BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Comisia Europeana are “ingrijorari” privind deficitul bugetar al Bulgariei

    Bulgaria devine astfel prima tara vizata de noul sistem de
    control al deficitelor bugetare in UE, dupa ce ministrii de finante
    europeni au convenit noi mecanisme de supraveghere a disciplinei
    fiscale a tarilor membre.

    “Am avut anumite ingrijorari privind performanta statistica a
    Bulgariei si avem in vedere sa trimitem in scurt timp o misiune de
    verificare la Sofia”, a declarat Olli Rehn. Purtatorul de cuvant al Comisiei, Amedeu
    Altafaj, a confirmat ca misiunea Eurostat va cerceta atat datele
    Institutului Bulgar de Statistica, cat si pe ale Ministerului de
    Finante, care va trebui sa explice cifrele si metodele de calcul
    folosite.

    Luni, la Luxemburg, ministrii de finante ai zonei euro
    (Eurogrupul) au decis ca proiectele anuale de buget ale fiecaruia
    dintre cele 27 de tari ale UE vor fi verificate de Comisia
    Europeana si de celelalte state membre, iar marti, ministrii de
    finante si ai economiei din UE (Ecofin) au completat planul cu
    decizia de a imputernici oficiul de statistica al Uniunii,
    Eurostat, cu atributii de control si audit al situatiei fiscale a
    tarilor membre.

    Ingrijorarile de la Bruxelles fata de Bulgaria n-au
    aparut peste noapte     si nici nu sunt un efect colateral al
    recentelor declaratii electorale ale Budapestei, cum ca guvernul
    ungar precedent ar fi cosmetizat cifrele bugetului. In aprilie,
    premierul de centru-dreapta Boiko Borisov anunta ca au avut loc
    erori si omisiuni intentionate la calculul deficitului din 2009, pe
    care le-a atribuit guvernarii socialiste (desi aceasta a iesit din
    scena la jumatatea anului, dupa alegerile din iunie castigate de
    formatiunea lui Borisov), asa incat Bulgaria rateaza obiectivul de
    aderare la euro din 2013. Conform noilor date publicate atunci,
    deficitul pe anul trecut n-a fost de 1,9% din PIB, ci de 3,7% din
    PIB.

    Ulterior, Eurostat a revizuit datele pentru Bulgaria, constatand
    ca de fapt nu e vorba nici de 3,7% din PIB, ci de 3,9%. La
    inceputul lui mai, Comisia a declansat procedura de deficit fiscal
    excesiv impotriva Bulgariei, pentru depasirea limitei de deficit de
    3% din PIB.

    Potrivit Novinite, Ministerul de Finante de la Sofia a
    comunicat marti ca “nu este nici surprins, nici ingrijorat” de
    anuntul privind misiunea de control a Eurostat si ca de fapt
    astepta misiunea inca din luna mai. Explicatia este ca, pentru un
    stat aflat sub incidenta procedurii de deficit excesiv, Eurostat
    instituie misiuni periodice de verificare, insa pana acum, conform
    autoritatilor bulgare, urmatoarea verificare n-ar fi avut loc “din
    cauza volumului mare de munca de la Eurostat”.

    “SA NU AJUNGEM CA ROMANIA”

    Pentru 2010, guvernul a ridicat in urma cu cateva saptamani
    tinta de deficit la 4,8% din PIB, dupa ce numai in
    primul trimestru, scaderea incasarilor la buget si cresterea
    cheltuielilor sociale au adancit deficitul la 2,4% din produsul
    intern brut estimat pentru anul in curs.

    Interesanta este reactia politica a unuia dintre liderii Coalitiei
    Albastre, grupare a fortelor de dreapta care a sustinut pana acum
    in parlament partidul premierului Borisov. Martin Dimitrov,
    copresedinte al Coalitiei, a cerut o reforma masiva a aparatului
    administrativ, cu scopul de a reduce cheltuielile astfel incat la
    anul sa se poata reveni la un deficit fiscal aproape de zero. “Nu
    ne putem permite o destabilizare in 2011; nu ne putem permite sa
    ajungem ca Romania”, a spus Dimitrov.

  • Ungaria va trece la cota unica de impozitare de 16%. Asemanarile cu Romania se opresc insa aici

    “N-o sa peticim vechiul sistem fiscal, ci vom crea unul nou”, a
    declarat in fata parlamentului Viktor Orban, citat de Portfolio.hu. “Nimeni nu poate avea incredere intr-un
    sistem fiscal unde 2,5 milioane de contribuabili ii sustin pe
    ceilalti 10 milioane de oameni”, a spus Orban.

    El a promis o reducere masiva a poverii fiscale si o
    simplificare radicala a regimului fiscal, asa incat “sa se reteze
    dintr-o lovitura” mai multe taxe deodata si sa se reorganizeze
    impozitarea in jurul catorva repere mari, dupa cum urmeaza:

    1) se va introduce cota unica de impozit pe venit de 16%

    2) va fi introdusa treptat, in doi ani, o cota unica de impozit
    pentru familii

    3) impozitul pe profitul companiilor va scadea de la 19% la 10%
    pentru firmele cu un profit anual mai mic de 500 de milioane de
    forinti (1,74 mil. euro)

    4) se va introduce o taxa speciala aplicata bancilor, firmelor
    de asigurari si de leasing. Aceasta ar fi urmat sa priveze bancile
    si celelalte firme de circa o treime din profituri si sa aduca deja
    la bugetul pe 2010 circa 13 miliarde de forinti (45,3 milioane de
    euro), dar Orban doreste acum majorarea veniturilor scontate de pe
    urma ei la 200 de miliarde (aproape 700 de milioane de euro)

    5) se va renunta la taxele si comisioanele pentru mostenirea
    intre rudele de gradul I, fiindca “statul nu are ce cauta in aceste
    relatii”

    6) platile compensatorii la companiile de stat vor fi limitate
    la echivalentul salariului pentru ultimele doua luni, orice alta
    plata suplimentara urmand sa fie impozitata cu 98%

    7) salariul brut lunar la companiile de stat, inclusiv la Banca
    Nationala a Ungariei, va fi limitat la 2 milioane de forinti (pana
    in 7.000 de euro)

    8) vor fi reduse cu 15% salariile in institutiile bugetare, ceea
    ce va aduce la buget o economie de 42,8 miliarde de forinti (150 de
    milioane de euro)

    9) numarul membrilor din consiliile directoare ale companiilor
    de stat va fi redus de la un total de 319 la 60, iar al celor din
    consiliile de supraveghere de la 636 la 450

    10) finantarile pentru partidele politice vor fi reduse cu
    15%.

    Viktor Orban a apreciat ca “sentimentul global fata de mersul
    economiilor este sumbru si ingrijorator”, dar esentialul e ca
    “lumea isi intoarce fata de la capitalismul speculativ catre cel
    productiv”.

    Separat de aceste masuri, premierul are intentia si sa interzica
    bancilor sa dea credite ipotecare in valuta, dar n-a precizat de
    cand se va aplica aceasta, dupa cum n-a furnizat nici un calendar
    de introducere a masurilor enumerate mai sus.

    Cu aceeasi ocazie, Orban si-a reluat atacul contra
    guvernatorului bancii centrale, Andras Simor, pe care l-a acuzat ca
    desi incaseaza sute de milioane de forinti de pe urma companiilor
    lui din paradisuri fiscale, “are indrazneala” sa ia si salariu de
    la banca, respectiv peste 8 milioane de forinti pe luna (aproape
    28.000 de euro).

    CE PARERE AU ANALISTII

    Cei de la Portfolio.hu au calculat ca impunerea suprataxei pe profitul
    bancilor ar urma sa permita guvernului sa se incadreze in deficitul
    bugetar de 3,8% convenit cu FMI. In schimb, va aparea o gaura la
    buget echivalenta, de pe urma introducerii cotei unice de 16%; pe
    cat se poate prevedea, ea ar trebui sa fie contrabalansata de
    celelalte reduceri de cheltuieli anuntate.

    Cert e ca planul guvernului nu prevede nici o masura de
    stimulare a economiei cu efect mai bine cuantificabil, avand in
    vedere ca a introduce cota unica inseamna a te baza pe venituri
    incerte, care apar realmente in economie doar atunci cand si alti
    factori conjuncturali sunt favorabili, iar oricum cota unica nu va
    putea fi introdusa imediat, adica la jumatatea anului, asa incat sa
    influenteze rezultatul pe 2010.

    Actualul sistem de impozit pe venit in Ungaria are doua trepte,
    de 17% si 32%.

    “Se poate prevedea ca guvernul va avea dificultati de a finanta
    costisitoarea reforma a sistemului fiscal in decurs de doi ani.
    Deficitul bugetar a ajuns deja in mai la 85% din totalul prevazut
    pentru 2010, iar decalajul fata de program este deja prea mare spre
    a putea sa fie finantat doar din reducerea salariilor in sectorul
    public si din taxa pe banci”, apreciaza Diana Gesheva si Gabor Ambrus de la
    societatea de consultanta 4Cast din Sofia.

    Mai exact, taierea salariilor va insemna si ea costuri cu
    platile compensatorii si ajutoarele de somaj, iar noua taxa pe
    banci, care le-ar putea reteza jumatate din profit, reprezinta o
    ajustare prea brutala ca sa poata fi aplicata numai in a doua
    jumatate a anului, asa incat sa-si produca deja efectul la buget,
    sustin cei doi analisti. “In plus, nu exista nici o mentiune despre
    cum se va finanta deficitul de 3% din PIB asumat pentru 2011.”

    Aceeasi opinie o are si Gyorgy Barta de la CIB Bank din
    Budapesta, care observa ca programul economic al guvernului Fidesz
    abunda in masuri temporare (cum e taxa pe banci, conceputa sa fie
    aplicata timp de trei ani) sau cu efect pe termen scurt, dar nu
    ofera niciun detaliu despre reformele structurale necesare asa
    incat nevoile de finantare si datoria publica sa se reduca pe
    termen mediu. “Cat priveste estimarea ca vor obtine 200 de miliarde
    de euro din taxa pe banci, mi se pare excesiva si va fi probabil
    redusa in timp.” In schimb, rationalizarea sistemului fiscal este
    corecta, iar reducerea poverii fiscale pentru firmele mici ar putea
    sa fie stimulativa pentru cresterea economica la anul, crede
    Barta.

  • Stirea zilei in Europa: Germania taie deficitul cu 80 mld. euro pana in 2014

    Deficitul bugetar va fi mentinut, ca efect al planului, sub 3%
    din PIB, dupa ce anul acesta este proiectat sa creasca de la 3,1%
    la 5% din PIB. Printre masurile aprobate se numara reducerea beneficiilor
    pentru someri, a subventiilor pentru companii, a celor pentru
    parinti, renuntarea la 15.000 de locuri de munca in urmatorii patru
    ani, impunerea unor taxe mai mari pe energia nucleara, pe
    calatoriile cu avionul si pe tranzactiile financiare si o reforma a
    cheltuielilor militare. Cabinetul Merkel a preferat reducerea de
    cheltuieli in locul unor majorari ale impozitelor pe venit sau ale
    TVA, insa nu va scadea cheltuielile pentru educatie si nici pe cele
    de sanatate. Guvernul a acceptat, de asemenea, sa amane
    reconstructia palatului municipal Stadtschloss, din centrul Berlinului, ceea ce ar urma
    sa produca economii de 440 de milioane de euro.

    “Germania, cea mai mare economie din Europa, are datoria de a da
    un exemplu bun”, a declarat Angela Merkel, sugerand clar ca se
    asteapta ca efectul sa fie o crestere a increderii in moneda
    europeana.

    Salutate de pietele financiare, atente exclusiv la masurile de
    austeritate luate de guvernele europene, masurile au fost privite
    insa cu scepticism de multi economisti, intre care laureatul Nobel
    Paul Krugman, cu ideea ca reducerile de cheltuieli sunt ultimul
    lucru de care are nevoie Europa. In plus, economistii sustin ca
    problema Germaniei acum nu este atat deficitul bugetar, cat
    excedentul comercial cu alte economii europene, care a contribuit
    la adancirea crizei datoriilor in special in tarile din sudul
    Europei. Or, daca firmele si consumatorii din Germania nu cresc
    cheltuielile, ci strang cureaua, atunci planurile bugetare ale
    guvernului nu vor face decat sa majoreze excedentul comercial.

    Atat moneda euro, care a incheiat
    la 1,948 dolari in tranzactiile din Europa, cat si bursa germana si
    alte burse din Europa, au recuperat luni din pierderile anterioare, indeosebi
    ca efect al stirilor pozitive privind cresterea comenzilor
    industriale in Germania cu 2,8% in luna aprilie, mult peste
    asteptarile pietelor. Comenzile industriale crescusera deja in
    martie cu 5,1%, reflectand foloasele aduse celei mai mari economii
    din Europa de slabirea euro, care a pierdut peste 12% in raport cu
    dolarul in ultimele trei luni, si masura in care redresarea globala
    se manifesta in Germania. In timpul crizei financiare din 2008,
    comenzile industriale scazusera cu 38%, iar acum sunt inca sub
    nivelul dinainte de criza cu circa 17%.

  • Ungaria: cine minte si cand a mintit de fapt?

    Dupa valul de reactii negative starnite de afirmatiile
    reprezentantilor Fidesz, noul partid de guvernamant din Ungaria,
    cum ca tara are doar o sansa mica de a repeta soarta Greciei, ca
    guvernul precedent a falsificat datele bugetului la fel ca
    guvernantii din Grecia si ca intrarea in incapacitate de plata a
    tarii e aproape, partidul a inceput o operatiune de limitare a
    pagubelor. Secretarul de stat Mihaly Varga, seful echipei insarcinate de
    premierul Viktor Orban sa descopere situatia reala a finantelor
    publice, s-a dezis de comparatiile “nefericite” facute de colegii
    lui si a insistat ca Ungaria va lua masurile necesare ca sa se
    incadreze intr-un deficit bugetar sub 4% anul acesta.

    SCHELETELE DIN DULAP

    Cine minte insa, ori mai exact cand anume a mintit? Varga si
    echipa Fidesz au avertizat inca mult dinainte de alegerile din
    aprilie ca pentru 2010 nu numai ca nu va fi posibil un deficit
    limitat la 3,8% din PIB, adica atat cat a promis fostul guvern
    creditorilor (FMI si UE), dar ca pana si un deficit de 7-7,5% va fi
    prea greu de respectat. Varga a declarat la sfarsitul lunii mai ca
    dupa ce FMI si UE vor afla de la noul guvern cifrele reale si vor
    intelege ca un deficit de peste 7% din PIB este mult mai realist,
    FMI va trebui sa-si schimbe pozitia si sa accepte o majorare a
    tintei de deficit.

    Pana acum insa, desi cifrele “reale” n-au fost inca prezentate
    (ultimele informatii spun ca luni sau cel tarziu marti dimineata
    Fidesz va prezenta un prim rezultat al “cautarii de schelete in
    dulap”, asa cum a fost numit demersul echipei lui Varga),
    probabilitatea ca FMI si UE sa accepte o astfel de majorare a
    tintei pare exclusa. Asa se explica fermitatea lui Jose Barroso, seful Comisiei Europene, care a
    declarat dupa vizita premierului Viktor Orban la Bruxelles ca “nu e
    loc pentru ingaduinta fiscala” (in traducere: n-aveti de ales,
    trebuie sa va respectati tinta de deficit asumata).

    In randul analistilor, parerile sunt impartite. Unii spun ca
    anul acesta se va ajunge cel mai probabil la un deficit in jur de
    5% din PIB, cu un maxim de 5,7% (Concorde Securities) si un minim
    de 4,5% (Banca Nationala a Ungariei). Mai mult, cei de la Concorde Securities, o societate de brokeraj din
    Budapesta, sustin ca “economistii independenti” care sustineau in
    preajma alegerilor ca deficitul va depasi 7% din PIB anul acesta nu
    erau deloc independenti, ci apropiati de Fidesz si ca atare avand
    tot interesul sa sustina ideile partidului.

    In ultimul raport asupra inflatiei, din 2 iunie, banca centrala subliniaza ca excedentul de cont
    curent si capacitatea de finantare sunt asteptate sa ramana
    pozitive in urmatorii doi ani si ca “desi evolutiile fiscale indica
    o anume abatere fata de legea bugetului, tensiunile fiscale
    rezultate din datoriile acumulate de companiile de stat nu pun in
    pericol sustenabilitatea finantelor publice, atata vreme cat o
    preluare a acestor datorii de catre guvern nu va duce decat la o
    crestere temporara a cifrei de deficit” (mai exact, consolidarea
    datoriilor facute de companiile de stat si de autoritatile locale
    ar creste deficitul cu 1,5-3% din PIB, cifra finantabila insa din
    creditul FMI-UE si din rezervele guvernului depozitate la banca
    centrala).

    IN 72 DE ORE VENIM CU UN PLAN

    Orice comparatie cu Grecia e nelalocul ei, crede Neil Shearing de la Capital Economics: intai,
    vorbim de o datorie de 78% din PIB, nu de 113% din PIB, iar datoria
    pe termen scurt a statului (de platit in cursul urmatorului an)
    este de doar 2,4% din PIB. “In termeni de nivel al datoriei,
    expuneri ale bancilor straine si potentiale dificultati in zona de
    cont curent poate ca se compara cu Grecia, desi toate aceste
    variabile sunt in proces de corectie, insa ca deficit bugetar si
    potential de crestere nu se compara – Ungaria e mai puternica”,
    declara Peter Attard Montalto, economist pentru pietele
    emergente la Nomura Londra. Economia Ungariei este mult mai
    dinamica si competitiva, investitorii directi vor sa vina aici, iar
    bugetul e intr-o stare mult mai buna decat anul trecut, gratie
    fostului premier Gordon Bajnai, adauga Montalto.

    De-acum incolo insa, numai publicarea unor planuri de politica
    fiscala serioase si detaliate poate impiedica pietele sa ia prea in
    serios comparatia cu Grecia, sustine analistul de la Nomura.
    Problema e ca pana acum, Fidesz n-a prezentat nici urma de plan, ci
    doar a promis ca “in 72 de ore” din momentul cand echipa lui Varga
    va scoate la iveala “scheletele din dulap”, va iesi cu un program
    de masuri. Echipa lui Varga e asteptata sa lucreze insa pana in
    august, asa incat pentru moment, singurele reactii ale guvernului
    Fidesz se rezuma la critici la adresa mostenirii grele a
    guvernarilor socialiste Gyurcsany si Bajnai.

    “Pe ansamblu, noi nu credem ca Ungaria e Grecia”, scriu
    analistii Danske Bank, intr-una dintre analizele de vineri
    consacrate crizei declaratiilor Fidesz. “Ungaria semana mai mult in
    2006 cu Grecia decat azi. Mai intai, Ungaria a transformat un
    deficit masiv de cont curent in excedent. In al doilea rand,
    forintul nu este supraevaluat, deci Ungaria nu are aceleasi
    probleme de competitivitate ca Grecia. In al treilea rand, situatia
    finantelor publice – chiar intr-un scenariu negativ – este mai buna
    decat in Grecia.” E o situatie care insa nu permite relaxarea
    politicii fiscale, asa cum a promis Fidesz in campanie; va trebui
    sa fie adoptate, dimpotriva, masuri noi de austeritate, ca sa aduca
    deficitul bugetar in niste limite sustenabile.

    In campania electorala, diversi reprezentanti ai Fidesz au
    declarat sus si tare ca ei vor proceda la taieri masive de taxe si
    impozite, ca sa creeze locuri noi de munca, sa inlature povara
    fiscala de pe umerii companiilor si sa scoata tara din recesiune.
    Si de fapt, cu aceasta promisiune de relaxare fiscala, corelata cu
    discursul populist “nu FMI ne dicteaza noua politica”, au ajuns la
    putere si au reusit sa capete o majoritate de doua treimi din
    parlament.

    Acest succes zdrobitor a facut Fidesz “sa-si incordeze muschii
    ca sa se vada cat e de puternic”, afirma Gabor Ambrus, analist la 4Cast din Sofia, care a vazut
    pana acum patru planuri unde s-a manifestat retorica noului guvern:
    declaratiile critice la adresa FMI si a acordului cu FMI, atacurile
    la adresa bancii centrale si a guvernatorului ei Andras Simor, pe
    care vrea sa-l demita, declaratiile actuale despre paralela cu
    Grecia si politica agresiva fata de vecini (intentia de a acorda
    cetatenie ungara etnicilor unguri din strainatate, ceea ce a
    inrautatit in special relatiile cu Slovacia). “A-ti arata puterea
    fata de toti, indiferent de consecinte: avem un sir de declaratii
    si actiuni care spun doar ‘Noi avem puterea si toata lumea e bine
    sa afle asta””, comenteaza Ambrus.

    CUM SA DUCI DE NAS ALEGATORII

    Acum, la o saptamana dupa ce noul guvern de centru-dreapta a
    fost instalat, de la Fidesz nu se aud decat declaratii de rafuiala
    politica si promisiuni de renegociere a tintei de deficit bugetar,
    desi Varga n-a dezgropat (inca) “scheletele din dulap” ale
    guvernarilor socialiste. Iar purtatorul de cuvant al guvernului,
    Peter Szijjarto, continua sa promita reduceri
    de impozite, desi multi analisti au inteles deja ca tocmai ofensiva
    la adresa “minciunii” fostilor guvernanti e menita sa pregateasca
    terenul pentru un anunt privind renuntarea la relaxarea fiscala
    promisa.

  • Boc promite doar sapte luni de chin, apoi vine cresterea

    Liderii coalitiei de guvernamant au anuntat, ieri, victoriosi ca
    au salvat de la taiere cateva ajutoare minimale oferite de stat
    romanilor saraci. Astfel, premierul Emil Boc a detaliat ca
    solutiile anticolaps prevestite de seful statului raman aceleasi:
    salariile si pensiile vor fi diminuate de Guvern, dar fara a scadea
    sub nivelul salariului minim pe economie de 600 lei, respectiv sub
    pensia sociala minima garantata de 350 lei.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Guvernul a dat unda verde scrisorii catre FMI. La ce s-a angajat Romania?

    Seful Executivului, Emil Boc, a explicat in acest context ca
    Romania are nevoie de opt miliarde euro pentru a finanta deficitul
    bugetar de 6,8%, iar acordul cu Fondul permite in continuare
    contractarea de imprumuturi de pe pietele externe la costuri
    reduse.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Roubini: Statele cu deficite bugetare mari au nevoie de austeritate fiscala

    El a aratat ca metodele prin care deficitul bugetar poate fi
    redus, respectiv de scadere a cheltuielior sau o crestere a
    veniturilor, este o decizie a guvernului din fiecare tara. Roubini
    a atras insa atentia ca procesul de reducere a deficitului trebui
    sa fie progresiv si sustenabil.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Traian Basescu: “Daca dl. Strauss-Kahn are dubii, ii voi transmite documentul cu care a venit FMI”

    “Am respins aceasta varianta pentru ca nu trata corect
    repartitia cheltuielilor din bugetul de stat”, a explicat Basescu,
    precizand ca ii poate reaminti oricand presedintelui FMI, Dominique
    Strauss-Kahn, “ce scrie pe documentul catre autoritatile romane”.
    Replica presedintelui se refera la declaratiile anterioare ale
    sefului FMI, potrivit carora Fondul nu ar fi cerut o scadere a
    cheltuielilor cu salariile.

    In speta, Basescu a precizat ca solutia aleasa de Guvern
    abordeaza direct “cancerul din sistemul bugetar”, respectiv
    proportia excesiva a cheltuielilor cu salariile (27% din bugetul de
    stat) si a cheltuielilor sociale, incluzand pensiile (36%). Daca la
    acestea se adauga cotca de 3% rezervata pentru bugetul UE, raman
    disponibile doar 34% din buget pentru cheltuielile materiale din
    spitale, scoli, armata, Ministerul de Interne “si alte institutii
    ale statului care trebuie sa functioneze”.

    Or, daca nu s-ar rationaliza aparatul bugetar si cheltuielile
    sociale, deficitul bugetar ar fi fost de cel putin 9,1% din PIB in
    2010. “Inmultiti 9 x 1,3 miliarde de euro, adica 1% din PIB, si
    veti vedea ca statul roman ar trebui sa imprumute 11,7 miliarde de
    euro doar pentru a-si acoperi cheltuielile de functionare”. Daca
    insa se reduc salariile cu 25% si pensiile cu 15%, atunci Romania
    ar urma sa se incadreze intr-un deficit de 6,8% din PIB.

    In plus, celalalt motiv pentru care Guvernul a respins varianta
    FMI este ca, daca ar fi crescut TVA si cota unica, “am fi avut o
    inflatie care s-ar fi scris cu doua cifre anul acesta”, adica ar fi
    ajuns la cel putin 10%, fata de un obiectiv asumat de 4-4,5%.

    “Nu de multe ori ai situatii in care trebuie sa ai atitudini
    impotriva cetatenilor tai”, a reflectat Basescu, adaugand ca “nu-i
    face placere” sa prezinte masuri impopulare, insa “indiferent care
    e costul politic sau de imagine, eu am obligatia sa prezint si si
    sa sustin solutiile corecte”.

    Presedintele a precizat ca deficitul de 6,8% din PIB (circa 8
    miliarde de euro) face necesar ca Romania sa se imprumute pentru
    a-l acoperi – jumatate de la FMI si UE, jumatate imprumuturi de pe
    piata libera. In lipsa masurilor de austeritate insa, Romania ar fi
    fost nevoita in martie 2011 sa ia un nou credit, nu de 20 de
    miliarde de euro, ca in urma cu un an, ci de 27-28-30 de miliarde
    de euro, tot pe o perioada de doi ani.

    Basescu a infierat “efortul formidabil al unor mijloace
    mass-media de a dezinforma”, tratand criza ca pe o problema de
    incompetenta a Guvernului, in vreme ce in realitate ea se manifesta
    la nivel european, in toate statele UE, ca o criza a datoriilor
    suverane pe care “nimeni n-a evaluat-o anul trecut”. Romania,
    sustine seful statului, nu este insa intr-o situatie mai dificila
    decat al altor state, intrucat are o datorie publica redusa (sub
    30% din PIB). “Nu avem insa nici o scuza sa nu adoptam masurile de
    austeritate acum”, insista presedintele, estimand ca daca nivelul
    cheltuielilor sociale ar ramane acelasi, in 2013 Romania ar ajunge
    la o datorie publica de 67% din PIB.

    “Daca exista o presiune sociala insuportabila, sigur ca nimeni
    nu poate deveni dusmanul propriului lui popor. N-avem decat sa nu
    realizam cele la care ne-am angajat si sa incercam sa ne finantam
    de pe piata libera”, a continuat Basescu, exprimandu-si insa
    convingerea ca Romania nu va reusi sa se imprumute de pe pietele
    financiare in lipsa unui acord cu FMI si in actuala conjunctura, in
    care inclusiv tari ca Spania nu mai reusesc sa atraga resurse prin
    emisiuni de euroobligatiuni. O ruptura a acordului cu FMI si
    neadoptarea masurilor de austeritate ar insemna “condamnarea la
    nefinantare a tarii” si “intrarea intr-un proces de grecizare”.

    Optiunea presedintelui, asadar, este ca scrisoarea de intentie
    catre FMI sa fie trimisa exact in termenii in care a fost
    negociata, fara schimbari ulterioare.

    Presedintele Traian Basescu s-a intalnit marti cu grupurile
    parlamentare ale partidelor din coalitia de guvernamant, pentru a
    discuta masurile de austeritate ce vor fi incluse in scrisoarea de
    intentie catre FMI, care urmeaza sa fie adoptata in sedinta de
    miercuri a Guvernului.

  • Franks: FMI ar fi sprijinit si o alta solutie de reducere a deficitului bugetar

    “Am discutat cu autoritatile un numar mai mare de optiuni si am
    fi sprijinit autoritatile daca ar fi ales aceasta varianta (de
    reducere drastica a cheltuielilor – n.r.) sau alta. In final,
    Guvernul a ajuns la concluzia ca cea mai buna solutie este cea care
    a fost luata. Sprijinim aceasta deczie. Guvernul a avut obligatia
    sa adopte optiunea cea mai adecvata pentru tara si noi sprijinim
    faptul ca ei s-au angajat la acest lucru”, a declarat pentru
    MEDIAFAX Jeffrey Franks.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zapatero: Spania isi poate onora la timp datoriile

    “Nimeni nu se poate indoi ca Spania nu este un stat puternic si
    o putere economica care-si va onora obligatiile si plati
    datoriile”, a afirmat Zapatero. Guvernul spaniol este presat, in
    contextul crizei din Grecia, sa reduca de urgenta cheltuielile si
    sa continue reforma in domeniul muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro