“Cred, din ceea ce am discutat cu actualul ministru de Finanţe, că mergem pe prognoza în jur de 2 creştere economică, însă trebuie să vedem dacă actualizăm sau nu, pentru că nu are rost să fim mai optimişti decât e cazul. Mai bine să fim pesimişti şi să fie mai bine. Va fi în jur de 2. Deficitul trebuie scăzut în continuare până la 1,8 – 1,7”, a spus Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Dintre statele care au raportat date, Estonia (7,6%) a consemnat cea mai mare creştere a costurilor totale cu forţa de muncă la nivelul întregii economii, urmată de România (7,2%), în timp ce Olanda şi Cipru (fiecare cu 0,5%) au avut cel mai redus avans. Costurile au scăzut în Slovenia (-0,8%), în timp ce Grecia şi Austria nu au transmis date. La nivelul UE, costurile cu forţa de muncă au urcat cu 1,9% în UE şi cu 2% în zona euro, potrivit Eurostat.
“Cred că, din punct de vedere fiscal, nu mai trebuie să strângem. Trebuie să fim doar chibzuiţi şi să facem dozajul de aşa natură încât să nu mai fim nevoiţi să tăiem şi să strângem”, a spus Isărescu, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul Victor Ponta. El a apreciat că, având aceste active, derulând reformele structurale şi absorbind fondurile europene, România poate înregistra anul viitor o creştere economică importantă, chiar mai importantă decât acest an, indiferent de ce se va întâmpla în Europa din punct de vedere economic.
Bundesbank a revizuit proiecţia pentru 2013 la 0,4%, de la 1,6%, cât anticipa în iunie, şi a avertizat că economia, cea mai mare din Europa, va avea un plus la PIB de numai 0,7% în acest an, potrivit Bloomberg. Prognoza anterioară pentru creşterea economică din acest an era de 1%.
Economia germană se va contracta în ultimul trimestru al acestui an şi va stagna în primele trei luni ale anului următor, potrivit Bundesbank. În 2014, PIB ar urma să avanseze cu 2014.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Germania este cel mai mare partener comercial pentru Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia şi Slovenia, cu circa 25% din livrările la extern poloneze şi 30% din cele ale Cehiei având ca destinaţie piaţa germană, potrivit Moody’s Investor Service. În consecinţă, ţările din Europa de Est cu economii orientate către export, precum Cehia şi Slovacia, sunt vulnerabile la fluctuaţiile cererii din Germania, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, analist la Erste Bank. “Este adevărat că Cehia, Slovacia şi, într-o măsură mai redusă, Ungaria sunt expuse puternic faţă de Germania”, afirmă Rzentarzewska. Vulnerabilitatea Poloniei este mai redusă, întrucât cererea internă a fost, constant, stâlpul creşterii, a spus analistul Erste.
Pentru anul 2014, CE se aşteaptă la o creştere a PIB de 2,7%, potrivit prognozei economice de toamnă 2012-2014. Comisia estima în raportul din primăvară privind perspectivele economice un avans de 1,4% pentru România în acest an şi de 2,9% în 2013. Declaraţia comună a reprezentanţilor CE, FMI şi Băncii Mondiale după misiunea din această vară la Bucureşti, pentru evaluarea acordului de finanţare a României, a luat în calcul o creştere de aproximativ 1% a PIB în acest an, urmată de 2,5% anul următor. “Creşterea economică pentru 2012 este estimată a fi relativ redusă, la circa 0,8%, cererea internă fiind principalul motor de creştere. Seceta severă din timpul verii, declinul încrederii consumatorilor şi dificultăţile în accesarea de fonduri UE indică o perspectivă negativă. Activitatea economică slabă este aşteptată să afecteze crerea de import, menţinând deficitul de cont curent stabil. Principalele riscuri pentru 2012 sunt continuarea incertitudinilor politice interne, care ar putea crşte costuriled e finanţare şi limita investiţiile, şi un impact peste aşteptări al secetei asupra agriculturii”, se arată în raport.
Proiectul primei rectificări bugetare din acest an, programată pentru ultima parte a lunii august, relevă că Executivul şi-a redus din nou estimarea de creştere economică, la 1,2% din PIB. În document se arată că unul dintre principalele elemente care stau la baza rectificării bugetare pe anul 2012 este evoluţia activităţii economice din primele cinci luni ale anului, care relevă continuarea creşterii economice în condiţii de stabilitate macroeconomică şi financiară, “ceea ce susţine o creştere a produsului intern brut de circa 1,2% în anul 2012, faţă de 1,8-2,3% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat” şi un produs intern brut în valori nominale de 607,3 miliarde lei faţă de 579.6 miliarde lei cât s-a estimat iniţial în bugetul de stat. Majorarea valorii nominale a produsului intern brut, comparativ cu forma bugetului de stat, dar sub prognoza actuală, a avut la baza recalcularea acesteia pentru anii 2009 şi 2010 şi publicarea datelor provizorii pentru 2011, de către Institutul Naţional de Statistică.
“Un deflator mai mare va presupune şi o inflaţie mai mare la final de an faţă de prognoza actuală a BNR, de 3,2%. Oricum, BNR a dat un semnal că prognoza nu a încorporat anumite evoluţii care se vor resimţi în inflaţie”, au explicat pentru MEDIAFAX surse apropiate negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional. La finalul negocierilor de la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, a evitat să spună dacă Guvernul îşi mai menţine pentru acest an ţinta de creştere economică de 1,5% din PIB, menţionând doar că prognoza de deficit bugetar nu va fi modificată. În primul trimestru, PIB a scăzut cu 0,1% faţă de ultimele trei luni din 2012, însă a avansat cu 0,3% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
“Există date suficiente inclusiv situaţia din agricultură care justifică o prognoză cel puţin parţial diminuată în ceea ce priveşte creşterea economică (…) Nu am zis că împărtăşesc cifra BERD ci că există motive pentru revizuirea creşterii”, a spus Isărescu. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,2% la 0,8%, precum şi pentru 2013, avertizând că situaţia externă dificilă şi criza politică internă ar putea afecta avansul PIB pe termen scurt.
Cum Ciprul este însă prea mic ca să stârnească senzaţie pe pieţe, au reînceput zvonurile: unul dintre ele spune că liderii europeni pregătesc deja pachetele de salvare pentru Spania şi Italia, în total 750 mld. euro, iar altul, după o analiză a Rabobank, prevesteşte că în mai puţin de 5 luni, Spania va cere un pachet de ajutor complet, fiindcă acesta a fost intervalul în care Grecia, Irlanda şi Portugalia au cerut ajutor după ce randamentele obligaţiunilor lor pe 10 ani au trecut de 7%.
Deocamdată, la mini-summitul de la Roma care precedă reuniunea de la Bruxelles a Consiliului European din 28-29 iulie, cei patru lideri europeni prezenţi (Angela Merkel – Germania, Mario Monti – Italia, Francois Hollande – Franţa şi Mariano Rajoy – Spania) s-a luat hotărârea de creare a unui pachet de stimulente de 130 mld. euro – circa 1% din PIB al zonei euro – pentru finanţarea creşterii economice şi a înfiinţării de locuri de muncă noi în Europa.
Măsurile care vor fi finanţate din aceşti bani n-au fost încă detaliate. În privinţa provenienţei fondurilor, s-a ajuns la un acord privind introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, o idee promovata de Germania. La aceasta s-ar putea adăuga fonduri structurale necheltuite ale UE, fonduri ale Băncii Europene de Investiţii, al cărei capital va fi suplimentat, şi “project bonds” – emisiuni de obligaţiuni europene destinate să finanţeze proiecte de infrastructură transfrontaliere.