Ne amintim cu totii cum China – detinatorul celei mai mari
reserve de FX din lume, si Rusia solicitau inlocuirea dolarului
american ca principala moneda de rezerva la nivel global. Pe
deasupra, Bill Gross – manager la PIMCO, sustinea ca dolarul va
continua sa scada atata timp cat guvernul SUA va inunda pietele
financiare cu dolari. Potrivit unui manager financiar italian
“fenomenul de vanzare a dolarului se va accelera, iar investitorii
vor cumpara EUR nu pentru ca vor aceasta moneda, ci pentru ca vor
sa scape de dolar.” La inceputul acestui an, mai mult de 40 de
economisti au pronosticat ca, la final de an, EUR se va
tranzactiona la 1,47 dolari.
In opinia mea, fenomenul de depreciere a dolarului american a
cunoscut o schimbare dramatica si exista o probabilitate mare
pentru ca EUR:USD sa ajunga mai degraba la o cotatie de 1,25. Se
cunosc deja cele doua mari probIeme ale Europeri: tarile din Europa
Centrala si de Est – cele mai multe dintre ele aflandu-se inca in
afara Uniunii Monetare si tarile PIIGS (Portugalia, Italia,
Irlanda, Grecia si Spania) – care reprezinta 35% din PIB-ul zonei
euro. Desi guvernul grec a lansat cu success atat planul de
austeritate cat si emisiunea de obligatiuni pe 10 ani in valoare de
5 miliarde de euro, cele mai mari provocari urmeaza inca sa apara.
In lunile aprilie si mai, Grecia are nevoie de o finantare de 15
miliarde de dolari doar pentru rambursarile la datoria publica.
Tratatul de la Maastricht interzice membrilor UE sa intreprinda
actiuni unilaterale care ar duce la o devalorizare a monedei unice,
cu scopul de a se conforma restrictiilor privind raportul dintre
datoria suverana si PIB. In schimb, guvernele sunt incurajate sa
treaca printr-un proces politic dur de reforma si de reducere a
cheltuielilor publice. Alternativ, tarile ar putea sa decida sa
paraseasca zona euro, aceasta fiind de asemenea o cale extrem de
riscanta. Optiunea de a emite obligatiuni euro prin intermediul
BCE, ar reduce costurile aferente creditului pentru tarile PIIGS,
dar ar aduce costuri mai mari de finantare pentru alte state membre
ale UE. Altfel spus, tarile mai solvabile ar sustine statele cu o
solvabilitate redusa, optiune care ar aduce inevitabil valuri de
nationalism in zona euro.
In ciuda promisiunilor facute pe parcursul mai multor intalniri
la nivel inalt ale UE, politicienii europeni vor acorda mai multa
atentie electoratului din tarile lor, decat sa lucreze la
mentinerea solidaritatii europene. De asemenea, in cazul in care
Europa nu va cadea de acord asupra modului de sustinere a tarilor
membre, cat de credibil ar fi un plan de salvare din partea UE
pentru tarile cu probleme din Est? In prezent, tarile est-europene
se confrunta cu datorii bugetare mari raportate la PIB si cu un
exod de capital datorita investitorilor care considera aceste
economii foarte riscante. Pe parcursul urmatoarelor luni, zona euro
si moneda comuna se vor confrunta cu mai multe greutati. Conform
analizei tehnice, trendul descendent inceput la sfarsitul lunii
noiembrie 2009, de la nivelul de 1,5140, a continuat pana la
nivelul de 1,3268, si confirma faptul ca declinul EUR:USD nu s-a
terminat, fiind posibila o valoare de 1,3000 pana la finalul anului
2010.
Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte
intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro