajută pe fiica sa Han Hye-kyung să coboare din maşină pentru a ajunge la centrul de tratament. Han are 39 de ani şi a lucrat într-o fabrică Samsung de LCD. Are o tumoare cerebrală care îi afectează vorbirea, vederea şi mobilitatea.



    Han Hye-kyung la tratament



    Han Hye-kyung este ajutată de mama sa să urce în scaunul cu rotile după ce şi-a petrecut noaptea protestând în faţa sediului central al Samsung din Seoul. În partea dreaptă a imaginii este Hwang Sang-ki, tatăl lui Hwang Yu-mi, care a lucrat şi ea într-o fabrică Samsung şi a fost răpusă de o formă agresivă de leucemie în 2007.



    Han Hye-kyung şi Kim Shinyeo acasă la ele.



    Han Hye-kyung doarme după un protest în faţa sediului Samsung din Seoul.



    Un altar pentru Hwang Yu-mi, realizat în timpul unui protest în faţa sediului central din Seoul.

     

  • Locul din România unde se fabrică unii dintre cei mai scumpi pantofii din lume

    Un secret al brandului de lux Louis Vuitton Moet Hennessy este existenta fabricii din Cisnadie, Sibiu. In uzina Somarest se produc sute de perechi de pantofi, care sunt vanduti cu preturi intre 500 si 1800 de lire sterline, in strainatate.

    Managerii fabricii fac eforturi pentru a se asigura ca nu exista o transparenta in ceea ce priveste marca Louis Vuitton, mai ales in urma refuzului pe care l-au primit,  in 2014, o echipa a unei televiziuni franceze care au dorit sa intre in fabrica.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Cine este Paul Stănescu, noul vicepremier şi ministru al Dezvoltării

    Paul Stănescu s-a născut pe 25 august la Vişina, localitate în care tatăl său a obţinut trei mandate de primar. Între 1978 şi 1982 a studiat agronomia la Craiova, iar după absolvire a devenit director la o fabrică de conserve din Caracal. În perioada 1988-1991 a fost directorul IAS Studina, pentru ca în 1992 să preia conducerea companiei Agromec Vişina, care exploatează terenuri agricole luate în arendă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Teraplast a deschis TeraSteel Serbia, prima fabrică românească inaugurată în străinătate după 1990

    „Extinderea activităţii grupului Teraplast în Serbia, odată cu deschiderea fabricii din Leskovac este un nou pas în procesul nostru de dezvoltare, în linie cu obiectivele grupului pe termen lung. În 2018, pentru TeraSteel Serbia, ţintim vânzări în valoare de 28 de milioane de euro, iar în ceea ce priveşte pieţele deservite, majoritatea panourilor produse în această fabrică vor merge către piaţă din Serbia, dar şi către export în ţări din zona Balcanică”, a declarat Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al Teraplast.
     
    Fabrica din Serbia are o capacitate de producţie similară celei a subsidiarei TeraSteel Bistriţa, unul dintre liderii pe piaţă de panouri sandwich, adică 2,2 milioane mp/an, dar şi utilaje similare. TeraSteel Serbia va deservi în principal ţări precum Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Croaţia şi Muntenegru, dar şi pieţe secundare precum Ungaria, sudul României şi nordul Greciei. Panourile sandwich sunt folosite în realizarea construcţiilor de tip industrial, precum hale, depozite, centre comerciale şi depozite frigorifice.
     
    „Leskovac a arătat din nou faptul că este un oraş oportun în atragerea de investiţii, dovadă că prietenii noştri din România au ales să deschidă o fabrică aici. Un investitor mulţumit va atrage întotdeauna alţi potenţiali investitori, de aceea ne vom asigura că TeraSteel va beneficia de toate condiţiile necesare derulării activităţii  în oraşul nostru”, a declarat Goran Cvetanovic, Primarul oraşului Leskovac.
     
    În iunie 2017, Grupul Teraplast a cumpărat cu 4,3 milioane de euro producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia. Fabrică va beneficia până la sfârşitul acestui an de investiţii de 2,7 milioane de euro în dezvoltare şi capital de lucru de 4 milioane de euro.
     
     
  • Un mall din România a fost vândut chinezilor şi se transformă în fabrică

    În locul mall-ului Armonia Brăila va apărea o fabrică de corpuri de iluminat.Antreprenorul român de origine siriană Mohammad Alabdi, proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme zootehnice din România, a vândut mallul Armonia Brăila, la mai puţin de două luni de la achiziţie, unui producător chinez de corpuri de iluminat, potrivit capital.ro.

    Spaţiul a fost achiziţionat de producătorul chinez de corpuri de iluminat Liting Universal Group care vrea să îşi deschidă aici prima sa fabrică din Europa, după ce până acum activau doar ca furnizori pe această piaţă. Liting Universal Group va produce la Brăila corpuri de iluminat pentru uz casnic şi pentru industria de componente auto.

    „O parte din construcţie va fi folosită pentru producţie, iar pe o parte din terenul adiacent se va încerca atragerea unor parteneri asiatici ai companiei în anii următori. Vor să aibă la Brăila un centru european pentru producţie şi operaţiuni. Compania va începe producţia în iarna acestui an cu circa 200 de angajaţi şi va creşte în trei ani la 600 de salariaţi“, a declarat recent primarul Brăilei Marian Dragomir.

    Într-o primă fază, chinezii au nevoie de un spaţiu de depozitare şi de o unitate de montaj. Mallul are o suprafaţă comercială de circa 30.000 mp şi dispune de aproape 20 hectare de teren.

  • O companie a investit 6 milioane de euro într-un centru de training, la fabrica de la Jucu

    Managerul general al fabricii Bosch din Jucu, Konrad Kaschek, a declarat, luni, că programul de şcoală duală deschide elevilor o modalitate de competenenţă suplimentară, care le va permite să înceapă o carieră în domeniul tehnologiilor avansate şi le poate asigura un loc de muncă la Jucu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.